BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w25 julio yaza 31
  • ¿Ñee nannuʼ ni la?

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • ¿Ñee nannuʼ ni la?
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2025
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Bisisaca privilegiu ni nápaluʼ de guni adorarluʼ Jehová ndaaniʼ templu espiritual stiʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2023
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2025
w25 julio yaza 31
Cayuni ca Sacerdote sacrificiu lu altar ni nuu ndaaniʼ templu que.

¿Ñee nannuʼ ni la?

¿Xi biʼniʼ ca sacerdote ni guyuu lu primé siglu né rini stiʼ ca manihuiiniʼ ni rudiicabe casi sacrificiu ndaaniʼ templu?

TIEMPU que, ndaaniʼ guidxi Israel guiráʼ iza riné ca binni que mil de manihuiiniʼ ra nuu ca sacerdote que para gudiicaʼ laacame Jehová casi sacrificiu. Josefo, ti historiador ni bibani lu primé siglu, bizeeteʼ jma de chupa gayuaa cincuenta mil dendxuhuiiniʼ rinécabe casi sacrificiu dxi raca Pascua. Ne pur nga zanda guininu stale rini rixii ra nuu altar que (Lev. 1:10, 11; Núm. 28:16, 19). ¿Xi bíʼnicabe né guiráʼ rini que yaʼ?

Guyuu caadxi arqueólogo gundaacaʼ guidubi vuelta templu stiʼ Herodes, ni bixá lu iza 70 que, ne biiyacabe nápani ti drenaje xagueteni. Ruluíʼ si raqué nga bixhiicabe rini stiʼ ca manihuiiniʼ que ne zaqué bireeni fuera de templu que.

Guidúʼyanu chupa cosa ni gucané chuʼ altar que nayá:

  • Bíʼnicabe caadxi huecu cueʼ altar que. Lu libru Misná, ra zeeda ca ley ne ca tradición stiʼ ca judíu ni gucuá ra bizulú guionna siglu, cusiéneni ximodo nga bíʼnicabe drenaje para altar que: «Guyuu chupa huecu cueʼ altar que. Ne ndaaniʼ cani ruxooñe rini stiʼ ca maniʼ que ne riuʼchani né nisa ni riguibinécabe altar que ne rieni lu drenaje ni rindá dede lu valle stiʼ Cedrón».

    Ni rusiene libru stiʼ Misná (guyuu chupa huecu gaxha de altar que) biaʼsi ni ne ni maʼ bidxela ca arqueólogo de tiempu stinu. Libru The Cambridge History of Judaism riete dxandíʼ bidxélacabe gaxha de templu que «didi ti drenaje guizáʼ ziuula». Ruzeeteʼ libru riʼ: «Zándaca biquiiñecabe ni para guxooñeʼ nisa nuchaʼ rini stiʼ ca maniʼ ni bidiicabe casi sacrificiu ndaaniʼ templu que».

  • Qué ñaadxaʼ nisa laacabe. Biquiiñeʼ ca sacerdote que stale nisa para quíʼbicaʼ altar que ne zaqué cheʼ rini stiʼ ca maniʼ que lu drenaje que. ¿Ximodo rindá nisa ra nuu templu que yaʼ? Bíʼnicabe caadxi canalhuiiniʼ dede ra nuu guidxi Jerusalén hasta ra nuu templu que para ganda chindá nisa que ra nuucabe ne laaca bíʼnicabe cisterna ne tanque. Sicaríʼ guníʼ arqueólogo Joseph Patrich: «Nabé nayá guca templu stiʼ Jerusalén, purtiʼ gúpani nisa ne drenaje. Ne qué ñuu sti templu casi laani».

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir