BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • lv yaza 215-yaza 218 párr. 1
  • Ca cosa jma nahuiiniʼ zeeda lu rini ne modo riquiiñeʼ ca doctor rini stiʼ binni para gusiándacaʼ

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Ca cosa jma nahuiiniʼ zeeda lu rini ne modo riquiiñeʼ ca doctor rini stiʼ binni para gusiándacaʼ
  • Cadi guixélenu de Dios ni nadxii laanu
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Rusisaca Dios rini
    ¡Zanda guibániluʼ nayecheʼ! Ti libru ni zacané lii guiéneluʼ ni ná Biblia
  • Ni rinabadiidxaʼ ca ni ruundaʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2004
  • Ñee rusisácanu guendanabani casi rusisaca Dios ni la?
    Cadi guixélenu de Dios ni nadxii laanu
  • Ñee racalaʼdxeʼ gusiándacabe naa ne xcaadxi cosa ni jma nahuiiniʼ zeeda lu rini ne zaa iquiiñeʼ ca doctor ca rini stinneʼ modo rúnicabe para guianda binni la?
    Xhiiñaʼ Reinu ni Rúninu 2006
Biiyaʼ jma
Cadi guixélenu de Dios ni nadxii laanu
lv yaza 215-yaza 218 párr. 1

Apéndice

Ca cosa jma nahuiiniʼ zeeda lu rini ne modo riquiiñeʼ ca doctor rini stiʼ binni para gusiándacaʼ

Ca cosa jma nahuiiniʼ zeeda lu rini. Laacani riree cani lu guidapaʼ cosa ni zeeda lu rini: glóbulo rojo, glóbulo blanco, plaqueta ne plasma. Lade ca cosa jma nahuiiniʼ ribeecabe lu glóbulo rojo zeeda ti proteína ni láʼ hemoglobina. Zanda iquiiñecabe hemoglobina stiʼ binni o stiʼ maniʼ para gúnicabe medicina ni iquiiñeʼ binni huará ni qué gápapeʼ rini o ni bixhii xhaataʼ rini.

Lu plasma ca laaca zeeda xcaadxi cosa jma nahuiiniʼ. Plasma ca nga tobi de ca cosa ni zeeda lu rini ne napa ni 90% de nisa, laaca napa ni stale cosa ni rábicabe hormonas, sales inorgánicas, enzimas ne nutrientes, lade ca cosa riʼ laaca nuu mineral ne azúcares. Plasma ca laaca napa ni ni runi cuajar rini, napa ni proteína casi albúmina ne caadxi ni rábicabe anticuerpos ni ridxelasaa intiisi guendahuará chuʼ lu xcuérpunu. Nga runi, ora gapa tuuxa xiixa guendahuará ca doctor ca rudiicaʼ laabe ti medicina ni láʼ gammaglobulina para guicabe, purtiʼ medicina riʼ napa stale anticuerpos ni ribeecabe de lu plasma stiʼ ti binni nuu nazaaca. Ne lu glóbulo blanco laaca zeeda xcaadxi cosa jma nahuiiniʼ, nga nga cani rábicabe interferones ne interleuquinas, ca ndiʼ riquiiñeʼ cani para gusianda cani cáncer ne ca guendahuará ni ricá casi idxagá.

Ñee zanda guicaa ti xpinni Cristu tratamientu ni rudii ca doctor ca ra riquiiñecabe ca cosa jma nahuiiniʼ zeeda lu rini la? Lu Biblia cadi cá diʼ xipeʼ naquiiñeʼ guicaacabe o xi qué zanda guicaacabe. Nga runi cada tobi de laanu naquiiñeʼ gúninu ni gabi xconciéncianu laanu de ni maʼ bizíʼdinu de lu Biblia ti gúninu ni jneza nezalú Dios. Nuu tu laa qué riná guicaa ca cosa jma nahuiiniʼ zeeda lu rini ca, purtiʼ nacaʼ lu Ley ni bidii Jiobá ca israelita que na naquiiñeʼ guxhiicaʼ rini stiʼ ca maniʼ que layú ora guuticaʼ laacame (Deuteronomio 12:22-24). Ne nuu tu laa qué riná guicá rini ne nin tobi de guidapaʼ cosa ni zeeda lu ni, peru rinacaʼ guicaacaʼ xiixa tratamientu ni napa ca cosa jma nahuiiniʼ zeeda lu rini, purtiʼ para laacaʼ maʼ cadi guendanabani cani.

Ante quixhe íquenu gúninu xiixa, galán guinabadiidxanu laca laanu: «Pa qué racalaʼdxeʼ guicaaʼ ca cosa jma nahuiiniʼ zeeda lu rini ca, ñee nannaʼ laaca qué zanda guicaaʼ xiixa medicina ni napa ca cosa jma nahuiiniʼ zeeda lu rini ca la? Casi ca medicina ni rusianda binni ora napa xiixa guendahuará o xiixa medicina ni gucueeza de guixii binni rini. Ñee zanda gusieneʼ tuuxa doctor xiñee qué naʼyaʼ guicaaʼ o xiñee racalaʼdxeʼ guicaaʼ ca cosa jma nahuiiniʼ ni zeeda lu rini la?».

Modo riquiiñeʼ ca doctor rini para gusiándacaʼ binni. Nuu chupa modo riquiiñeʼ ca doctor rini stiʼ binni yanna ora guni operarcaʼ, nga nga hemodilución ne recuperación de sangre. Xii nga hemodilución. Ca doctor ca riguucaʼ rini stiʼ binni ca ndaaniʼ caadxi bolsa ne laga cayaca nga riguucaʼ ti sueru ni láʼ expansor de plasma lu xcuerpu binni. Ora maʼ bibidxi sueru ca la? rudxiguétacabe rini ni guleecabe que lu xcuerpu binni. Xii nga recuperación de sangre. Ora maʼ cayuni operar ca doctor ca ribeecaʼ rini guixii ndaaniʼ binni né ti aparatu. Óraca ridiʼdiʼ rini ca ndaaniʼ aparatu ca para guiá ni ne guibiguetaʼ ni lu xcuerpu binni sti biaje. Cumu gadxé gadxé modo riquiiñeʼ ca doctor cani maʼ bizéʼtenu riʼ la? ti xpinni Cristu naquiiñeʼ guinabadiidxaʼ doctor ni chiguni operar laa ca ximódopeʼ chiguiquiiñebe rini stiʼ.

Ante guiníʼ íquenu pa zacaanu tobi de ca modo riquiiñeʼ ca doctor ca rini stiʼ binni para gusiándacaʼ, naquiiñeʼ guinabadiidxanu laca laanu: «Casi ti Testigu ni maʼ nanna xi na Biblia, pa guireeʼ rini stinneʼ ti ratuhuiiniʼ ne qué gucaacabe ni naa nagueendaca, ñee zaníʼ iqueʼ stínneruaʼ rini ca ne qué zuchiiñaʼ xconcienciaʼ naa la? O zuchiiñaʼ xconcienciaʼ naa purtiʼ zaníʼ iqueʼ maʼ cadi rini diʼ stinneʼ ni, nga runi naquiiñeʼ guxhiicabe ni la?» (Deuteronomio 12:23, 24). «Ñee zuchiiñaʼ xconcienciaʼ naa pur guiráʼ ni nannaʼ de lu Biblia pa cueecabe caadxi rini stinneʼ ne uguuchacabe ni xiixa medicina ne oracaruʼ gucaacabe ni naa sti biaje la?» «Ora guiniéʼ cadi iquiiñeʼ ca doctor ca rini stinneʼ lu guiráʼ modo riquiiñecabe rini stiʼ binni para gusiándacabe laa, ñee nannaʼ laaca caniéʼ cadi gúnicabe naa análisis stiʼ rini, hemodiálisis ne cadi iquiiñecabe aparatu ni láʼ bomba de circulación extracorpórea la?»

[Tabla ni zeeda lu yaza 216]

Ti xpinni Cristu ni chigaca operar naquiiñeʼ guiníʼ ximodo racalaʼdxiʼ iquiiñeʼ ca doctor rini stiʼ. Laaca naquiiñeʼ guiniʼbe pa zaa cuee ca doctor ca caadxi rini stibe para gúʼyacaʼ ximodo nuu ni o guicaabe ti tratamientu ra cueecabe caadxi rini stibe ne uguuchacabe ni xiixa medicina ne gudxiguétacabe ni lu xcuérpube.

CANI NAQUIIÑEʼ GUINABADIIDXANU DOCTOR

Pa chiguni operárcabe laanu o chiguicaanu ti tratamientu ra zacaanu xiixa medicina ni napa rini, naquiiñeʼ guidúʼyanu pa maʼ bichá chaahuinu documento legal, casi tuu nga binni ni maʼ bidiiluʼ derechu guiníʼ pur lii para cadi guicaluʼ rini. Laaca galán guinabadiidxanu doctor ni chiguuyaʼ laanu ca cani zeeda raríʼ:

  • Ñee nanna guiráʼ cani chiguniné lii operación ca nacaʼ testigu stiʼ Jiobá ne qué racalaʼdxeʼ gucaatu naa rini (nin glóbulo rojo, glóbulo blanco, plaqueta nin plasma) la?

  • Ñee napa medicina ni cudiiluʼ naa ca caadxi cosa jma nahuiiniʼ zeeda lu rini la? Pa zacá ni, xi guirapeʼ zeeda luni yaʼ. Pabiaʼpeʼ de laani nga chigudiiluʼ naa ne ximodo.

  • Yanna pa guicaaʼ ca cosa jma nahuiiniʼ zeeda lu rini ca, xi azaacaʼ yaʼ. Ñee nuu sti tratamientu ni zanda guicaa la?

Ante guiníʼ íquenu xi gúninu, galán gábinu Jiobá xi cayácanu, purtiʼ laabe zanda gudiibe laanu guendabiaaniʼ ni caquiiñenu ti gánnanu xi gúninu (Santiago 1:5, 6)..

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir