BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • g23 núm. 1 yaza 12-14
  • Bi

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Bi
  • ¡Gutaná! 2023
  • Subtítulo
  • Cayaca contaminar bi
  • Guyáʼ Guidxilayú stinu para chuʼ guendanabani luni
  • Cuyúbicabe xi zanda gaca
  • Nuu caadxi razón para gápanu esperanza. ¿Xi rusiidiʼ Biblia?
¡Gutaná! 2023
g23 núm. 1 yaza 12-14
Rihuinni azul guibáʼ, ne zizá ti guendaxheelaʼ lu ti dani ra biaba hielu ne cayuyadxicaʼ ti lago ra nuu yaga ne dani guidubi buelta.

¿XI ZAZAACA GUIDXILAYÚ STINU?

BI

RIQUÍʼÑENU BI, peru cadi para guicaasinu ni, sínuque nácani casi ti escudu ni rapa Guidxilayú stinu de xtuxhu gubidxa ni zanda guniná. Pa qué ñuu bi ca la? guizáʼ nananda ñaca ne puru si hielu ñuu.

Cayaca contaminar bi

Guiráʼ ca ni nabani lu Guidxilayú riʼ nuu xquendanabánicaʼ lu peligru, purtiʼ maʼ nuu bi ca contaminadu. Organización Mundial de la Salud ná ti 1% si de binni ni nuu lu Guidxilayú riʼ ricaacaʼ bi nayá.

Ora raca contaminar bi la? zanda gaca huará pulmón stiʼ binni de gadxé gadxé modo, casi gaca nagana para laa guicaa bi, gapa cáncer de pulmón ne gaca huará corazón stiʼ. Ne guiráʼ iza rati biaʼ gadxe millón de binni nahuiiiniʼ purtiʼ nabé maʼ nuu contaminación.

Guyáʼ Guidxilayú stinu para chuʼ guendanabani luni

Zanda gudii Guidxilayú riʼ bi nayá guiráʼ ca ni ricaa bi. Peru para ganda gaca ni bizéʼtenu riʼ la? cadi naquiiñeʼ guni contaminar peʼ binni Guidxilayú riʼ. Guidúʼyanu caadxi ejemplu:

  • Stale binni nanna rutopa ca bosque ca dióxido de carbono. Peru ni qué ganna binni nga jma rutopa ca manglar o guixi nuu ndaaniʼ nisadóʼ ca dióxido de carbono, purtiʼ nuu ca ni ca lugar ni nuu gaxha de nisadoʼ o ra nuu stale gupa. Guizáʼ risaca ca manglar ca, purtiʼ rusiá ca ni bi gaayuʼ biaje jma que ca selva tropical ca.

  • Lu caadxi estudiu ni bíʼnicabe cadi tan xadxí peʼ, bihuinni nuu caadxi guixi ndaaniʼ nisadóʼ ni runibiáʼcabe casi quelpo o kelp. Rutopa ne rucaachi ca guixi riʼ dióxido de carbono o bi ni ribeenu neza xiinu. ¿Ximodo yaʼ? Riné nisa ca bandaga riʼ zitu, despué rireeza ni ne riaaziʼ ni ndaaniʼ nisadóʼ, zacá nga rucaachi ni bi ni ribeenu neza xiinu.

  • Dxi qué niree binni pur COVID-19, bihuinni zanda gaca xiixa para maʼ cadi gaca contaminar Guidxilayú. Lu iza 2020 que, cumu stale fábrica qué ñúnicaʼ dxiiñaʼ ne qué niquiiñeʼ peʼ binni carru la? huaxiéʼ guyuu contaminación, ngue runi guizáʼ nagueendaʼ biá bi ni ricaanu. Lu Informe mundial sobre la calidad del aire 2020 ná despué de bizulú pandemia que, maʼ qué ñaca contarminar bi ni ricaa binni ndaaniʼ stale guidxi.

    ¿ÑEE NANNUʼ NI LA?

    Zanda gaca chaahuiʼ atmósfera ca

    Ti gráfica ni rusihuinni ximodo nuu ca cosa jma nahuiiniʼ nuu lu bi ndaaniʼ guidxi Nueva Delhi (India). Lu beeu enero de 2020, gudxiʼbaʼ ni stale dede yendá ni 128,1 (ni runiná binni), peru lu beeu agosto de 2020 biete ni 35,5 (ni huaxiéʼ runiná binni).

    Lu pandemia stiʼ COVID-19 que, guizáʼ nagueenda biá bi de contaminación stiʼ ca fábrica ne ca carru ni nuu Nueva Delhi (India). Ne pur nga jma nagueenda bixiéʼ ca cosa jma nahuiiniʼ ni nuu lu bi ni runibiáʼcabe casi (PM2,5). Cumu nabé nahuiiniʼ ca ni la? zanda gaca nagana para binni guicaa bi ne gápacaʼ xcaadxi guendahuará malu. Neca ti tiempu si nga biá bi ca la? peru bihuinni zanda guiá ni nagueenda neca guizáʼ maʼ nuuni contaminadu.

    Ti foto stiʼ Nueva Delhi (India) ra ziluxe iza 2019. Qué rihuinni peʼ gastiʼ, purtiʼ guizáʼ nuu bi contaminadu.

    © Amit kg/Shutterstock

    Ra ziluxe iza 2019

    Ti foto stiʼ Nueva Delhi (India) dxi nuu pandemia stiʼ COVID-19. Rihuinni nayaʼniʼ, purtiʼ jma nayá nuu bi ca.

    © Volobotti/Shutterstock

    Lu pandemia stiʼ COVID-19

Cuyúbicabe xi zanda gaca

Cuzuhuaa chaahuiʼ ti hombre bicicleta stiʼ, purtiʼ laani yené dxiiñaʼ.

Pa iquíʼñenu bicicleta la? zacanenu para cadi gaca contaminar peʼ bi.

Cucaa gobiernu ca empresa ca gúʼyacaʼ xi gúnicaʼ para cadi tan gaca contaminar pur ca gas ni riquiiñecaʼ. Ne laaca cuyubi ca científicu ca ximodo cadi guniná contaminación ca laanu. Guzéʼtenu ti ejemplu, cuzáʼcabe caadxi microbio ni gusiá bi ti cadi guniná contaminación ca laanu. Ne ca hombre ni nanna de laani nacaʼ jma galán sanu o chuunu lu bicicleta lugar de chuunu lu carru ne cadi iquíʼñepenu biaaniʼ ra lídxinu.

Zuba ti gunaa layú cayuni guendaró ndaaniʼ yoohuiiniʼ. Neca cuzaaquibe lu estufahuiiniʼ stibe la? peru cadi cabee peʼ ni stale guʼxhuʼ.

Para cadi gaca contaminar peʼ bi ca la? nuu gobiernu rudii estufa binni, peru nuuruʼ stale binni riaadxaʼ gápani.

Peru huaxiéʼ cayacané ni cayúnicabe riʼ. Ne nga peʼ nga biete lu ti informe ni guca lu iza 2022 ni biʼniʼ caadxi organización internacional, tobi de laacani nga Organización Mundial de la Salud ne Banco Mundial.

Informe riʼ ná, lu iza 2020 que zándaca menu de galaa de binni ni nuu lu guidubi Guidxilayú biquiiñecaʼ gas ni runi contaminar bi para gúnicaʼ guendaró. Nuu stale lugar la? qué zanda siʼ binni estufa o iquiiñeʼ gas ni qué runi contaminar.

Nuu caadxi razón para gápanu esperanza. ¿Xi rusiidiʼ Biblia?

«Ndiʼ nga ni ná Jehová, Dios ni dxandíʼ, ni bizáʼ guibáʼ [ . . . ], ni bichiá guidxilayú ne guiráʼ ni rudiini, ni rudii bi para guicaa ca ni nabeza luni» (Isaías 42:5).

Bizáʼ Dios bi ne gudixhe chaahuiʼ modo chuʼni nayá. Cumu guizáʼ nápabe poder ne nadxiibe binni la? nga runi nanna dxíchinu zabeebe guiráʼ ni runi contaminar bi ca. Biiyaʼ tema ni láʼ «Cayuni prometer Dios laanu zaca chaahuiʼ Guidxilayú stinu».

PARA GÁNNALUʼ JMA

Modo rihuinni Guidxilayú dede guibáʼ.

¿Ximodo beeda chuu atmósfera? Guyé lu jw.org ne biiyaʼ videu ¿Ñee guyuu tu bizáʼ universu la?

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir