Capítulo 20
Cadi liica gusiáʼndanu dxi stiʼ Jiobá
1. Ximodo biʼniʼ sentirluʼ ora biziidiluʼ mayaca guiree guiráʼ cosa malu ni nuu yanna riʼ.
TOBI de cani biziidiluʼ primé lu Biblia nga chigaca guidubi naca Guidxilayú riʼ ti paraísu casi maca gudixhe ique Jiobá guni. Lu guidxilayú cubi ca maʼ qué ziuu guendaridinde, guendarucheené ley, guendapobre, guendahuará, guendananá nin guendaguti. Dede ca gueʼtuʼ ca ziásacaʼ. ¡Guizáʼ sicarú nga ni cabézanu ca! Pur guiráʼ cani cayaca ca cusihuínnicani lu iza 1914 nga bizulú ca dxi ra maʼ nuu Cristu casi Rey ni maʼ cayuni mandar, ne laaca dede dxi ca nga cabáninu lu ca últimu dxi stiʼ guiráʼ cosa malu riʼ, ne laacani nga cayábicani laanu guizáʼ mayaca guidúʼyanu ca ndaayaʼ ni bizéʼtenu ca. Ora guiluxe ca últimu dxi riʼ, zunduuxeʼ Jiobá guiráʼ ca cosa malu nuu yanna riʼ ne zaguube ti guidxilayú cubi casi bidii stiidxabe gúnibe.
2. Xii nga «dxi stiʼ Jiobá».
2 Biblia na «dxi stiʼ [Jiobá]» nga dxi gunitilube guiráʼ cosa malu (2 Pedro 3:10, 12). Nga nga «dxi guidxiichi[né] Jiobá» ca xpinni Binidxabaʼ (Sofonías 2:3). Ne dxi ca zalúxeni ora gucaalúcabe Dios ni jma nandxóʼ ca lu guendaridinde stiʼ, ni «rabi cabe Armagedón, diidxa hebreu». Lu guendaridinde ca zanitilú «irá ni runi mandar ndaani guidxilayú» (Apocalipsis 16:14, 16). Ñee rusihuínniluʼ lu xquendanabániluʼ runi creluʼ maʼ cadxiña «dxi stiʼ Jiobá» la? (Sofonías 1:14-18; Jeremías 25:33.)
3. 1) Padxí nga gueeda dxi stiʼ Jiobá. 2) Xiñee jneza nga biʼniʼ Jiobá qué ñabi laanu «padxí ne pora» nga gueedani.
3 Lu Biblia cadi cá diʼ padxipeʼ nga gueeda Jesucristu, ni gulí Jiobá para gunitilú guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ. Sicaríʼ guníʼ Jesús: «Padxí ne pora la? iruti ganna, nin ca ángel ni nuu ibáʼ, dede nin naa qué gannaʼ, sínuque Bixhoze siaʼ nga nanna» (Marcos 13:32). Cani cadi dxandíʼ nadxiicaʼ Jiobá la? zaníʼ íquecaʼ zandaaruʼ para gueeda dxi ca ne jma zacá íquecaʼ xhiiñacaʼ. Peru cani dxandíʼ nadxiicaʼ laabe la? zúnicaʼ ni nabe de guidubi ladxidoʼcaʼ neca qué gánnacaʼ padxipeʼ guiluxe guiráʼ ca cosa malu riʼ (Salmo 37:4; 1 Juan 5:3).
4. Ximodo gudixhená Jesús ca xpinni.
4 Sicaríʼ gudixhená Jesús ca binni ni nadxii Jiobá: «Lachuu listu ne lagataná. Lainíʼ né Dios purti qué ganna tu padxí ganda ora guendaʼ» (Marcos 13:33-37). Ne laaca cayábibe laanu cadi chuʼnu xizaa pur ni guidoʼno, ni guidenu o «icá íquenu ni ricá ique binni ni qué runibiáʼ Dios» dede gusiáʼndanu guizáʼ mayaca guiluxe ca dxi riʼ (Lucas 21:34-36; Mateo 24:37-42).
5. Xii nga cani na Pedru chiguizaaca ora gueeda dxi stiʼ Jiobá.
5 Pedru laaca cayabi laanu cadi gusiáʼndanu «dxi stiʼ [Jiobá], ne [gúninu] pur gaca ni nagueenda» ne nabe «zacá gui xaibáʼ dxi que», ne zia guiráʼ cosa. Guiráʼ ca gobiernu de lu guidxilayú ni zeeda gaca «xaibáʼ» ca zanitilucaʼ, zaqueca guiráʼ binni malu ni zeeda gaca «guidxilayú» ne guiráʼ cosa, o guiráʼ ni riníʼ ique binni malu ne ni rúnicaʼ, cásixa qué rinacaʼ guni mandar Dios laacaʼ, cadi jneza diʼ modo nabánicaʼ ne nisi bidxichi cá íquecaʼ. Guiráʼ nga zaree ne ziuu «ti guidxilayú cubi [gadxé clase binni ] ne ti ibáʼ cubi [Reinu stiʼ Dios ni nuu guibáʼ] ra gasti enda nadxabaʼ» (2 Pedro 3:10-13). Guiráʼ nga zaca lu guidubi naca Guidxilayú riʼ, ne zácacani ti dxi ne ti hora ni cadi cabézanu (Mateo 24:44).
Guiduʼyaʼ chaahuinu ca señal ca
6. 1) Lu ca dxi stiʼ ca judíu que, paraa si nga guca cani gudxi Jesús ca discípulo stiʼ. 2) Gunáʼ de cani guníʼ Jesús ora bicabi ca discípulo stiʼ que nga cayaca dede lu iza 1914.
6 Pur ca dxi ni nabáninu riʼ, naquiiñeʼ ganna chaahuinu xii nga ca señal ni zacané laanu gánnanu maʼ nuunu lu ca últimu dxi, o «dxi mayaca [...] iluxe guidx[i]layú». Guietenaláʼdxinu cani guníʼ Jesús ora bicábibe ni gunabadiidxaʼ ca discípulo stibe laabe ni cá lu Mateo 24:3, caadxi de ni guniʼbe lu versículo 4 dede 22 que gúcacani ra nuu ca judíu si lu iza 33 ne 70 despué de ca dxi stiʼ Jesús. Peru yanna maʼ bizulú cayácacani maʼ lu guidubi naca Guidxilayú dede 1914, iza bizulú ca dxi mayaca gueeda Cristu ne ra «iluxe guidx[i]layú». Mateo 24:23-28 cayabi laanu xii nga ni bizaaca dede iza 70 que ne ni chiguizaaca ca dxi mayaca gueeda Cristu. Ne cani cayeeteʼ lu Mateo 24:29–25:46 ca zácacani lu ca dxi gueeda fin.
7. 1) Xiñee naquiiñeʼ guiduʼyaʼ chaahuinu ximodo cayaca ca señal ca yanna riʼ. 2) Bicabi ca guendarinabadiidxaʼ ni zeeda despué de párrafo riʼ para guluiʼluʼ ximodo cayaca ca señal ca dede iza 1914.
7 Guiranu naquiiñeʼ guiduʼyaʼ chaahuinu cani cayaca ca ne modo naca xpiáʼ binni, purtiʼ laacani nga cusihuinni cani ca señal ca. Pa guchaaganu cani ne ni na Biblia chigaca la? zacané nga laanu cadi liica gusiáʼndanu dxi stiʼ Jiobá ne laaca zacaneni laanu chuʼnu listu para gacanenu binni guni cré maʼ cadxiña dxi ca (Isaías 61:1, 2). Guníʼ ique cani guninu ca ne gunabadiidxaʼ laca lii cani zeeda despué de párrafo riʼ, laacani cuzeetecani caadxi de ca señal ni zeeda lu Mateo 24:7 ne Lucas 21:10, 11.
Ximodo bizulú guca lu iza 1914 ca diidxaʼ ni na «zucaa lú ti gobiernu sti gobiernu ne zucaa lú ti guidxi sti guidxi». Xi xcaadxi guendaridinde huayaca dede iza ca.
Xi guendahuará malu nga ni jma biiti binni lu iza 1918 que biaʼ biiti primé guendaridinde ni guca lu guidubi naca Guidxilayú. Xi guiráʼ guendahuará nga cayuutiruʼ millón de binni neca yanna riʼ jma maʼ nanna ca doctor ca.
Dede pabiáʼ nga maʼ bininá guendarindaana ca stale binni, neca lu siglu ni gudiʼdiʼ ca jma biziidicabe de ciencia.
Xi bicaa lii guni creluʼ cadi caníʼ diʼ 2 Timoteo 3:1-5, 13 maca zacá huabani binni, sínuque caniʼni ximodo nga jma canitilú modo nuunu yanna laga jma cadxiña dxi guiluxe ca últimu dxi riʼ.
Chiguixeleʼ caadxi binni
8. 1) Xi xcaadxi cosa ni cayeeteʼ lu Mateo 13:24-30, 36-43 nga na Jesús zazaaca ra maʼ chiguiluxe guiráʼ cani nuu yanna riʼ. 2) Ximodo zanda guiénenu ejemplu ni guníʼ Jesús que.
8 Nuu xcaadxi cosa ni na Jesús naquiiñeʼ gaca ra maʼ chiguiluxe guiráʼ cani nuu yanna riʼ. Tobi de laacani nga chiguxhélebe «ca xpinni Dios» de ca «xpinni binidxabaʼ». De nga nga ni guníʼ Jesús lu ejemplu ora bizeeteʼ de layú ra bidxiibacabe semiá, ra yechuu ti enemigu ne bidxiibaʼ baladxi luni. «Semiá» que nga zeeda gaca ca binni ni dxandíʼ zinanda Cristu ni bibí para checaʼ guibáʼ. Ne «baladxi» que nga cani nacaʼ xpinni Cristu laacaʼ, peru pur ni rúnicaʼ rihuinni «xpinni binidxabaʼ» laacaʼ purtiʼ zinándacaʼ ca binni ni cayuni mandar Binidxabaʼ laacaʼ. Laacabe nga chiguixélecabe de «ca xpinni Dios» para guinitilúcabe (Mateo 13:24-30, 36-43). Ñee maʼ guca nga la?
9. 1) Ximodo nga guca ca binni ni nacaʼ xpinni Cristu laacaʼ que chupa grupu gudiʼdiʼ si Primé Guendaridinde ni guca lu guidubi naca Guidxilayú riʼ. 2) Ximodo bisihuinni ca xpinni Cristu ni bibí que dxandíʼ nuucaʼ pur Reinu stiʼ Dios.
9 Gudiʼdiʼ si Primé Guendaridinde ni guca lu guidubi naca Guidxilayú riʼ, ca binni ni nacaʼ xpinni Cristu laacaʼ gúcacaʼ chupa grupu, primé grupu que nga ca xaíque ni riníʼsicaʼ xpinni Cristu laacaʼ ne cani zinanda laacabe, ni guyuucaʼ pur ti grupu ni láʼ Sociedad de Naciones (yanna maʼ lani Organización de las Naciones Unidas), peru qué ninacaʼ nudxiidéchecaʼ xquídxicaʼ; ne guiropa grupu que nga cani bihuinni dxandíʼ xpinni Cristu laacaʼ gudiidiʼ si guendaridinde que, ne guyuucaʼ pur Reinu si stiʼ Dios ne cadi pur ca guidxi ni nuu lu Guidxilayú riʼ (Juan 17:16). Ca binni ni guninu últimu riʼ bisihuínnicaʼ dxandíʼ xpinni Reinu stiʼ Dios laacaʼ ora bizulú bicheechecaʼ «stiidxa Dios de idubi naca guidxilayú» (Mateo 24:14). Xi guleendúcabe ne dxiiñaʼ que yaʼ.
10. Xi guca ora bicheechecabe stiidxaʼ Reinu que primé.
10 Ni guca primé nga bidopa xcaadxi de cani bibí ne espíritu stiʼ Dios, cani cheʼ guibáʼ para guni mandarnecaʼ Cristu lu Reinu stiʼ Dios. Neca gadxé gadxé guidxi nuucabe la? beeda gácacabe ti grupu de binni ni nuucaʼ tobi si. Maʼ cadxiña dxi gaca sellar cani bibí ca tobi si tiru (Apocalipsis 7:3, 4).
11. Tu binni nga cadopa dede yanna, ne xi textu de lu Biblia nga cayaca óraca yaʼ.
11 Maʼ despué bizulú bidopa «jma binni [...] de irá ladu ne de irá guidxi ne irá idioma», ne Cristu nga cayuuyaʼ gácani. Laacabe nga «xcaadxi dendxu» ni chiguilá lade «jma [guenda]nagana» ne ziuucabe lu guidxilayú cubi stiʼ Dios (Apocalipsis 7:9, 14; Juan 10:16). Qué ziaanadxí diʼ de guireeche stiidxaʼ Reinu stiʼ Dios laga caʼruʼ guedandá fin. Jma binni ni nácacaʼ xcaadxi dendxuʼ ca, maʼ millón de laacaʼ, ne cadi cusaanacaʼ de gacanecaʼ xcaadxi binni ni bibí ca para guireeche stiidxaʼ Reinu. Ne maʼ cayunadiaga binni de laani lu guidubi naca Guidxilayú.
Xiruʼ chigaca
12. Pabiaʼruʼ nga cayaadxaʼ guireeche diidxaʼ laga gueeda dxi stiʼ Jiobá.
12 Guiráʼ ni maʼ bizéʼtenu ca rusihuínnicani maʼ cadxiña dxi guiluxe ca últimu dxi riʼ ne dxi stiʼ Jiobá nabé maʼ gaxha nuuni. Peru, ñee nuuruʼ ni na Biblia naquiiñeʼ gaca ante guzulú dxi stiʼ Jiobá ni nabé ruchibi ca la? Nuuruʼ. Primé la? caʼruʼ diʼ guiluxe dxiiñaʼ de guireecheʼ diidxaʼ ca, ne dxiiñaʼ ca cusihuínnini tuu nga ca binni ni nuu pur Reinu stiʼ Dios o tuu nga cani nudxiideche ni. Nuu lugar ra nabé bicaalúcabe cani rucheeche diidxaʼ stale iza la? yanna maʼ cadálecabe ca lugar ca. Ne dede ora rucaanáʼ binni ca diidxaʼ nacubi ne galán ca rihuinni rilaselaʼdxiʼ Jiobá laacabe, purtiʼ cuseendaʼ laanu ra nuucabe. Nga runi, ¡cadi guiaanadxinu de gúninu dxiiñaʼ ca! Jesús na ora guiluxe dxiiñaʼ ca la? zeeda fin.
13. Xii nga cayeeteʼ lu 1 Tesalonicenses 5:2, 3 ni caʼruʼ gaca, peru xi chiguizaacanu yaʼ.
13 Ndiʼ nga sti cosa ni na Biblia chigaca: «Ruluíʼ gasti chi gaca, nuu dxí guidxi, mala inaaze be laaca casi rinaaze yuuba ti gunaa ora ma gunda dxi gapa baʼduʼ. Zacá zazaaca cabe, ne óraque ma qué zalá cabe» (1 Tesalonicenses 5:2, 3). Riaadxaruʼ guihuinni ximodo nga chigaca ni na ca diidxaʼ ca. Peru nanna dxíchinu cadi cayabi diʼ ca diidxaʼ ca laanu maʼ biʼniʼ chaahuiʼ ca gobiernu ca guiráʼ guendanagana stiʼ binni dxi ca. Cani cadi gusiaandaʼ dxi stiʼ Jiobá qué zaguitedícabe laacaʼ, purtiʼ nánnacaʼ casi guiluxe gaca ni na ca diidxaʼ ca la? málasi guinitilú binni.
14. Xi chiguizaaca lu ca dxi jma nagana ca, ne ximodo nexheʼ gácacani.
14 Dxi guzulú ca dxi jma nagana ca la? zucaalú ca gobiernu ca Babilonia Guidxi Roʼ, ni zeeda gaca guiráʼ ca religión ni cadi dxandíʼ ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú riʼ, ne zunitilúcabe laa (Mateo 24:21; Apocalipsis 17:15, 16). De racá la? zucaalú ca guidxi ca guiráʼ binni ni nuu pur derechu ni napa Jiobá de guni mandar, ne pur nga zadxiichiné Jiobá laacabe stale dede zunitilú guiráʼ xixécabe. Lu Armagedón nga chiguiluxe ca dxi jma nagana ca. Óraca zadeguyoo Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ, ne maʼ qué zanda diʼ gucaacaʼ binni guni ni nacaʼ. Zacá nga chiguiluxe dxi stiʼ Jiobá, ti dxi ni chigusisaca labe (Ezequiel 38:18, 22, 23; Apocalipsis 19:11–20:3).
15. Xiñee cadi jneza nga guiníʼ íquenu zandaaruʼ para guedandá dxi stiʼ Jiobá.
15 Dxi guiluxe guiráʼ ca cosa ni nuu yanna riʼ la? zácani dxipeʼ naguixhe Jiobá gácani, ne qué zandaa para gueedani (Habacuc 2:3). Naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu dxi binitilú Jerusalén lu iza 70 despué de beeda Jesús, dxi que málasi bedandani, órapeʼ cadi cabeza ca judíu que ni, ne órapeʼ nácabe gastiʼ zazaacacabe. Yanna, xi guca guidxi Babilonia ni guyuu dxiqué yaʼ. Neca guidxi que na guirutiʼ zanda gucaalú laa, purtiʼ si laa cayuni mandar stale guidxi ne nabé naroʼbaʼ lindaa ni naguu leʼ ni la? ti gueelaʼ si binitilú ni. Zacaca zaca ne guiráʼ ca cosa malu ni nuu yanna riʼ, málasi guinitilúcani. Ora guedandá dxi ca la? tobi si nga nuunu cayuni adorarnu Jiobá purtiʼ qué nusiáʼndanu dxi stibe.
Ni guietenaláʼdxinu
• Xiñee cadi naquiiñeʼ gusiáʼndanu dxi stiʼ Jiobá. Xi zacané laanu cadi gusiáʼndanu ni.
• Dxiiñaʼ ni cayaca para guidopa binni yanna riʼ, ximodo huayacaneni laanu.
• Xi naquiiñeruʼ gaca ante guzulú dxi stiʼ Jiobá. Nga runi, xi naquiiñeʼ gúninu dédeca yanna.
[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 180, 181]
Maʼ cadi candaa para guiluxe ca últimu dxi riʼ, ra chiguinitilú guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