BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • bt cap. 15 yaza 117-123
  • Gucanécabe «ca congregación para guzuhuaa chaahuicaʼ»

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Gucanécabe «ca congregación para guzuhuaa chaahuicaʼ»
  • Gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • «Ibiguétanu ne chigánnanu ca hermanu» (Hechos 15:36)
  • «Nabé nadipaʼ modo biʼniʼ discutírcabe» (Hechos 15:37-41)
  • «Nabé galán guiráʼ ni riníʼ ca hermanu» de laabe (Hechos 16:1-3)
  • «Zeʼ dxi jma naguidxi ziyaca fe» stícabe (Hechos 16:4, 5)
  • «Xiiñe ni nadxiee ni nabani casi na Señor»
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2015
  • Marcos gucané «lu xhiiña Dios»
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2010
  • Qué ñuu dxi nusaana Marcos de ñuni xhiiñaʼ Dios
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
  • Biʼniʼ «predicárcabe né valor pur autoridad bidii Jehová laacabe»
    Gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios
Biiyaʼ jma
Gusíʼdinu guiráʼ binni de Reinu stiʼ Dios
bt cap. 15 yaza 117-123

CAPÍTULO 15

Gucanécabe «ca congregación para guzuhuaa chaahuicaʼ»

Riganna ca superintendente de circuito ca congregación para gacanécabe laacaʼ iguidxi fe sticaʼ

Zeeda ni lu Hechos 15:36–16:5

1-3. a) ¿Tuu ziné Pablo de compañeru lu viaje stiʼ, ne xi nánnanu de laabe? b) ¿Xi zazíʼdinu lu capítulo riʼ?

LAGA zidíʼdicabe lu ca layú nabé feu stiʼ ca guidxihuiiniʼ que la? dede rasi Pablo ruuyadxí joven ni ziné que. Laabe nga Timoteo. Napa biaʼ 20 iza ne caníʼ íquebe xi guiráʼ zanda guni. Cada pasu gudii joven riʼ jma zixeleʼ de ra lidxi ne jma zitu ziyaana guidxi Listra ne Iconio. Peru ¿xi cabeza laacabe lu viaje riʼ yaʼ? Zándaca maʼ nanna Pablo zadxaagalucaʼ stale peligru ne guendanagana purtiʼ maʼ ndiʼ nga guiropa viaje misional gúnibe. Peru ¿ñee zuni huantar joven zinebe riʼ ca guendanagana ca la?

2 Guizáʼ napa Pablo confianza Timoteo, zándaca jma de ni biaʼ napa joven riʼ laca laa. Pur ni bizaaca Pablo cadi tan xadxí, nanna pabiáʼ risaca nga gapa ti buen compañeru de viaje. Purtiʼ zigánnacabe ca congregación que para gacanécabe iguidxi fe stiʼ ca hermanu que. Ne laaca nánnabe para ganda gúnicabe ni la? caquiiñeʼ gúnicabe dxiiñaʼ juntu ne chúʼcabe dispuestu guni cumplírcabe dxiiñaʼ ni caquiiñeʼ gúnicabe. ¿Xiñee guníʼ íquebe ni yaʼ? Purtiʼ bietenaláʼdxibe guendanagana ni gupanebe Bernabé ne pur ngue bixélecabe.

3 Lu capítulo riʼ zazíʼdinu caadxi cosa ni zacané laanu gánnanu xi gúninu ora raca nagana para laanu chuʼnu de acuerdu. Laaca zazíʼdinu xiñee gulí Pablo Timoteo para gaca compañeru de viaje stiʼ ne ziénenu xiñee risaca dxiiñaʼ ni runi ca superintendente de circuito.

«Ibiguétanu ne chigánnanu ca hermanu» (Hechos 15:36)

4. ¿Xiñee guyé apóstol Pablo guiropa viaje misional stiʼ?

4 Lu capítulo gudiʼdiʼ que bidúʼyanu guyé Pablo, Bernabé, Judas ne Silas congregación de Antioquía. Guyécabe para gábicabe laacaʼ xi decisión gucuaa grupu ni zániru de circuncisión, ne laaca guyécabe para cúʼcabe gana ne gacanécabe laacaʼ iguidxi fe sticaʼ. ¿Xi bizaaca despué yaʼ? Gudxi Pablo Bernabé: «Ibiguétanu ne chigánnanu ca hermanu ni nuu ndaaniʼ cada tobi de ca guidxi ra biʼniʼ predicarnu stiidxaʼ Jehová para guidúʼyanu ximodo nuucaʼ» (Hech. 15:36). Cadi caníʼ ique Pablo chiganna si ca ni nacubi naca xpinni Cristu para si ugapadiuxi laacabe, sínuque bíʼnibe ni pur chupa razón. Lu libru de Hechos cusiene xiñee biʼniʼ Pablo guiropa viaje misional riʼ. Primé la? para gábibe ca hermanu xi decisión gucuaa ca apóstol ne ancianu de Jerusalén (Hech. 16:4). Ne guiropa la? para chebe casi superintendente ne gacanebe ca congregación que iguidxi fe sticaʼ (Rom. 1:11, 12). Tiempu riʼ, ¿ximodo zinanda ca testigu stiʼ Jehová ejemplu stiʼ grupu ni zániru ni guyuu lu primé siglu que yaʼ?

5. ¿Ximodo rudii Grupu ni Zániru instrucción ne riguu gana ca congregación ca?

5 Tiempu riʼ Grupu ni Zániru nga ni riquiiñeʼ Cristu para guni dirigir ca testigu stiʼ Jehová. Ca hermanu ungidu riʼ rudiicaʼ instrucción ne riguucaʼ gana guiráʼ congregación ni nuu lu guidubi Guidxilayú. Ne rúnicabe ni pur mediu de carta, reunión ne ca publicación ca. Laaca ruyubi Grupu ni Zániru guʼyaʼ xi caquiiñeʼ guiráʼ congregación. Ne pur nga ribícabe caadxi ancianu ni nuu capacitadu para gácacaʼ superintendente de circuito ne chigánnacaʼ ca congregación ca.

6, 7. ¿Xi dxiiñaʼ runi ca superintendente de circuito?

6 Tiempu riʼ nabé ricá ique ca superintendente de circuito gacanecaʼ ne cuʼcaʼ gana cada tobi de ca hermanu ni nuu ndaaniʼ ca congregación ni rigánnacaʼ. ¿Ximodo rúnicabe ni yaʼ? Rinándacabe ejemplu stiʼ Pablo ne stiʼ xcaadxi xpinni Cristu ni guyuu lu primé siglu que. Ndiʼ nga conseju bidii Pablo ti superintendente, laabe nga Timoteo, gúdxibe laa: «Biʼniʼ predicar stiidxaʼ Dios, biʼniʼ ni né stale gana ora galán nuu tiempu ne ora nuu guendanagana; biluíʼ laacabe paraa cucheecabe, gudixhená laacabe ne bidii conseju laacabe né seriedad. Ne ora gúniluʼ ni la? biʼniʼ ni né paciencia, ne biʼniʼ ni casi runi ti maestru ni nanna gusiidiʼ». Ne laaca guniʼbe: «Biʼniʼ predicar ca noticia galán» (2 Tim. 4:2, 5).

7 Casi peʼ ná ca diidxaʼ ni guníʼ apóstol Pablo ca, ca superintendente ni maʼ bichaganáʼ ne ni caʼruʼ guichaganáʼ, runi predicarcaʼ de gadxé gadxé modo né ca hermanu de congregación ne riguucabe gana laacaʼ purtiʼ guizáʼ nánnacabe gusiidicabe ne runi predicárcabe né stale gana (Rom. 12:11; 2 Tim. 2:15). Nabé runi ca superintendente de circuito stale sacrificiu ne nadxiicaʼ binni. Rigánnacabe ca congregación ca neca nuu de laacani nuucani lugar ra nabé peligroso o nabé feu clima raqué (Filip. 2:3, 4). Ne laaca rudii ca superintendente de circuito riʼ discursu para cuʼcaʼ gana, gusiidicaʼ ne gudiicaʼ conseju ca hermanu de congregación. Galán chinándanu ejemplu stiʼ ca hermanu riʼ ne gúninu stipa gaca fe stinu jma naguidxi (Heb. 13:7).

«Nabé nadipaʼ modo biʼniʼ discutírcabe» (Hechos 15:37-41)

8. ¿Xi biʼniʼ sentir Bernabé ora gudxi Pablo laa pa zabiguétacaʼ chigánnacaʼ ca hermanu?

8 Guizáʼ biecheʼ Bernabé ora gudxi Pablo laa guibiguétacaʼ chigánnacaʼ ca hermanu (Hech. 15:36). Ne cumu maca ruʼ yeguni predicárcabe ca lugar que la? maca runibiáʼcabe ca congregación ni nuu ca guidxihuiiniʼ que (Hech. 13:2–14:28). Ngue runi biiyacabe maʼ cadi nagana guibiguetaʼ gúnicabe dxiiñaʼ que sti biaje. Peru guyuu ti guendanagana. Hechos 15:37 ná: «Nuu Bernabé chiné Juan, ni rábicabe Marcos». Racá ridúʼyanu cadi guníʼsibe pa zanda chinécabe Marcos, xprímube, sínuque nuupebe chinebe laa.

9. ¿Xiñee qué ñuulaʼdxiʼ Pablo ni gunabaʼ Bernabé laa?

9 Qué ñuulaʼdxiʼ Pablo ni gunabaʼ Bernabé laa riʼ, ¿xiñee yaʼ? Relatu ca ná: «Qué naʼ Pablo chinécabe laabe, purtiʼ bisaanabe laacaʼ Panfilia ne maʼ qué niguni predicarnebe laacaʼ» (Hech. 15:38). Casi bidúʼndanu ca, maca yené Marcos laacabe lu primé viaje misional bíʼnicabe, peru bisaana laacabe raqué ne biree zeʼ (Hech. 12:25; 13:13). Deruʼ peʼ bizulúcabe viaje que, nuurúcabe Panfilia, mápeca biguétabe Jerusalén. Neca qué ruzeeteʼ Biblia xi pur bíʼnibe ni la? peru cadi jneza biiyaʼ Pablo ni bíʼnibe riʼ, ne zándaca pur nga maʼ qué ñapa confianza laabe.

10. ¿Xi biʼniʼ Pablo ne Bernabé despué de biʼniʼ discutircaʼ?

10 Cá Bernabé tema chiné Marcos, peru Pablo que lica naʼ, ngue runi «nabé nadipaʼ modo biʼniʼ discutírcabe pur ngue ne cada tobi gucuaa gadxé gadxé ladu» (Hech. 15:39). Gucuaa Bernabé Marcos, xprimu, ne gudxíʼbacaʼ lu barcu ni zeʼ Chipre, xquídxicaʼ. Ne Pablo biʼniʼ seguir ra zeʼ. Relatu ca ná gulí Pablo Silas para chiné, «ne despué de gunabaʼ ca hermanu Jehová gapa laacabe, bireecabe zécabe» (Hech. 15:40). De raqué gudíʼdicabe Siria ne Cilicia, yegacanécabe «ca congregación para guzuhuaa chaahuicaʼ» (Hech. 15:41).

11. ¿Xi cualidad naquiiñeʼ gápanu para guni perdonarnu ni guni tuuxa hermanu laanu?

11 Rusietenalaʼdxiʼ relatu riʼ laanu guiranu nácanu binni ruchee. Cadi guianda laanu Pablo ne Bernabé nga guca representante stiʼ grupu ni zániru ni guyuu lu primé siglu que. Ne zándaca laaca guyuu Pablo lade grupu ca. Peru neca zacá la? óraque cada tobi de laacabe biʼniʼ ni rabi jma jneza guni. ¿Ñee zudiicabe lugar gusaana de gaca xhamígucabe pur ni bizaacacabe riʼ la? Coʼ, purtiʼ neca cadi nácacabe perfectu la? humilde laacabe ne racaláʼdxicabe chinándacabe ejemplu stiʼ Cristu. Ngue runi despué biʼniʼ perdonarsaacabe ne guca xhamígucabe sti biaje (Efes. 4:1-3). Ne caadxi iza despué, maʼ biʼniʼ Pablo ne Marcos dxiiñaʼ juntu sti biaje (Col. 4:10).a

12. ¿Xi cualidad gupa Pablo ne Bernabé ni naquiiñeʼ chinanda ca ancianu?

12 Neca bidxiichi Pablo ne Bernabé, peru cadi maca zacá diʼ laacabe. Binibiáʼ ca hermanu que Bernabé casi ti hombre guizáʼ nachaʼhuiʼ ne rudii de ni napa, nga runi lugar de ñábicabe laabe labe José la? binibiáʼcabe laabe casi Bernabé ni riníʼ «tobi ni riguixhedxí ladxidóʼ binni» (Hech. 4:36). Ne Pablo binibiáʼcabe laa casi ti hombre ni napa stale cariñu ne nachaʼhuiʼ (1 Tes. 2:7, 8). Galán chinanda ca ancianu, dede né ca superintendente ejemplu stiʼ Pablo ne Bernabé ne guni tratárcabe guiráʼ ca xpinni Cristu né stale cariñu ne gácacabe humilde (1 Ped. 5:2, 3).

«Nabé galán guiráʼ ni riníʼ ca hermanu» de laabe (Hechos 16:1-3)

13, 14. a) ¿Tu guca Timoteo, ne ximodo binibiáʼ Pablo laabe? b) ¿Xiñee biiyadxí Pablo Timoteo? c) ¿Xi dxiiñaʼ risaca bidiicabe Timoteo?

13 Guiropa viaje misional biʼniʼ Pablo, guyé Galacia, ti guidxi stiʼ Roma, ne raqué nuu caadxi congregación. Relatu ca ná: «Yendá Pablo Derbe de raqué maʼ guyé Listra. Raqué nuu ti discípulo láʼ Timoteo. Xiiñiʼ ti judía ni naca xpinni Cristu, peru bixhózebe griegu laa» (Hech. 16:1).b

14 Zándaca binibiáʼ Pablo familia stiʼ Timoteo biaʼ lu iza 47, primé biaje guyebe lugar que. Ne chupa o chonna iza despué, lu guiropa viaje ni bíʼnibe jma maʼ biiyadxibe joven riʼ. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ «nabé galán guiráʼ ni riníʼ ca hermanu» de Timoteo. Lu relatu stiʼ Hechos ná nabé galán riníʼ ca hermanu de Listra ne de Iconio de laabe, riaana ndaʼ ca lugar riʼ biaʼ 30 kilómetru de raqué (Hech. 16:2). Pur mediu de espíritu santu bidii ca ancianu ti dxiiñaʼ nabé risaca Timoteo, gacanebe Pablo ne Silas casi superintendente ni riganna ca congregación (Hech. 16:3).

15, 16. ¿Xiñee guníʼcabe bien de Timoteo?

15 ¿Xiñee nabé galán modo binibiáʼcabe Timoteo neca joven ruʼ laa yaʼ? ¿Ñee pur nuu xpiaanibe, pur galán laabe o pur ca habilidad ni nápabe la? Nga nga ni jma ruuyaʼ binni. Ne dede profeta Samuel biiyadxí ca ni. Ngue runi sicaríʼ gudxi Dios laabe: «Binni ruuyaʼ ni rihuinni si, peru Jehová ruuyaʼ ni nuu ndaaniʼ ladxidóʼ binni» (1 Sam. 16:7). Nga runi, pur ca cualidad ni napa Timoteo ndaaniʼ ladxidóʼ nga guníʼ ca hermanu que bien de laa ne cadi pur ca cosa ni rihuinni si.

16 Caadxi iza despué guníʼ Pablo de ca cualidad sicarú ni gupa Timoteo. Chupa chonna de laacani nga: bíʼnibe xhiiñabe jneza, gunnaxhiibe ca hermanu, bizaaláʼdxibe ne bíʼnibe stale sacrificiu pur laacaʼ (Filip. 2:20-22). Ne laaca bizeeteʼ Pablo biʼniʼ cré Timoteo Dios de guidubi ladxidóʼ (2 Tim. 1:5).

17. ¿Ximodo zanda chinanda ca joven ejemplu stiʼ Timoteo?

17 Ca dxi stinu riʼ stale joven zinándacaʼ ejemplu stiʼ Timoteo, rúnicaʼ stipa gápacaʼ ca cualidad ni gúpabe, ne pur nga riníʼ ca hermanu bien de laacabe ne riuulaʼdxiʼ Jehová ni rúnicabe neca nahuiinirúcabe (Prov. 22:1; 1 Tim. 4:15). Ne laaca rusihuínnicabe runi crécabe Dios de guidubi ladxidóʼcabe purtiʼ nabánicabe modo riuulaʼdxiʼ (Sal. 26:4). Nga runi, cásica Timoteo, laaca zanda gacané ca joven riʼ lu ca dxiiñaʼ ni raca ndaaniʼ congregación. Ne guiranu riéchenu ora guidúʼyanu maʼ nácacabe publicador, rudiicabe laacabe Jehová ne riuʼnísacabe.

«Zeʼ dxi jma naguidxi ziyaca fe» stícabe (Hechos 16:4, 5)

18. a) ¿Xi dxiiñaʼ risaca biʼniʼ Pablo ne Timoteo? b) ¿Xi ndaayaʼ gucuaa ca congregación que?

18 Stale iza biʼniʼ Pablo ne Timoteo dxiiñaʼ juntu. Biʼniʼ ca superintendente riʼ dxiiñaʼ ni bidii grupu ni zániru laacaʼ. Ne ora rigánnacabe ca hermanu, rábicabe laacaʼ «xi naquiiñeʼ gúnicaʼ pur decisión ni maʼ gucuaa ca apóstol ne ca ancianu nuu Jerusalén» (Hech. 16:4). Ne cumu yenanda ca hermanu que ca instrucción que la? «zeʼ dxi jma naguidxi ziyaca fe stiʼ ca congregación que ne zeʼ dxi jmaruʼ si zidáleca» (Hech. 16:5).

19, 20. ¿Xiñee naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ ca ni zániru lu dxiiñaʼ ni rúninu?

19 Ca dxi riʼ, laaca riguu Jehová ndaayaʼ ca xpinni ni ruzuubaʼ stiidxaʼ ca ni runi dirigir laacaʼ (Heb. 13:17). Cumu gatigá cuchaa ca cosa ni cayaca lu Guidxilayú riʼ la? nabé risaca guicaanu ca guendaró espiritual ni rudii «mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza» (Mat. 24:45; 1 Cor. 7:29-31). Pa gúninu zacá, zucaʼnanu ca cosa dxabaʼ ni nuu ndaaniʼ guidxilayú riʼ ne zaca fe stinu jma naguidxi (Sant. 1:27).

