BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • bt cap. 4 yaza 28-35
  • «Qué nizacaʼ scuela ne cadi binni risaca laacaʼ»

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • «Qué nizacaʼ scuela ne cadi binni risaca laacaʼ»
  • Gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Cadi «pur poder stidu» (Hechos 3:11-26)
  • «Qué zusaanadu de guinidu» (Hechos 4:1-22)
  • «Juntu biʼniʼ orarcaʼ Dios» (Hechos 4:23-31)
  • «Cadi hombre diʼ nga bisiguiiluʼ; bisiguiiluʼ Dios» (Hechos 4:32-5:11)
  • Biziidibe pabiáʼ risaca guni perdonar binni
    Chinándanu ejemplu stiʼ cani gupa fe
  • Biziidibe xiñee naquiiñeʼ guni perdonarbe
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2010
  • Biziidibe gácabe ti hombre nadxibalú
    Chinándanu ejemplu stiʼ cani gupa fe
  • Qué ñuu dxi nusaanabe Jesús
    Chinándanu ejemplu stiʼ cani gupa fe
Biiyaʼ jma
Gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios
bt cap. 4 yaza 28-35

CAPÍTULO 4

«Qué nizacaʼ scuela ne cadi binni risaca laacaʼ»

Guca ca apóstol que nadxibalú ne guluu Jehová ndaayaʼ laacabe

Zeeda ni lu Hechos 3:1-5:11

1, 2. ¿Xi milagru biʼniʼ Pedro ne Juan gaxha de tobi de ca puertaʼ stiʼ templu que?

BIAʼ a las 3 de la tarde cadxiña ca binni ni rinanda religión stiʼ ca judíu ne ca discípulo stiʼ Jesús ra templu que «purtiʼ ora que nga raca orar» (Hech. 2:46; 3:1).a Lade ca binni que zeʼ Pedro ne Juan, zidxíñacaʼ ra entrada stiʼ templu que ne zecaʼ neza ra puertaʼ ni láʼ Sicarú. Nabé cayaca ruidu purtiʼ stale binni canazá raqué, peru neca zaqué guizáʼ reciu caníʼ ti hombre nachiitaʼ ñee ni canabaʼ guna ne zuba gaxha de ra puertaʼ stiʼ templu que (Hech. 3:2; 4:22).

2 Laga zidxiña Pedro ne Juan jmaruʼ si nadipaʼ canabaʼ hombre que gudiicabe laa bueltu. Ne ora bizuhuaadxícabe cueʼ, zácaxa chigudiicabe laa bueltu. Para ná Pedro rabi laabe: «Qué gapaʼ plata nin oro, peru zudieeʼ lii ni napaʼ. ¡Pur lá Jesucristu cayabeʼ lii, guzá!». Guizáʼ bidxagayaa ca binni que ora gunaaze Pedro náʼ hombre que ne gundisaʼ laabe, «oraqueca guyuu stipa ñeebe» (Hech. 3:6, 7). Ora biʼyaʼ hombre que maʼ bianda ne maʼ cazá, ¡guizáʼ biecheʼ ne cusisaca Dios!

3. ¿Xi gudxi Pedro hombre bianda que ne ca binni nuu raqué?

3 Maʼ yendá Pedro ne Juan ra Corredor stiʼ Salomón que ne nanda guiráʼ binni que laacaʼ. Laaca raqué nga guyé Jesús ti dxi para gusiidiʼ, peru yanna maʼ Pedro cusiidiʼ laacabe xi pur bisianda hombre que (Juan 10:23). Gúdxibe hombre que ne ca binni nuu raqué zanda gápacaʼ ti cosa jma risaca que oro ne plata ne jma risaca qué intiica milagru. Nápacaʼ oportunidad de gaca arrepentircaʼ, guixá ca pecadu sticaʼ ne gácacaʼ xpinni Cristu purtiʼ laabe nga ni «gulí Dios para gudii guendanabani» (Hech. 3:15).

4. a) ¿Xi guendanagana guyuu despué de bíʼnicabe milagru que? b) ¿Xi zadúʼyanu lu capítulo riʼ?

4 ¡Stale nga ni bizaaca dxi que! Bianda ti hombre ni nachiitaʼ ñee ne mil de binni gucuaa oportunidad de chuʼcaʼ gaxha de Dios ne gúnicaʼ ni nabe (Col. 1:9, 10). Ne pur guiráʼ ni bizaaca riʼ, gucalaʼdxiʼ ca autoridad que nucueezacaʼ ca xpinni Cristu riʼ de ñuni predicarcaʼ (Hech. 1:8). Lu capítulo riʼ zadúʼyanu modo biʼniʼ predicar Pedro ne Juan de Reinu stiʼ Dios. Zadúʼyanu ximodo bisiidicabe ne ca cualidad bisihuínnicabe, nécaxa ca autoridad que guniʼcaʼ nácacabe chupa hombre ni «qué nizá scuela ne cadi binni risaca» laacabe (Hech. 4:13).b Ne últimu la? zadúʼyanu ximodo zanda gúninu casi bíʼnicabe ne casi biʼniʼ ca discípulo ni guzananda binni laacaʼ.

Cadi «pur poder stidu» (Hechos 3:11-26)

5. ¿Xi zanda guizíʼdinu de modo guniʼné Pedro ca binni que?

5 Guníʼ ca apóstol riʼ nezalú guiráʼ binni que, nécaxa nánnacabe zándaca nuu tuuxa lade ca binni que ni gunabaʼ gucaacabe Jesús lu yaga (Mar. 15:8-15; Hech. 3:13-15). ¡Bisihuinni Pedro naca nadxibalú ora gudxi ca binni que de lu lá Jesús nga bianda hombre que! Laaca gúpabe valor gúdxibe laacaʼ nápacaʼ donda pur guti Cristu. Peru neca zaqué bisihuínnibe respetu ora guníʼnebe laacaʼ purtiʼ nánnabe qué gánnacaʼ xi ngue cayúnicaʼ (Hech. 3:17). Ngue runi, gudxi Pedro laacabe hermanu caʼ ne bisiénebe laacaʼ ca cosa galán ni chiguni Reinu stiʼ Dios. Ne pa gaca arrepentírcabe ne gusihuínnicabe nápacabe fe Cristu la? zaguixhedxí Jehová ladxidóʼcabe (Hech. 3:19). Laanu laaca nácanu nadxibalú ora rábinu binni zabidxi Dios cuenta laacaʼ. Peru qué ridindenenu laacabe sínuque rúninu ni né respetu ne runi tratarnu laacabe casi tuuxa ni zanda gueeda gaca xpinni Dios, cásica biʼniʼ Pedro. Ne laaca rusiénenu laacabe ca cosa galán ni chiguni Reinu stiʼ Dios.

6. ¿Ximodo bisihuinni Pedro ne Juan humilde laacaʼ?

6 Cumu guca ca apóstol que humilde la? qué nuyúbicaʼ nusisaca binni laacaʼ pur milagru ni bíʼnicaʼ. Ngue runi guníʼ Pedro: «¿Xiñee cayuuyadxitu laadu casi ñaca pur poder stidu o purtiʼ runi adorardu Dios nga maʼ randa rizá hombre riʼ?» (Hech. 3:12). Nanna Pedro ne xcaadxi apóstol que, cadi pur laacaʼ nga cayaca ca milagru que, sínuque pur poder stiʼ Dios. Ngue runi, gúcacabe humilde ne bisisácacabe Jehová ne Jesús pur ca milagru que.

7, 8. a) ¿Ximodo zanda gacanenu binni? b) ¿Ximodo nga caguixhe chaahuiʼ Jesús guiráʼ cosa?

7 Tiempu riʼ, laaca caquiiñeʼ gácanu humilde ora guni predicarnu. Neca maʼ qué racané espíritu santu laanu para gúninu milagru, peru nuu ti cosa ni zanda gúninu pur binni: gacanenu laacaʼ gápacaʼ fe Dios ne Cristu. Ne cásica biʼniʼ Pedro, laanu laaca racanenu binni para guni perdonar Jehová ca pecadu sticaʼ ne quixhedxibe ladxidoʼcaʼ. Guiráʼ iza, mil de binni riuunisa para gaca xpinni Cristu.

8 Maʼ nabáninu tiempu ra caguixhe chaahuiʼ Jesús guiráʼ cosa casi bizeeteʼ Pedro. Bizulú cayuni mandar Reinu stiʼ Dios guibáʼ lu iza 1914, casi «maca guníʼ Dios de ruaa ca profeta stiʼ ni bibani dxiqué» (Hech. 3:21; Sal. 110:1-3; Dan. 4:16, 17). Despué de bizulú Jesús cayuni mandar guibáʼ, bizulú gudixhe chaahuiʼ stale cosa lu Guidxilayú riʼ. Dede dxi que, millón de xpinni Cristu cayuucaʼ ndaaniʼ xquidxi Jehová para guni mandar Reinu stiʼ Dios laacaʼ. Maʼ bisaanacabe modo gúcacabe dxiqué ne maʼ nabánicabe «modo racalaʼdxiʼ Dios» (Efes. 4:22-24). Cásica gucané poder stiʼ Dios hombre ni huará que para bianda, zaqueca zanda gacané espíritu stiʼ Dios binni para guchaacaʼ modo laacaʼ. Nga runi, cásica Pedro, ni caquiiñeʼ si gúninu nga gácanu nadxibalú ne iquíʼñenu Biblia para gusíʼdinu binni. Cadi guiaandaʼ laanu, pur poder stiʼ Jehová nga randa racanenu binni gaca xpinni Cristu.

«Qué zusaanadu de guinidu» (Hechos 4:1-22)

9-11. a) ¿Xi biʼniʼ ca xaíque stiʼ ca judíu que ora gúnnacaʼ xi cayuni predicar Pedro ne Juan? b) ¿Xi gudixhe ique ca apóstol que gúnicaʼ?

9 Guca ti bulla ndaaniʼ guidxi que pur discursu bidii Pedro ne pur bianda xa hombre ni qué rizá que. Ngue runi, dede capitán stiʼ templu que ne ca sacerdote que, biree guxooñecaʼ ziguuyacaʼ xi cazaaca. Zándaca saduceu ca hombre riʼ, ti secta ni biʼniʼ apoyar guidxi Roma ne gupa stale bueltu. Qué rinanda ca saduceu que tradición o ley ni gudixhe ca fariseu que, ne qué runi crecaʼ xcaadxi cosa ni runi crécabe, laaca qué runi cré ca saduceu ziasa ca ni maʼ guti de lade gueʼtuʼ.c ¡Nanna pabiáʼ bidxiichicabe ora bíʼyacabe nuu Pedro ne Juan ndaaniʼ templu que cusiidicaʼ maʼ biasa Jesús de lade gueʼtuʼ yaʼ!

10 De tantu cadxiichi ca binni que gunaazecaʼ Pedro ne Juan ne biseguyoocaʼ laacabe, ne sti dxi que, yenecaʼ laacabe nezalú tribunal stiʼ ca judíu. Cumu nabé orgulloso ca hombre ni nuu lu tribunal que la? guizáʼ bidxiichicaʼ ora bíʼyacaʼ chupa hombre ni qué nizá scuela ne cadi binni risaca laacaʼ cusiidicaʼ ndaaniʼ templu que. Laaca guníʼcabe qué gapa Pedro ne Juan derechu de gusiidicaʼ ndaaniʼ templu purtiʼ qué nizacaʼ nin ti scuela risaca. Peru guizáʼ bidxagayaa tribunal que ora bíʼyacaʼ guizáʼ nánnacabe gusiidicabe ne qué lica ridxíbicabe. Peru ¿paraa biziidiʼ ca hombre riʼ guiniʼcaʼ zaqué yaʼ? Biziidicabe ni de Jesús purtiʼ guzanécabe laa (Hech. 4:13). Bisiidiʼ Jesús laacabe casi ti binni ni napa autoridad, ne cadi casi ca escriba que (Mat. 7:28, 29).

11 Gunabaʼ tribunal que ca apóstol riʼ maʼ cadi guni predicarcaʼ. Ne nabé risaca stiidxaʼ ca hombre riʼ ndaaniʼ guidxi que. Chupa chonna semana ante laaca ca hombre riʼ nga guniʼcaʼ naquiiñeʼ gatiʼ Jesús (Mat. 26:59-66). Neca zaqué, qué nidxibi Pedro ne Juan. Né stale respetu guniʼcaʼ nezalú ca hombre ricu ne ni guzá scuela que, ne gúdxicaʼ laacabe: «Pa jma jneza para Dios guzúʼbadu stiidxatu que guzúʼbadu stiidxaʼ Dios la? laatu laguuyaʼ ni racá. Peru laadu la? qué zusaanadu de guinidu de ca cosa ni maʼ bidúʼyadu ne ni maʼ binadiágadu» (Hech. 4:19, 20).

SUMO SACERDOTE NE CA SACERDOTE PRINCIPAL

Sumo sacerdote que nga ni riníʼ pur guidxi que nezalú Dios. Lu primé siglu que la? laaca laabe nga zanírube nezalú Sanedrín que. Laabe nga xaíque stiʼ ca judíu ne ca sacerdote principal. Ládecabe nuu ca ni guca sumo sacerdote casi Anás, ne xcaadxi hombre ni zeeda de ca familia ra ribícabe tu gaca sumo sacerdote, zándaca tapa o gaayuʼ familia. Ti libru ni láʼ Historia del pueblo judío en tiempos de Jesús 175 a.C.-135. d.C., ni bicaa Emil, ná: «Ora zeeda tuuxa de ti familia ra riree sumo sacerdote [...] guizáʼ rusisaca binni laa ndaaniʼ guidxi que».

Biblia ná ora gaca nombrar ti sumo sacerdote dede ora gátibe nga cuícabe stobi (Núm. 35:25). Biaʼ tiempu gucuá libru stiʼ Hechos, ca gobernador ne ca rey ni guyuu Roma que nga gupa autoridad para guni nombrar ne cuee ni naca sumo sacerdote, neca zaqué qué nusaana de nibícabe ca sacerdote que lade ca familia stiʼ Aarón.

12. ¿Xi zacané lii cadi guidxíbiluʼ guiníʼneluʼ binni de ni runi creluʼ?

12 ¿Ñee laaca nadxibaluluʼ casi ca apóstol que la? ¿Xi runi sentirluʼ ora runi predicarluʼ ca binni ricu de xquídxiluʼ? ¿Xi runi sentirluʼ ora runi burla ca compañeru de dxiiñaʼ, de ra scuela o familia stiluʼ lii pur nácaluʼ xpinni Cristu? ¿Ñee ridxíbiluʼ la? Pa zacá ni la? cadi chuʼluʼ xizaa, zanda gudxíʼluluʼ ca guendanagana riʼ. Dxi guyuu Jesús lu Guidxilayú riʼ bisiidibe ca apóstol stibe guni defendercaʼ ni runi crecaʼ né respetu ne sin guidxíbicaʼ (Mat. 10:11-18). Ne biásasibe de lade gueʼtuʼ, biʼniʼ prometerbe ca discípulo stibe qué ziuu dxi guixélebe de laacaʼ «dede ora guiluxe guidxilayú riʼ» (Mat. 28:20). Ca dxi riʼ, caquiiñeʼ Jesús «mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza» para gusiidiʼ laanu guni defendernu ni runi crenu (Mat. 24:45-47; 1 Ped. 3:15). Peru ¿ximodo rúnicabe ni yaʼ? Riquiiñecabe publicación casi Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu ne ca tema ni rihuinni lu sección ni láʼ «Cani rinabadiidxaʼ binni de Biblia», ni zeeda lu sitiu jw.org. ¿Ñee caquiiñeluʼ ca ni la? Pa zacá cayúniluʼ la? qué zadxíbiluʼ guiníʼneluʼ binni ne ziuuluʼ jma seguru de ni runi creluʼ. Ne cásica biʼniʼ ca apóstol que, gastiʼ qué zucueeza lii de guiníʼneluʼ binni de ca cosa ni maʼ biiyaluʼ ne ni maʼ binadiágaluʼ.

Cayuni predicar ti hermana ti compañera de dxiiñaʼ stiʼ laga caziiláʼdxicaʼ.

Cadi gudiiluʼ lugar gucueeza xiixa lii de guiníʼneluʼ binni de ca cosa ni maʼ biiyaluʼ ne ni maʼ binadiágaluʼ.

«Juntu biʼniʼ orarcaʼ Dios» (Hechos 4:23-31)

13, 14. Pa guidxaagaluluʼ guendanagana, ¿xi zanda gúniluʼ, ne xiñee?

13 Casi peʼ bindaacabe Pedro ne Juan, nagueendaca guyecaʼ ra nuu xcaadxi discípulo que ne «juntu biʼniʼ orarcaʼ Dios» ne gunábacaʼ laabe gudiibe laacaʼ valor ti cadi gusaana de guni predicarcaʼ (Hech. 4:24). Biziidiʼ Pedro caquiiñeʼ gacané Jehová laa para guni ni nabe. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ chupa chonna semana ante gúpabe confianza laca laabe ne gúdxibe Jesús: «Neca guchee guirácabe pur lii, ¡naa qué ziuu dxi gucheeʼ!». Peru qué ñuni Pedro ni guníʼ, purtiʼ dxi gunaazecabe Jesús guniʼbe qué runibiaʼbe xhamígube ne maestru stibe purtiʼ bidxíbibe binni. Peru despué biziidibe cadi jneza ni bíʼnibe que (Mat. 26:33, 34, 69-75).

14 Nga runi cadi naquiiñeʼ guinísinu qué ziuu dxi gusaana de gácanu xpinni Cristu. Pa gacalaʼdxiʼ tuuxa guxheleʼ lii de Jehová o gucueeza lii de guni predicarluʼ, yenanda ejemplu stiʼ Pedro ne Juan. Gunabaʼ Jehová gudii lii stipa, bidii lugar gacané ca hermanu de congregación lii ne gudxi ca ancianu o xcaadxi hermanu de experiencia xi guendanagana cadxaagaluluʼ. Laaca cadi guiaandaʼ lii, racané oración ni runi xcaadxi hermanu pur laanu (Efes. 6:18; Sant. 5:16).

15. ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ guireeluʼ gana neca huasaana de guni predicarluʼ ti tiempu?

15 Pa huayuu biaje huasaana de guni predicarluʼ pur xiixa guendanagana gúpaluʼ la? cadi guireeluʼ gana. Dede ca apóstol que bisaana de guni predicarcaʼ ti tiempu despué de guti Jesús, peru nagueendaca biguetaʼ bíʼnicabe ni sti biaje (Mat. 26:56; 28:10, 16-20). Lugar de guireeluʼ gana pur xiixa ni cadi jneza bíʼniluʼ dxiqué, jma galán gúniluʼ stipa guiziidiluʼ de laacani ne gacaneluʼ ca ni napa guendanagana casi ni gudíʼdiluʼ ca.

16, 17. ¿Xi zanda guizíʼdinu de oración ni biʼniʼ ca discípulo que Jerusalén?

16 Pa sananda ca autoridad ca laanu pur cayúninu xhiiñaʼ Jehová, ¿xi caquiiñeʼ guinábanu laabe? Guietenaláʼdxinu qué ninabaʼ diʼ ca apóstol que Jehová nibee ca guendanagana stícabe. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ maca dede ante gudxi Jesús laacabe: «Pa guzanándacabe naa, laaca zazanándacabe laatu» (Juan 15:20). Ngue runi ni gunabasícabe Jehová nga guʼyaʼ ca amenaza stiʼ ca enemigu stícabe (Hech. 4:29). Nanna ca apóstol que cayaca cumplir ti profecía luguiacaʼ. Lu ti oración biʼniʼ Jesús maca bizeeteʼ caquiiñeʼ gaca ni ná Jehová lu Guidxilayú riʼ, ngue runi bidii ca apóstol que cuenta neca gucaalú ca autoridad que laacaʼ, napa xidé gaca ni maca gudixhe ique Jehová (Mat. 6:9, 10).

17 Cumu racalaʼdxiʼ ca discípulo que gúnicaʼ ni ná Jehová la? gunábacaʼ laabe: «Gucané ca esclavu stiluʼ guni predicarcaʼ stiidxaluʼ né valor». Qué lica nindaa bicabi Jehová oración stícabe. Relatu ca ná: «Biniibi dxacha lugar ra nuucabe reunidu, ne guiráʼ xixécabe bidxácabe de espíritu santu ne caníʼcabe stiidxaʼ Dios né valor» (Hech. 4:29-31). Casi bidúʼyanu ca, gastiʼ zanda gucueeza Jehová de guni cumplir ni maʼ guníʼ (Is. 55:11). Pa guinábanu Jehová gacané laanu, nécaxa guizáʼ naroʼbaʼ guendanagana cadxaagalunu o chuʼ tu gacalaʼdxiʼ gucueeza laanu la? zudiibe stipa laanu para cadi gusaana de guni predicarnu né stale valor.

«Cadi hombre diʼ nga bisiguiiluʼ; bisiguiiluʼ Dios» (Hechos 4:32-5:11)

18. ¿Ximodo gucanesaa ca xpinni Cristu de Jerusalén?

18 Nin qué nindaa mápeca jma de gaayuʼ mil binni nuu ndaaniʼ congregación stiʼ Jerusalén.d Neca de gadxé gadxé lugar zeeda ca binni riʼ, peru «tobi si modo riníʼ ique guiracaʼ ne tobi si ni runi sentircaʼ» (Hech. 4:32; 1 Cor. 1:10). Cadi gunabasícabe ndaayaʼ stiʼ Jehová, sínuque gucanésaacabe para ganda chúʼcabe gaxha de Jehová, ne guyuu biaje dede bidiicabe de ni nápacabe xcaadxi (1 Juan 3:16-18). Nga peʼ nga ni biʼniʼ discípulo José, ni gulee lá ca apóstol que laa Bernabé. Dxi biaana caadxi hermanu Jerusalén para guiziidicaʼ jma de Jehová, bitoo hombre riʼ ti layú ni napa ne de guidubi ladxidóʼ bidii guiráʼ bueltu que para gacané guixuíʼ ni caquiiñeʼ ca hermanu que. Pur ngue biaana ca discípulo que raqué jma xadxí ne biguidxi fe sticaʼ.

19. ¿Xiñee biiti Jehová Ananías ne Safira?

19 Peru maʼ gadxé si ni biʼniʼ Ananías ne Safira, ti guendaxheelaʼ ni bitoo ti layú stiʼ ne yenecaʼ bueltu que ra nuu ca apóstol. Neca guníʼcabe cudiicabe guiráʼ bueltu que, peru nagaʼchiʼ biaananécabe «ti ndaa bueltu bidoo layú que» (Hech. 5:2). Ngue runi biiti Jehová laacabe. Peru cadi purtiʼ huaxiéʼ bueltu bidiicabe, sínuque purtiʼ bisiguiicabe ne biyúbicabe gusisaca binni laacabe. Gudxi ca apóstol que Ananías: «Cadi hombre diʼ nga bisiguiiluʼ; bisiguiiluʼ Dios» (Hech. 5:4). Beeda gaca Ananías ne Safira casi ca hipócrita ni guníʼ Jesús que, purtiʼ laacaʼ jma ruyúbicaʼ guisácacaʼ nezalú binni qué chuulaʼdxiʼ Dios ni rúnicaʼ (Mat. 6:1-3).

20. ¿Xi rusiidiʼ relatu riʼ laanu de ca donación ne tiempu ni rudiʼnu para gaca xhiiñaʼ Jehová?

20 Ca dxi riʼ, millón de xpinni Cristu cayacanenu de guidubi ladxidoʼno para gaca predicar cásica biʼniʼ ca xpinni Cristu ni bibani Jerusalén. Ne riquíʼñenu bueltu ne stipa stinu para gaca dxiiñaʼ riʼ, purtiʼ qué riuulaʼdxiʼ Jehová gúninu ni de mala gana o purtiʼ cayuni obligárcabe laanu (2 Cor. 9:7). Laaca qué ruuyaʼ diʼ Jehová pabiáʼ cudiʼnu, sínuque xi pur cayúninu ni (Mar. 12:41-44). Nga runi, cadi gácanu casi Ananías ne Safira, cadi gúninu xhiiñaʼ Jehová para si gusisácacabe laanu o para guicaanu xiixa. Jma galán gácanu casi Pedro, Juan ne Bernabé, ne gúninu xhiiñaʼ Jehová purtiʼ nadxiinu laa ne prójimo stinu (Mat. 22:37-40).

PEDRO, TI PESCADOR NI BEEDA GACA TI APÓSTOL NI BIʼNIʼ XHIIÑAʼ DIOS NÉ STALE GANA

Guca hombre riʼ apóstol ne lu Biblia riete gaayuʼ labe: Symeón (lu diidxaʼ hebreu), Simón (modo riníʼcabe labe peru lu diidxaʼ griegu), Cefas (lu diidxaʼ arameu), Pedro (lu diidxaʼ griegu) ne guiropaʼ ni, Simón Pedro (Mat. 10:2; 16:16; Juan 1:42; Hech. 15:14).

Naaze apóstol Pedro ti dxumi dxaʼ benda ndaaniʼ.

Bichaganáʼ hombre riʼ ne tobi si ra gulezanebe bíʼchibe ne suégrabe (Mar. 1:29-31). Gulézabe ti guidxi láʼ Betsaida, ni riaana ladu guiaʼ de ruaa nisadóʼ stiʼ Galilea ne despué yebiʼbe Capernaúm (Luc. 4:31, 38; Juan 1:44). Biʼniʼ hombre riʼ guuzeʼ benda. Ti biaje bitiiñebe Jesús canuá stibe para gudii ti discursu nezalú stale binni ruaa nisadóʼ stiʼ Galilea. Despué yenándabe ni gudxi maestru stibe laabe ne biʼniʼ ti milagru para guinaazebe stale benda. Guizáʼ bidxíbibe ora bíʼyabe milagru biʼniʼ Jesús que ne bizuxíbibe xañee, óraque gudxi Jesús laabe: «Maʼ cadi guidxíbiluʼ. Dede yannadxí zácaluʼ pescador de binni» (Luc. 5:1-11). Andrés bíʼchibe nga bíʼninebe guuzeʼ benda, peru laaca bíʼninebe Santiago ne Juan, ne guidápacabe bisaanacabe dxiiñaʼ stícabe para yenándacabe Cristu (Mat. 4:18-22; Mar. 1:16-18). Ti iza despué, gúcabe tobi de ca doce hombre ni gulí Jesús para gaca «apóstol» stiʼ, diidxaʼ riʼ raca significar «tobi ni biseendacabe» (Mar. 3:13-16).

Gudxi Jesús Pedro, Santiago ne Juan chinecaʼ laabe caadxi lugar. Biiyacabe dxi bidxaa modo rihuinni Jesús, dxi bisibani Jesús xiiñiʼ Jairo ne modo bininácabe laabe ndaaniʼ jardín stiʼ Getsemaní (Mat. 17:1, 2; 26:36-46; Mar. 5:22-24, 35-42; Luc. 22:39-46). Andrés ne guionnaʼ discípulo riʼ nga gunabadiidxacaʼ laabe xi señal zusihuinni presencia stibe (Mar. 13:1-4).

Guca Pedro ti hombre guizáʼ riníʼ ne nuu tiru qué riníʼ ique ante gundaaruaa xiixa. Zándaca primé ca laabe nga riniʼbe ante guiníʼ xcaadxi apóstol que. Ne lu ca Evangeliu ca, jma nga riete ca diidxaʼ ni guniʼbe, que ni guníʼ 11 apóstol que. Laaca cadi guendaridxagayaa nga guinabadiidxabe xiixa ora guirutiʼ caníʼ (Mat. 15:15; 18:21; 19:27-29; Luc. 12:41; Juan 13:36-38). Ti biaje laaca qué ninabe niguiibiʼ Jesús ñeebe, ne ora gudindené Jesús laabe, qué nituí lube gunábabe quiʼbiʼ nabe ne íquebe (Juan 13:5-10).

Cumu nadxiibe Jesús la? gucaláʼdxibe nucuudxibe laa para niníʼ ique cadi caquiiñeʼ guni sufrir ne gatiʼ, peru guluu jneza Jesús laabe purtiʼ cadi jneza modo caníʼ íquebe que (Mat. 16:21-23). Ti gueelaʼ ante gatiʼ Jesús, biʼniʼ prometer Pedro laabe qué zusaana laabe neca gusaana guiráʼ apóstol que laabe. Ne ora gunaazecabe maestru stibe, qué lica nidxíbibe biʼniʼ defenderbe laa ne despué yenándabe laa dede lu patiu stiʼ sumo sacerdote que. Triste guininu ni, peru despué guniʼbe chonna biaje qué runibiaʼbe Jesús ne guizáʼ biinabe ora bidiibe cuenta xi bíʼnibe (Mat. 26:31-35, 51, 52, 69-75).

Biasa si Jesús de lade gueʼtuʼ, ante guihuínnibe nezalú ca xpínnibe Galilea, gudxi Pedro xcaadxi apóstol que cheʼ guuzeʼ ne nuu de laacaʼ yenecaʼ laabe. Despué biiyaʼ Pedro nuu Jesús ruaa playa que, ne oraqueca biaba ndaaniʼ nisa que zixuubaʼ dede yendá ruaa nisadóʼ que. Gudixhe Jesús benda lu buu para guenécabe, ne laga cayéʼcabe, gunabadiidxabe Pedro: «¿Nadxiiluʼ naa jma que guiráʼ ndiʼ la?», ni nuu Jesús guinabadiidxaʼ laabe nga pa nadxiibe laa jma que ca benda ni nexheʼ nezalúcabe que. Ne zaqué guluube ganna Pedro cadi guicá ique guni stale dxiiñaʼ, sínuque guni xhiiñabe (Juan 21:1-22).

Bidii Jesús poder Pedro «para gaca apóstol lade ca ni maʼ guca circuncidar» (Gál. 2:8, 9). Ngue runi dede lu iza 62 hasta 64 biʼniʼ predicarbe ca noticia galán ra nuu ca binni judíu ni nabeza ndaaniʼ guidxi Babilonia (ni naca Irak yanna) (1 Ped. 5:13). Raqué nga bicaabe primé carta ziné labe ne zándaca laaca raqué bicaabe guiropa que. Né stale gana biʼniʼ Pedro xhiiñaʼ Dios ne nabé biabe binni.

JUAN, TI DISCÍPULO NI GUIZÁʼ GUNNAXHII JESÚS

Xiiñiʼ Zebedeo nga laabe ne gúcabe apóstol cásica bíʼchibe, Santiago. Nuu tu ná Salomé nga jñaabe, benda María, jñaa Jesús (Mat. 10:2; 27:55, 56; Mar. 15:40; Luc. 5:9, 10). Nga runi zándaca xprimu Juan Jesús. Gupa xfamilia Juan bueltu, purtiʼ gupa bixhózebe trabajador ni riné laa guuzeʼ (Mar. 1:20). Laaca zándaca gupa Juan lidxi (Juan 19:26, 27). Salomé nga tobi de ca gunaa ni yenanda Jesús dxi biʼniʼ predicar ne runi tenderbe Jesús ora rié Galilea. Dxi gutiʼ Jesús, guziʼbe guixi rindáʼ naxhi para guluucabe cuerpu stiʼ Jesús (Mar. 16:1; Juan 19:40).

Naaze apóstol Juan ti rollo.

Biblia ná ora biʼyaʼ Juan Bautista Jesús, gudxi chupa discípulo stiʼ: «¡Laguuyaʼ, Dendxuhuiiniʼ stiʼ Dios!». Tobi de ca discípulo riʼ nga Andrés ne zándaca stobi que nga Juan (Juan 1:35, 36, 40). Despué zándaca yené Juan Jesús guidxi Caná, raqué biʼniʼ Jesús primé milagru stiʼ (Juan 2:1-11). Ne laaca zándaca yenándabe Jesús dxi guyé Jerusalén, Samaria ne Galilea, purtiʼ dxi bicaabe Evangeliu stibe bizeetebe caadxi detalle de ca cosa ni bizaaca ca lugar riʼ. Guca Juan ti hombre ni guizáʼ gupa fe, purtiʼ dxi gudxi Jesús laabe chinándabe laa, nagueendaca bisaanabe xhiiñabe, cásica biʼniʼ Santiago, Pedro ne Andrés (Mat. 4:18-22).

Neca qué riete peʼ de Juan lu ca Evangeliu ca casi riete de Pedro. Peru gúcabe ti hombre nabé nadxibalú, ngue runi gudxi Jesús laabe ne Santiago: «Boanerges, ni raca significar “ca xiiñiʼ rayu”» (Mar. 3:17). Guyuu ti tiempu biyúbicabe gácacabe binni risaca, dede biseendacabe jñaacabe para guiniʼné Jesús, ti ganda cuiʼ guirópacabe cueʼ Jesús ora guni mandar lu Reinu stiʼ. Neca biyúbicabe gusisaca binni laacabe peru laaca bisihuínnicabe dxandíʼ runi crécabe zuni mandar Reinu stiʼ Dios. Ne pur ni bizaaca riʼ, gunabaʼ Jesús xcaadxi apóstol que gúnicaʼ stipa gácacaʼ humilde (Mat. 20:20-28).

Guca Juan nadxibalú, purtiʼ ora bíʼyabe cabee ti hombre demonio lu lá Jesús gucaláʼdxibe nucueezabe laa. Ne dxi qué niná ca binni de Samaria ñé Jesús ne ca discípulo stiʼ raqué la? gunabadiidxabe Jesús pa zanábabe guiaba guí de guibáʼ para guinitilú ca binni que. Pur ca ni bíʼnibe riʼ, gudindené Jesús laabe. Peru ra gudiʼdiʼ tiempu bichaa Juan modo laa ne biabe binni (Luc. 9:49-56). Neca zaqué, laabe nga ti discípulo ni nabé nadxii Jesús, ne ante gatiʼ Jesús, gunabaʼ laabe gúʼyabe jñaa (Juan 19:26, 27; 21:7, 20, 24).

Maca guníʼ Jesús laabe nga últimu ni gatiʼ lade guiráʼ ca apóstol que (Juan 21:20-22). Dxi mayaca gátibe, tiempu cayuni mandar emperador Domiciano, biseguyoocabe laabe lu ti isla ni láʼ Patmos purtiʼ cudiibe testimonio de Jesús. Biaʼ lu iza 96 laga nuube lu isla que, biiyabe ca visión ni cá lu libru stiʼ Apocalipsis (Apoc. 1:1, 2, 9). Nuu tu ná, bindaasicabe laabe, guyebe Éfeso, raqué nga bicaabe Evangeliu stibe ne guionnaʼ carta ni ziné labe, ne raqué nga gútibe biaʼ lu iza 100, despué de bíʼnibe xhiiñaʼ Jehová 70 iza.

a Ora raca oración ra templu que nga rúnicabe sacrificiu, raca oración que siadóʼ ne huadxí. Ora rúnicabe oración huadxí que nga hora novena, zándaca «biaʼ a las tres de la tarde».

b Biiyaʼ cuadru ni láʼ «Pedro, ti pescador ni beeda gaca ti apóstol ni biʼniʼ xhiiñaʼ Dios né stale gana», ni zeeda lu yaza 30, ne «Juan, ti discípulo ni guizáʼ gunnaxhii Jesús», ni zeeda lu yaza 33.

c Biiyaʼ cuadru ni láʼ «Sumo sacerdote ne ca sacerdote principal», ni zeeda lu yaza 34.

d Zándaca para lu iza 33 que, biaʼ xhoopaʼ mil si fariseu nuu ndaaniʼ guidxi Jerusalén ne ca saduceu la? jma huaxieʼcaʼ. Ngue runi guizáʼ bidxiichicabe ora bíʼyacabe guizáʼ nagueenda zidale ca xpinni Jesús.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir