Ca diidxaʼ riluxeneni
«Laguni casi cani ma napa ni bidii stiidxa Dios udii binni. Cacaa cabe ni purti runi cre cabe ne cadi caree cabe gana.» (HEBREOS 6:12)
1, 2. Xiñee nagueendaca caquiiñeʼ guyúbinu modo gápanu fe. Biquiiñeʼ ti ejemplu para gusiéneluʼ ni.
¡AQUE sicarú nga gapa binni fe! Casi gunadiáganu de guenda riʼ, oraqueca riníʼ íquenu pabiáʼ risaca ni. Peru ora gunadiáganu diidxaʼ ca laaca galán guchaaganu ni né sti diidxaʼ: nagueendaca. Purtiʼ pa qué gápanu fe la? nagueendaca caquiiñeʼ guyúbinu modo gápanu ni. Ne pa maʼ nápanu fe la? nagueendaca caquiiñeʼ guyúbinu xi gúninu para cadi gunítinu ni ne modo gácani jma naguidxi. Xiñee caquiiñeʼ gúninu ni nagueendaca yaʼ.
2 Bixuiʼlú zeluʼ lu ti desiertu. Guizáʼ maʼ cayátiluʼ nisa ne málasi nidxélaluʼ ra daʼ caadxi nisa. Ñee cadi dxandíʼ ñápaluʼ ni ti cadi ninaazeʼ Gubidxa ni ne nucuiidxiʼ ni la? Peru laaca ñúniluʼ pur nigaaluʼ xcaadxi nisa luni ti ugaanda ni dede chindaluʼ ra zeluʼ. Nga runi, cásica qué zanda guibani binni pa qué gueʼ nisa, zaqueca qué zanda chuʼnu gaxha de Jiobá pa qué gápanu fe (Rom. 1:17).
3. Xi bidii Jiobá laanu para gaca fe stinu jma naguidxi, ne xi chupa cosa naquiiñeʼ gúninu.
3 Nanna Jiobá nabé caquiiñeʼ gápanu fe. Laaca nánnabe nagana nga para gapa binni ni yanna ne cadi gusaana de gapa ni. Nga runi, bidiibe lugar guicá stale ejemplu lu Stiidxabe para chinándanu. Biquiiñeʼ Jiobá apóstol Pablu para gucaa ca diidxaʼ riʼ: «Laguni casi cani ma napa ni bidii stiidxa Dios udii binni. Cacaa cabe ni purti runi cre cabe ne cadi caree cabe gana» (Heb. 6:12). Nga runi, xquidxi Jiobá cayabi laanu chinándanu ejemplu stiʼ ca hombre ne ca gunaa ni gupa fe, casi cani bizéʼtenu lu libru riʼ. Yanna, xi naquiiñeʼ gúninu yaʼ. Primé la? guyúbinu ximodo gaca fe stinu jma naguidxi, ne guiropa cadi gusaana de guiníʼ íquenu ni cabézanu gudii Dios laanu.
4. Ximodo rihuinni qué riuulaʼdxiʼ Binidxabaʼ gapa binni fe, peru xiñee cadi naquiiñeʼ guchibi nga laanu.
4 Cadi gusaana de guyúbinu modo gaca fe stinu jma naguidxi. Binidxabaʼ, xaíque stiʼ guidxilayú malu riʼ, qué riuulaʼdxiʼ gapa binni fe. Pur laabe nabani binni casi lu ti desiertu, ne cásica huaxiéʼ nuu nisa lu desiertu la? zacaca maʼ huaxiéʼ binni napa fe yanna. Dxandíʼ, jma nadipaʼ Binidxabaʼ que laanu, peru cadi naquiiñeʼ guchibi nga laanu. Zanda guyúbinu modo gaca fe stinu jma naguidxi ne cadi gusaana de gápanu ni. Cadi guiaandaʼ laanu zaca xhamigu Jiobá guiráʼ cani guyubi gapa fe. Laapebe cayábibe laanu zanda gudxíʼlunu Binidxabaʼ ne laa zaxeleʼ de laanu (Sant. 4:7). Para guni ganarnu lu guendaridinde riʼ, caquiiñeʼ cueenu tiempu guiráʼ dxi ti zacá ganda guiroobaʼ fe ni nápanu Dios. Ximodo zanda gúninu nga yaʼ.
5. Xi biʼniʼ ca binni ni rieeteʼ lu Biblia para gúpacaʼ fe.
5 Casi maʼ bidúʼyanu, ca hombre ne ca gunaa ni rieeteʼ lu Biblia qué ñalenecaʼ fe. Guiráʼ ni bizaacacabe rusihuinni gucané espíritu santu laacabe gápacabe ni (Gál. 5:22, 23). Ora gunábacabe gacané Dios laacabe, bicabi laacabe ne gucané laacabe iguidxi fe stícabe. Naquiiñeʼ gúninu cásica bíʼnicabe, qué chuʼ dxi guiaandaʼ laanu zudii Dios espíritu stiʼ laanu pa guinábanu ni laa ne pa gúninu ni guinábanu ora guni orarnu (Luc. 11:13). Ñee nuuruʼ xiixa ni naquiiñeʼ gúninu la?
6. Ximodo zanda gacané ca relatu ni zeeda lu Biblia laanu.
6 Lu libru riʼ maʼ bidúʼyanu ejemplu stiʼ caadxi xpinni Dios ni gupa fe, peru nuuruʼ jma (biindaʼ Hebreos 11:32). Galán cueenu tiempu para guiziidiʼ chaahuinu de laacabe ora maʼ cadúʼndanu Biblia stúbinu. ¡Stale nga ni zanda guizíʼdinu de cada tobi de laacabe! Pa qué guiduʼndaʼ chaahuinu ca relatu riʼ la? qué zacanécani laanu iguidxi fe stinu. Nga runi, caquiiñeʼ guyúbinu ni cusiéneruʼ de laacani, casi ximodo bibani ca binni ni rieeteʼ lu ca relatu ca ne ximodo bizaaca cada tobi de laacani. Pa qué guiaandaʼ laanu «binni guidxilayú casi laanu» nga laacabe la? jma zuni crenu dxandíʼ bibánicabe cásica nabáninu yanna (Sant. 5:17). Pa guiníʼ íquenu laanu nga cazaacanu ni bizaacacabe, zudiʼnu cuenta xi biʼniʼ sentírcabe ora bidxiilúcabe ca guendanagana ni gúpacabe.
7-9. 1) Ximodo ñuni sentir ca xpinni Dios de dxiqué pa ñanda ñuni adorarcaʼ Jiobá casi rúninu yanna. 2) Xiñee caquiiñeʼ guyúbinu modo iguidxi fe stinu pur ca cosa ni rúninu.
7 Ni zacané iguidxi fe stinu nga cani quixhe íquenu ugaandanu ne cani gúninu, purtiʼ «qué iquiiñe modo runi cre nu pa qué guni nu jneza» (Sant. 2:26). Galán guiníʼ íquenu pabiáʼ ñecheʼ ca xpinni Dios ni bibani dxiqué ñúnicaʼ dxiiñaʼ ni bidii Jiobá laanu yanna.
8 Guxuíʼlunu xi ñuni sentir Abrahán pa ñábicabe laa maʼ cadi caquiiñeʼ guni adorar Jiobá lu ti altar de guié, sínuque maʼ nidagulisaané ca xpinni Dios ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu o ra raca ca guendaridagulisaa roʼ ca. Nánnanu ñéchebe ora nucaadiágabe ndaaniʼ ca lugar ca ximodo cayaca guiráʼ ni maca gudxi Dios laabe zaca (biindaʼ Hebreos 11:13). O guiníʼ íquenu ximodo ñuni sentir Elías pa nudiicabe laa ti dxiiñaʼ ra cadi caquiiñeʼ guuti ca profeta malu stiʼ Baal o cadi caquiiñeʼ guni adorar Jiobá ra cayuni mandar ti rey malu ni maʼ bidxiideche Dios, sínuque ñé ralidxi binni para ñabi laacabe diidxaʼ ni niguixhedxí ladxidóʼcabe ne guiráʼ ni chiguni Dios pur laacabe. Nanna dxíchinu casi zeʼ ca xpinni Dios riʼ ñúnicaʼ guiráʼ ni rúninu yanna para guni adorarnu Jiobá.
9 Nga runi, cadi gusaana de guyúbinu modo iguidxi fe stinu pur cani rúninu, ne gúninu cásica biʼniʼ ca xpinni Dios ni rieeteʼ lu Stiidxaʼ. Ne casi bizéʼtenu ra ruzulú libru riʼ, zuni sentirnu casi ñaca maʼ runibiáʼ chaahuinu laacabe. Peru maʼ cadi candaa zadúʼyapenu laacabe ne zaca xhamígunu laacabe.
10. Xi zusiecheʼ laanu ora maʼ nuunu ndaaniʼ Paraísu.
10 Cadi gusaana de guiníʼ íquenu ni cabézanu gudii Dios laanu. Ca hombre ne ca gunaa ni bizuubaʼ stiidxaʼ Dios dxiqué qué nusaana de niníʼ íquecaʼ ni cabézacaʼ gudiibe laacaʼ. Ñee zacaca rúninu la? Bixuiʼlú pabiáʼ ziécheluʼ ora guidxaagaluluʼ guiráʼ ca hombre ne ca gunaa ni rieeteʼ lu Biblia ora guiásacaʼ lade gueʼtuʼ (biindaʼ Hechos 24:15). Ñee maʼ guníʼ íqueluʼ xi ñuuláʼdxiluʼ ninabadiidxaluʼ laacabe la?
11, 12. Ora maʼ nuuluʼ ndaaniʼ guidxilayú cubi ca, xi ñuuláʼdxiluʼ ninabadiidxaluʼ ca xpinni Dios riʼ: 1) Abel. 2) Noé. 3) Abrahán. 4) Rut. 5) Abigail. 6) Ester.
11 Xi ñuuláʼdxiluʼ ninábadiidxaluʼ Abel. Zándaca ñuuláʼdxiluʼ ninabadiidxaluʼ laa ximodo guca bixhoze ne jñaa, pa guyuu dxi guniʼné ca querubín ni cayapa jardín ni guyuu Edén que. Yanna, xi ñuuláʼdxiluʼ ñánnaluʼ de Noé. Zándaca ñuuláʼdxiluʼ ninabadiidxaluʼ laa pa bidxibi ca nefilim o xi biʼniʼ para gunda gupa ca maniʼ ni guyuu ndaaniʼ arca que ti iza. Ne pa nidxaagaluʼ Abrahán, zándaca ninabadiidxaluʼ laa pa guca nagana para laa gusaana guidxi Ur o pa Sem nga bisiidiʼ laa de Jiobá.
12 Laga xi ninabadiidxaluʼ ca gunaa ni bibani dxiqué yaʼ. Zándaca ñuuláʼdxiluʼ ñánnaluʼ xi bicaa Rut guni ni na Jiobá, pa bidxibi Abigail ora gudxi Nabal ni biʼniʼ pur David, o ninabadiidxaluʼ Ester ne Mardoqueo xi bizaacacaʼ despué de cani ruzeeteʼ Biblia de laacaʼ.
13. 1) Dxi guibani ca xpinni Dios ni maʼ guti, xi zándaca guinabadiidxacaʼ laanu. 2) Ximodo runi sentirluʼ gánnaluʼ zanda gúʼyaluʼ ca hombre ne ca gunaa ni biʼniʼ ni na Dios dxiqué.
13 Ca hombre ne ca gunaa ni bíʼnicaʼ ni na Dios dxiqué laaca nápacaʼ stale cosa ni guinabadiidxacaʼ laanu. ¡Stale cosa sicarú zanda güínenu laacabe! Zanda gábinu laacabe xi guiráʼ guca lu ca últimu dxi riʼ ne modo gucané Jiobá ca xpinni ora gudíʼdicaʼ ra nagana. Nanna dxíchinu ziéchecabe ora gánnacabe biʼniʼ Jiobá guiráʼ ni bizabiruaa. Dxicá maʼ qué zuxuíʼlunu ximodo laacabe, ¡maʼ zadúʼyapenu laacabe! Peru laga cabézanu guedandá dxi ca, gúninu stipa pur guxuíʼlunu ximódopeʼ gúcacabe. Chinándanu ejemplu stícabe ti zacá ganda chuʼnu tobi si né laacabe ra guni adorarnu Jiobá ne maʼ qué chuʼ dxi gusaana de gaca xhamígunu laacabe.