20 Ca ni nuu lu Grupu ni Zániru ne ca ancianu ni nuu yanna riʼ, laaca imperfectu laacabe cásica Pablo, Bernabé, Marcos ne ca ancianu ni bibí ni guyuu lu primé siglu que (Rom. 5:12; Sant. 3:2). Cadi guiaandaʼ laanu naquiiñeʼ gápanu confianza Grupu ni Zániru purtiʼ rusiidicabe guiráʼ ni zeeda lu Biblia ne rinándacabe ejemplu stiʼ ca apóstol que (2 Tim. 1:13, 14). Ne pur nga zeʼ dxi jma zidale ca congregación ca ne jma naguidxi ziyaca fe sticaʼ.

TIMOTEO, TI JOVEN NI BIʼNIʼ PREDICAR «CA NOTICIA GALÁN» CASI TI ESCLAVU

Biaʼsi 11 iza gucané Timoteo Pablo lu dxiiñaʼ riʼ, ne pur nga guníʼ ca diidxaʼ riʼ de laabe: «Qué gapaʼ stobi casi Timoteo, tobi ni dxandíʼ zazaalaʼdxiʼ laatu de guidubi ladxidóʼ». Ne laaca guniʼbe: «Laatu nánnatu pabiáʼ galán ejemplu ni maʼ bisaana Timoteo, purtiʼ bíʼninebe naa dxiiñaʼ casi esclavu ra biʼniʼ predicardu ca noticia galán, casi ñaca xiiñeʼ laabe» (Filip. 2:20, 22). Cumu biʼniʼ predicar Timoteo né stale gana ca noticia galán stiʼ Reinu la? gunnaxhii apóstol Pablo laabe ne bisaanabe ti ejemplu guizáʼ galán para guiranu.

Timoteo.

Zándaca biniisi Timoteo Listra, griegu bixhózebe ne jñaabe judía laa. Dede dxi nahuiinibe bisiidiʼ jñaabe ne jñaabiidabe laabe ni cá lu Stiidxaʼ Dios (Hech. 16:1, 3; 2 Tim. 1:5; 3:14, 15). Zándaca primé biaje yeganna Pablo guidxi Listra nga gúcacabe xpinni Cristu.

Caadxi iza despué ora biguetaʼ Pablo lugar que sti biaje la? zándaca napa Timoteo biaʼ gande iza, peru mápeca «galán guiráʼ ni riníʼ ca hermanu de Listra ne de Iconio» de laabe (Hech. 16:2). Ngue runi, bidii Pablo ne ca ancianu laabe ti dxiiñaʼ risaca «casi maca guníʼ ca hermanu» (1 Tim. 1:18; 4:14; 2 Tim. 1:6). Dxiiñaʼ gucuaabe riʼ nga gácabe compañeru stiʼ Pablo lu ca biaje misional stiʼ, nga runi gupa xidé bisaanabe familia stibe ne guca circuncidarbe para ganda guni predicarbe ca judíu que (Hech. 16:3).

Guizáʼ biʼniʼ viajar Timoteo. Biʼniʼ predicarnebe Pablo ne Silas ndaaniʼ guidxi Filipos, despué biʼniʼ predicarnebe Silas guidxi Berea, ne maʼ stúbibe biʼniʼ predicarbe Tesalónica. Despué ora bíʼyabe Pablo Corinto sti biaje, gúdxibe laa cadi cusaana ca hermanu de Tesalónica Jehová ne nadxiisaacaʼ neca cadxagalucaʼ guendanagana (Hech. 16:6–17:14; 1 Tes. 3:2-6). Ne dxi maʼ nuu Pablo Éfeso, binadiaga cadiʼdiʼ congregación ni nuu Corinto ra nagana, ngue runi guníʼ íquebe guseendabe Timoteo raqué sti biaje para chigacané laacaʼ (1 Cor. 4:17). Despué biseendabe Timoteo ne Erasto Macedonia. Ne para dxi bicaa Pablo carta para ca Romanos la? maʼ nuu Timoteo ra nuube sti biaje ndaaniʼ guidxi Corinto (Hech. 19:22; Rom. 16:21). Ndiʼ nga chupa chonna de ca viaje ni biʼniʼ Timoteo para biʼniʼ predicar ca noticia galán stiʼ Reinu.

Zándaca guníʼ ique Timoteo qué zanda guni dxiiñaʼ ni gucuaa que, ngue runi bicaa Pablo ca diidxaʼ riʼ ra nuube: «Cadi gudiiluʼ lugar gúnicabe menu lii purtiʼ si nahuiiniluʼ» (1 Tim. 4:12). Cumu guizáʼ gupa Pablo confianza laabe la? ngue runi biseendaʼ laabe para gacanebe ti congregación ra nuu stale guendanagana, ne ná rabi laabe: «Cayabeʼ lii yanna, gábiluʼ caadxi binni cadi gusiidicaʼ gadxé cosa» (1 Tim. 1:3). Laaca gudxi Pablo laabe zanda guni nombrarbe ancianu ne siervu ministerial (1 Tim. 5:22).

Gunnaxhii Pablo Timoteo pur ca cualidad ni gupa. Nabé guca xhamígucabe dede biiyaʼ Pablo laabe casi xiiñiʼ purtiʼ qué nusaanabe laa stubi. Dede bicaa Pablo ra nuube ne gudxi laabe rietenalaʼdxiʼ dxi bíʼnabe, laaca gudxi apóstol riʼ laabe napa gana guʼyaʼ laabe ne runi orar pur laabe. Ne laaca nabé guyuu Pablo xizaa de laabe purtiʼ nabé raca huarabe, zándaca de ndaanibe, nga runi gudxi laabe xi zanda gúnibe (1 Tim. 5:23; 2 Tim. 1:3, 4).

Dxi bieguyoo Pablo Roma primé biaje la? qué nusaana Timoteo laa stubi, pur nga zanda guininu laaca bieguyoobe ti tiempu (Filem. 1; Heb. 13:23). Guizáʼ gunnaxhiisaacabe ngue runi ora gunna Pablo mayaca gatiʼ la? gudxi laabe ca diidxaʼ riʼ: «Biiyaʼ gueeduʼ ra nuaaʼ nagueendaca» (2 Tim. 4:6-9). Peru qué ruzeeteʼ Biblia pa bigaandaruʼ biiyaʼ Timoteo xhamigu ne maestru stiʼ.

BIʼNIʼ MARCOS STALE DXIIÑAʼ RISACA

Zándaca Marcos (laca labe nga Juan Marcos) nga joven ni bixooñeʼ xieeladi ora gunaazecabe Cristu (Mar. 14:51, 52). ¿Ximodo nánnanu ni yaʼ? Purtiʼ lu Evangeliu si stibe nga riete ni bizaaca riʼ. Ne pa zacá ni la? guyuu biaje guyuube gaxha de Jesús.

Cucaa Marcos laga caníʼ ti hombre ni maʼ nagola.

Biaʼ once iza despué, dxi canazananda Herodes Agripa ca xpinni Cristu, guca reunir «stale discípulo» de Jerusalén ra lidxi María, jñaa Marcos, para guni orarcaʼ. Ne raqué nga guyé Pedro dxi biree ndaaniʼ carcel pur ti milagru ni guca (Hech. 12:12). Nga runi zándaca biniisi Marcos ndaaniʼ ti familia ni bidii lidxi para guca reunir ca xpinni Cristu. Nanna dxíchinu binibiáʼ chaahuibe ca primé discípulo stiʼ Jesús ne nabé gucanecaʼ laabe.

Tobi si biʼniné Marcos dxiiñaʼ ca superintendente ni guyuu lu primé siglu que. Ne Biblia ruzeeteʼ primé dxiiñaʼ ni bíʼnibe nga yenebe xprímube Bernabé ne Pablo lu ti asignación ndaaniʼ guidxi Antioquía de Siria (Hech. 12:25). Despué yenebe laacaʼ lu primé viaje misional sticaʼ, primé guyécabe Chipre ne despué Asia Menor. Qué gánnanu xi bizaaca, peru ora yendácabe raqué, bibiguétabe Jerusalén sti biaje (Hech. 13:4, 13). Lu capítulo 15 stiʼ Hechos riete, gudiʼdiʼ si ti tiempu, biʼniʼ discutir Pablo ne Bernabé pur laabe ne óraque biree Marcos ne Bernabé zecaʼ guidxi Chipre para guni seguircaʼ dxiiñaʼ sticaʼ casi misioneru (Hech. 15:36-39).

Zándaca despué biʼniʼ chaahuicabe guendanagana ni gúpacabe que, purtiʼ lu iza 60 o 61 biguetaʼ bíʼnicabe dxiiñaʼ sti biaje ne maʼ ndaaniʼ guidxi Roma. Ne nánnanu ni pur ni bicaa apóstol riʼ ra nuu ca xpinni Cristu de Colosas dxi deguyoo. Sicaríʼ bicaabe: «Cuseendaʼ Aristarco diuxi stitu, ni nuaaniaʼ cárcel, ne laaca cuseendaʼ Marcos xprimu Bernabé diuxi stitu (casi huayabeʼ laatu, pa chebe ra nuutu la? laguidxagalú laabe galán)» (Col. 4:10). Casi maʼ bidúʼyanu ca, cá ique Pablo guseendaʼ Marcos guidxi Colosas casi representante stiʼ.

Zándaca guyuu biaje biʼniné Marcos Pedro dxiiñaʼ ndaaniʼ guidxi Babilonia biaʼ lu iza 62 ne 64. Casi bidúʼyanu lu capítulo chii que, guizáʼ guca xhamigu apóstol riʼ Marcos dede gudxi laabe «xiiñeʼ» (1 Ped. 5:13).

Ne biaʼ lu iza 65, dxi deguyoo apóstol Pablo Roma guiropa biaje, bicaa ca diidxaʼ riʼ ra nuu Timoteo dxi nuu Éfeso. Gúdxibe laa: «Dané Marcos ora gueeduʼ, purtiʼ zanda gacanebe naa lu xhiiñaʼ Dios» (2 Tim. 4:11). Nuunu seguru casi peʼ gúdxicabe ni Marcos, biree de Éfeso ne zeʼ Roma. Nga runi nánnanu guizáʼ gunnaxhii Pablo, Bernabé ne Pedro laabe.

Peru privilegiu ni jma naroʼbaʼ ni gúpabe nga, biquiiñeʼ Jehová laabe para bicaabe ti Evangeliu ni zeeda lu Biblia. Nuu tu ná stale de ca información ni bicaabe que apóstol Pedro bidii ca ni laabe. Ne zándaca dxandíʼ ni, purtiʼ stale de ca ni bicaabe ca neni stale detalle ni zanda guiníʼ tuuxa ni laa peʼ biʼyaʼ ni bizaaca, casi Pedro. Zándaca bicaabe ni dxi nuube guidxi Roma ne cadi dxi nuunebe Pedro Babilonia. Nanna Marcos zuundaʼ binni de xcaadxi guidxi ni, ngue runi biquiiñebe stale diidxaʼ latín luni, ne biʼniʼ traducirbe ca diidxaʼ hebreu ni zándaca gaca nagana para laacaʼ guiénecaʼ.

a Biiyaʼ cuadru ni láʼ «Biʼniʼ Marcos stale dxiiñaʼ risaca».

b Biiyaʼ cuadru ni láʼ «Timoteo, ti joven ni biʼniʼ predicar “ca noticia galán” casi ti esclavu».

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir