BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w06 1/7 yaza 17-24
  • Gúlecabe ndaaniʼ ti guidxi ni gulí Dios

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Gúlecabe ndaaniʼ ti guidxi ni gulí Dios
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2006
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Gúlecabe ndaaniʼ ti guidxi ni naca testigu
  • Zanda cuícabe xi gúnicabe
  • Ni naquiiñeʼ gúnicabe
  • Dios bicaanáʼ xquidxi
  • Ti guidxi nacubi ni maʼ bidii laa Dios
  • Cada tobi gudii laa Dios
  • Dios cabí ti guidxi
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2014
  • Guidxi cubi stiʼ Dios
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2014
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2006
w06 1/7 yaza 17-24

Gúlecabe ndaaniʼ ti guidxi ni gulí Dios

«Lii nga ni maʼ gulí Jiobá Dios stiluʼ para gueeda gácaluʼ xquídxibe.» (DEUTERONOMIO 7:6.)

1, 2. Xi milagru biʼniʼ Jiobá pur xquidxi, ne xi bíʼninebe ca israelita que.

LU IZA 1513 ante de ca dxi stiʼ Jesús, gudixhe Jiobá ti modo nacubi para guni adorar ca xpínnibe laabe ndaaniʼ Guidxilayú riʼ. Iza que, bisabanásibe Egipto, guidxi ni jma nadipaʼ guyuu dxiqué la? guleebe ca israelita de esclavu ne zaqué beeda gácacaʼ ti guidxi para laasibe ne laabe beeda gácabe Dios ni gulá laacaʼ. Ante guni Jiobá ca ndiʼ la? laabe maca gúdxibe Moisés xi cá íquebe gúnibe: «Gudxi ca xiiñiʼ Israel: “Naa nga Jiobá, ne dxandipeʼ zabee laatu de guiráʼ ni nuguáʼ ca egipciu ca laatu ne maʼ qué zácaditu esclavu sticaʼ, ne dxandipeʼ zulaʼyaʼ laatu ora usigaanayaʼ ne ora gusabanayaʼ guidxi ca. Ne zacaa laatu casi guidxi stinneʼ, ne dxandipeʼ zacaʼ Dios stitu”» (Éxodo 6:6, 7, cani cá ñee yaza; 15:1-7, 11).

2 Gupa si dxi de biree ca israelita que Egipto la? Jiobá, Dios stícabe, biʼniʼ ti pactu ne laacabe. Ngue runi maʼ qué ziuu diʼ ti binni, o ti familia si ni guni ni nabe, sínuque maʼ zápabe ndaaniʼ Guidxilayú riʼ ti guidxi ni maca gudíxhebe ximodo gúnicaʼ ni nabe (Éxodo 19:5, 6; 24:7). Jiobá bidii ley ni guluíʼ laacabe modo guibánicabe, peru ley ni jma risaca gucuaacabe nga ni caníʼ modo guni adorárcabe laabe. Moisés gunabadiidxaʼ laacabe: «Gunáʼ sti guidxi roʼ ni napa dios stiʼ gaxha de laa, casi nuu Jiobá Dios stinu gaxha de laanu guiráʼ ora guinábanu gacané laanu yaʼ. Ne gunáʼ sti guidxi roʼ ni napa ley ni gabi laacaʼ ximodo guibánicaʼ ne modo gaca juzgar binni jneza casi guiráʼ ca ley ni caguixheʼ nezalutu yannadxí yaʼ» (Deuteronomio 4:7, 8).

Gúlecabe ndaaniʼ ti guidxi ni naca testigu

3, 4. Xiñee beeda gaca Israel xquidxi Dios.

3 Gudiʼdiʼ si stale siglu, bisietenalaʼdxiʼ Jiobá ca israelita xiñee beeda gácacabe xquídxibe. Jiobá gudxi Isaías guiníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Ndiʼ nga ni maʼ guníʼ Jiobá, ni bizáʼ lii, Jacob, ne ni biʼniʼ lii guidxi Israel: “Cadi guidxíbiluʼ, purtiʼ naa maʼ guziéʼ lii sti biaje. Naa gudixhe laluʼ. Stinneʼ lii. Purtiʼ naa nga Jiobá Dios stiluʼ, Dios ni nayá stiʼ Israel ni rulá lii. [...] Dané ca xiiñeʼ ni nuu zitu, ne ca xiiñedxaapaʼ ni nuu dede ra jma zitu lu guidxilayú, guiráʼ cani ziné laʼyaʼ ne cani maʼ bizayaʼ para gusisaca naa, ni maʼ bineʼ, ya, ni maʼ bizayaʼ. Laatu nga testigu stinneʼ, na Jiobá, ne xpinneʼ ni maʼ guliéʼ, [...] guidxi ni bineʼ para naasiáʼ, para gusisaca naa”» (Isaías 43:1, 3, 6, 7, 10, 21).

4 Ca israelita que zinécabe lá Jiobá, ngue runi zaníʼcabe nezalú xcaadxi guidxi nápabe derechu para guni mandarbe lu guidubi naca Guidxilayú. Zácacabe ti guidxi ni guyáʼ para gusisaca Jiobá. Zaníʼcabe guiráʼ ca milagru ni bíʼnibe para guleebe laacaʼ de esclavu, ne zaqué zusisácacabe lá Jiobá purtiʼ nayá ni. Pur guiráʼ nga, zácacabe ti guidxi ni zaree lá testigu stiʼ Jiobá.

5. Xiñee zanda guininu maca bidii guidxi Israel laa Dios.

5 Lu siglu XI ante de ca dxi stiʼ Jesús, rey Salomón guníʼ lu ti oración maʼ guleechu Jiobá guidxi Israel de xcaadxi guidxi, nabe: «Liipeʼ guleechuluʼ laacabe casi ti herencia de lade guiráʼ ca guidxi ni nuu lu guidxilayú» (1 Reyes 8:53). Cada tobi de ca israelita que zanda chuʼcaʼ galán ne Dios. Moisés maca gudxi laacabe: «Xiiñiʼ Jiobá Dios stitu laatu. [...] Purtiʼ nácaluʼ ti guidxi ni maʼ guleechú Dios para laasi» (Deuteronomio 14:1, 2). Ngue runi, ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ de Israel maʼ qué niquiiñeʼ nudiicaʼ laacaʼ Jiobá, purtiʼ gúlecabe ndaaniʼ ti guidxi ni maca bidii laa Dios (Salmo 79:13; 95:7). Guiráʼ ca xiiñicabe ni gueeda gale napa xidé guiziidicaʼ ne gúnicaʼ ni na ca ley stiʼ Dios, pur pactu ni biʼniné Jiobá Israel (Deuteronomio 11:18, 19).

Zanda cuícabe xi gúnicabe

6. Xi naquiiñeʼ ñuni cada israelita que.

6 Nécapeʼ gule ca israelita que ndaaniʼ ti guidxi ni maca bidii laa Dios la? cada tobi de laacabe zabí pa zuni ni nabe o pa coʼ. Ante guiuucabe lu Layú Bizabiruaa Dios que, Moisés gudxi laacabe: «Dxandipeʼ caquiiñeʼ guibáʼ ne guidxilayú casi testigu para laatu yannadxí, maʼ gudixhe guendanabani ne guendaguti nezaluluʼ, ndaayaʼ ne guendananá; ne nápaluʼ xidé cuiluʼ guendanabani ti cadi gátiluʼ, lii ne ca binnilídxiluʼ, gannaxhiiluʼ Jiobá Dios stiluʼ, gucaadiágaluʼ stídxibe ne cadi guixéleluʼ de laabe; purtiʼ laabe nga guendanabani stiluʼ ne pur laabe zabániluʼ jma xadxí, para cuézaluʼ lu layú ni bizabiruaa Jiobá gudii ca bixhoze gólaluʼ Abrahán, Isaac ne Jacob» (Deuteronomio 30:19, 20). Nga runi, para gannaxhiicabe Jiobá, gucaadiágacabe stídxibe ne cadi guixélecabe de laabe la? cada israelita naquiiñeʼ cuí xi guni. Ne cumu zanda gúnicabe ni gacaláʼdxicabe la? laaca luguiácabe nga gueeda ca yuubaʼ pur ni gúnicabe (Deuteronomio 30:16-18).

7. Xi guca guti si Josué ne guti si ca binni ni bibani ca dxi stibe que.

7 Nápanu stale ejemplu stiʼ ca binni ni guyuu ca dxi biʼniʼ mandar ca juez que ni rusihuinni xi rizaaca ora guzuubaʼ binni diidxaʼ ne ora qué guni ni. Ante guzulú guni mandar ca hombre riʼ, ca israelita que yenándacabe ejemplu stiʼ Josué ne gucuaacabe stale ndaayaʼ. «Qué nusaana guidxi que de ñuni ni na Jiobá biaʼ dxi bibani Josué ne biaʼ dxi bibani ca binnigola ni biʼyaʼ guiráʼ ca cosa ni biʼniʼ Jiobá pur guidxi Israel.» Peru, guti si Josué, «bibani xcaadxi binni ni qué ñunibiáʼ Jiobá ne qué ñánnacaʼ guiráʼ ni bíʼnibe pur guidxi Israel. Ne bizulú ca xiiñiʼ Israel bíʼnicaʼ puru si guendaquéiquiiñeʼ nezalú Jiobá» (Jueces 2:7, 10, 11). Casi ridúʼyanu lu ca diidxaʼ ca, qué nisaca para xcaadxi de ca israelita ni gule que ñapa Dios laacaʼ casi guidxi stiʼ, ti guidxi pur ni biʼniʼ Jiobá, Dios stícabe stale milagru (Salmo 78:3-7, 10, 11).

Ni naquiiñeʼ gúnicabe

8, 9. 1) Xi biʼniʼ ca israelita que para bisihuínnicaʼ maca bidiicaʼ laacaʼ Jiobá. 2) Xi ribeendú ca israelita ora guiale de ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ gusigáʼdecaʼ xiixa Jiobá.

8 Jiobá bisaana lu naʼ guidxi que gusihuinni dxandíʼ maʼ bidiicaʼ laacaʼ Dios. Bidiibe laacaʼ ti Ley ni caníʼ naquiiñeʼ gusigáʼdecabe laabe chupa chonna cosa. Caadxi de laacani naquiiñepeʼ gudiicabe cani, ne xcaadxi de laacani maʼ de ndaaniʼ ladxidóʼcabe guiale gudiicabe cani (Hebreos 8:3). Ofrenda ni riaʼquiʼ, de biidxiʼ ne ofrenda para chúʼcabe galán ne Dios, riquiiñeʼ guiale de ndaaniʼ ladxidóʼcabe gudiicabe cani, purtiʼ nánnacabe zacá ziuucabe galán ne Dios ne zusihuínnicabe cudiicabe xquíxepeʼ laabe (Levítico 7:11-13).

9 Cani bisigáʼdecabe Jiobá de guidubi ladxidóʼcabe que bisiecheʼ cani laabe. Ca ofrenda ni riaʼquiʼ ne de biidxiʼ que beeda gaca cani para laabe casi «ti xhoʼ naxhi ni riuuláʼdxibe guicaabe» (Levítico 1:9; 2:2). Ora gudiicabe ti maniʼ para chúʼcabe galán ne Dios, rudiicabe rini ne za stime que laabe, peru ca beela stiʼ maniʼ que ricaa cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ que ni ne binni ni gudii laame. Ni cudiicabe que reeda gácani casi ti guendaró ni rusihuinni nuucabe nayecheʼ ne Jiobá. Ley que na: «Yanna, ora guutitu ti maniʼ para chuʼtu galán ne Jiobá, naquiiñeʼ gúnitu para chuuláʼdxibe ni rúnitu» (Levítico 19:5). Maʼ nánnanu maca bidii guiráʼ ca israelita que laacaʼ Jiobá dede ora gálecaʼ; peru cani de ndaaniʼ ladxidóʼ guiale de laa gusigaʼdeʼ laabe xiixa para gusihuínnicaʼ racaláʼdxicaʼ gápacaʼ laabe casi Dios sticaʼ la? riuucaʼ galán ne Jiobá ne ricaacaʼ stale ndaayaʼ (Malaquías 3:10).

10. Ximodo bisihuinni Jiobá qué ñuulaʼdxiʼ ni bidiicabe laabe ca dxi stiʼ Isaías ne Malaquías.

10 Peru guidxi ni maca bidii laa Jiobá que nabé bicheenecaʼ laabe. Ngue runi biquiiñebe Isaías, ti ni riguixhená stibe, para gabi laacabe ca diidxaʼ riʼ: «Caʼruʼ gueedaneluʼ dendxuʼ para gusigáʼdeluʼ naa, ne cani cudiiluʼ cadi cusisaca cani naa. Cadi cucaa diaʼ lii gusigáʼdeluʼ naa xiixa para guni adorarlu naa» (Isaías 43:23). Ora laacabe gudiicabe xiixa Jiobá peru qué gúnicabe de guidubi ladxidóʼcabe ne qué gúnicabe ni purtiʼ nadxiicabe laabe la? qué risaca ni para laabe. Zacá bihuinni ni gudiʼdiʼ si chonna gayuaa iza de bibani Isaías, ca dxi stiʼ Malaquías, ti ni riguixhená stiʼ Dios. Ca dxi que ca israelita maʼ biaacaʼ gudiicaʼ maniʼ ni cadi nazaaca. Ngue runi biquiiñeʼ Jiobá Malaquías para tindené laacabe: «Na Jiobá stiʼ stálepeʼ binni nanda guiibaʼ: “Qué riecheniáʼ diaʼ laatu, ne qué riecheniáʼ diaʼ cani cusigáʼdetu naa [...;] maʼ beedanetu ni gúxhatu, ne ni nachiita ñee ne ni huará; ya, maʼ beedanetu para gusigáʼdetu naa. Ñee ziuuladxeʼ ni cudiitu naa la?”, na Jiobá» (Malaquías 1:10, 13; Amós 5:22).

Dios bicaanáʼ xquidxi

11. Xi guníʼ Dios ñanda ñeeda gaca guidxi Israel para laabe.

11 Dxi bidii ca israelita que laacaʼ Jiobá la? laabe gúdxibe laacaʼ: «Pa laatu gúnitu guiráʼ ni gabeʼ laatu ne dxandipeʼ gúnitu ni na pactu stinneʼ la? dxandipeʼ zeeda gácatu guidxi stinneʼ ni nabé risaca de lade guiráʼ ca guidxi ni nuu, purtiʼ guidubi naca guidxilayú riʼ stinneʼ laa. Ne laatu zeeda gácatu para naa ti reinu ra ziuu ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ ne ti guidxi nayá» (Éxodo 19:5, 6). Mesías que zale lade ca binni de guidxi ca ne de ládecaʼ zabibe primeru cani guni mandarné laabe lu Reinu stiʼ Dios (Génesis 22:17, 18; 49:10; 2 Samuel 7:12, 16; Lucas 1:31-33; Romanos 9:4, 5). Peru xquidxi Dios riʼ qué ñúnicaʼ guiráʼ ni gúdxibe laacaʼ (Mateo 22:14). Ne cadi ngasi diʼ, laacabe bidxiidéchecabe Mesías que ne dede biiticabe laa (Hechos 7:51-53).

12. Xi guníʼ Jesús ni rusihuinni maʼ bidxiideche Jiobá Israel casi guidxi stiʼ.

12 Chupa chonna gubidxa ante gati Jesús, gúdxibe ca xaíque stiʼ religión stiʼ ca judíu que: «Qué huayuu dxi guʼnda tu lu Xquiʼchi Dios ra cá ca diidxa ri la? Guie ni bisaʼbi cani cucuí yoo que, guie que pe naaze yoo que yanna. Nga nga ni biʼni Dios, ne para laanu ma enda ridxagayaa ni. Pur nga runi cayabe laatu ziaaxha tu de lade ca xpinni Dios ne ma adxé tu guiuu jlugar tu, tobi ni zanda iquiiñe para laabe» (Mateo 21:42, 43). Ne laaca biluiʼbe maʼ bidxiideche Jiobá guidxi stiʼ ora gúdxibe laacaʼ: «Ah binni Jerusalén, Jerusalén, xiñee ndi ruuti tu ca profeta ne ruchá tu guie cani ruseenda Dios ra nuu tu. Panda que tiru gucaladxe ñapa laatu ndaani naya casi runi bere ne ca xiiñi xaʼna xhiaa, peru qué niná tu. Para si yanna ma biaana stubi lidxi tu ne iruti culabi laa» (Mateo 23:37, 38).

Ti guidxi nacubi ni maʼ bidii laa Dios

13. Xi guníʼ Jiobá ca dxi stiʼ Jeremías.

13 Ca dxi stiʼ Jeremías, ni riguixhená stiʼ Dios que, Jiobá guníʼ xiixa nacubi para xquidxi: «¡Biiyaʼ! Zeeda dxi, na Jiobá, ne dxandipeʼ zuneʼ ti pactu cubi ne ca binnilidxi Israel ne ca binnilidxi Judá, cadi casi pactu bineniáʼ ca bixhoze gólatu dxi gunaazeʼ nacaʼ para gulee laacaʼ Egipto, “pactu stinneʼ ni laacabe bichiácabe, neca naa beeda gacaʼ casi xheelacabe” [...]. Purtiʼ ndiʼ nga pactu ni zuneniáʼ ca binnilidxi Israel tiidiʼ si ca dxi que, na Jiobá. Zudiéʼ laacabe ley stinneʼ ne zaguaani ndaaniʼ ladxidóʼcabe. Ne zeeda gacaʼ Dios stícabe, ne laacabe zeeda gácacabe xquidxeʼ» (Jeremías 31:31-33).

14. Padxí ne ximodo beeda chuu guidxi cubi ni bidii laa Dios. Guníʼ gunáʼ nga guidxi nacubi ca.

14 Para ganda guzulú pactu cubi que lu iza 33 la? napa xidé gati Jesús ne guluiʼbe Bixhózebe pabiáʼ risaca rini ni bixhiibe dxi gútibe (Lucas 22:20; Hebreos 9:15, 24-26). Peru pactu cubi ca bizuluni lu Pentecostés stiʼ iza 33, dxi biaba espíritu santu ne bizulú sti guidxi cubi ni «dxandíʼ xpinni» Dios (Gálatas 6:16; Romanos 2:28, 29; 9:6; 11:25, 26). Apóstol Pedru bicaa ca diidxaʼ riʼ para ca xpinni Cristu ni gulí Dios: «Peru laatu la? gulí pe Dios laatu para gaca tu xpinni, ne naca tu casi sacerdote para guni tu xhiiña rey stinu ni nuu ibáʼ. Ma naca tu ti guidxi ni ulee chu be para laabe. Ma sti pe be laatu. Ne gudixhe be gaca ni zacá para gabi tu binni rihuinni pabiáʼ nandxóʼ be pur ni runi be, purti ulee be laatu de lu guelacahui ne uluu be laatu lu biaani sicarú stibe. Qué ñaca tu xpinni be chiqué, peru yanna ma xpinni be laatu» (1 Pedro 2:9, 10). Jiobá maʼ qué ñuuyaʼ ca binni ni gule ndaaniʼ guidxi Israel que casi xheelaʼ. Lu iza 33 bidxiideche Dios guidxi que ne bizulú guluube ndaayaʼ ca binni ni zinanda Cristu, cani zeeda gaca Israel stiʼ Dios, ti guidxi «ni zanda iquiiñeʼ» para Reinu stibe (Mateo 21:43).

Cada tobi gudii laa Dios

15. Xi naquiiñeʼ gusihuinni ca binni ni gudxi Pedru laacaʼ chúʼnisacaʼ lu Pentecostés stiʼ iza 33 que.

15 Dede Pentecostés stiʼ iza 33 que la? guiráʼ ca binni ni naca judíu o ni cadi judíu, maʼ napa xidé gudiicaʼ laacaʼ Dios ne chúʼnisacaʼ «lu [labe], ne lu lá Xiiñi[be] ne lu lá espíritu santu» (Mateo 28:19, NM).a Dxi Pentecostés que, apóstol Pedru guniʼné caadxi binni ni racalaʼdxiʼ guiziidiʼ jma, lade ca binni que nuu judíu ne cani cadi judíu peru rúnicaʼ ni na ley stiʼ Moisés. Ndiʼ nga ni gúdxibe laacaʼ: «Lainaba perdón Dios ne lachuu nisa para ihuinni ma xpinni Cristu laatu. Zacá zaca perdonar ni huachee tu ne zudii Dios laatu Espíritu Santu» (Hechos 2:38). Ora riuunisa ca binni riʼ la? rusihuínnicaʼ maʼ bidiicaʼ laacaʼ Jiobá, ne runi crecaʼ zanda guxhá Jiobá stóndacaʼ pur Jesús. Riquiiñeʼ gúʼyacabe Jesús casi Xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ stiʼ Jiobá ne Xaíque stiʼ ca binni ridagulisaa (Colosenses 1:13, 14, 18).

16. Ca dxi stiʼ Pablu, xi biʼniʼ ca judíu ne cani cadi judíu ni gucalaʼdxiʼ guiziidiʼ jma que para beeda gácacaʼ guidxi Israel stiʼ Dios.

16 Gudiʼdiʼ si chupa chonna iza, apóstol Pablu guníʼ: «Bizuluáʼ byue nia ni ca binni Damasco. Gudxe laaca inaba ca perdón Dios, udxii lú ca jneza be ne ibani ca jneza ti ihuinni ma adxé laacaʼ. De raqué biree yegüé ni Jerusalén ne idubi Judea ne lade cani cadi judíu» (Hechos 26:20). Bisiene si Pablu ca judíu ne cani cadi judíu Jesús nga Cristu, Mesías que la? gúdxibe laacaʼ gudiicaʼ laacaʼ Dios ne chúʼnisacaʼ (Hechos 16:14, 15, 31-33; 17:3, 4; 18:8). Ora maʼ guyuunísacabe la? ca discípulo riʼ reeda gácacabe guidxi Israel stiʼ Dios.

17. Xi dxiiñaʼ mayaca guiluxe, ne xi sti dxiiñaʼ nabé nagueenda cayaca.

17 Ca dxi stinu riʼ, mayaca guiluxe gaca sellar guiráʼ ca binni ni chigaca Israel stiʼ Dios. Ora maʼ guiluxe dxiiñaʼ riʼ la? guidapaʼ ángel ni naaze bi stiʼ ca dxi «jma nagana» ca zudii Dios lugar gundaacabe ni. Laga caʼruʼ gaca nga la? guizáʼ nagueenda cadale «jma binni», ne laacaʼ zabánicaʼ sin qué chuʼ dxi gáticaʼ lu Guidxilayú riʼ. «Xcaadxi dendxu» riʼ de laasicaʼ riale gápacaʼ fe lu «rini sti Dendxu huiiniʼ» ne riuunísacaʼ para gusihuínnicaʼ maʼ bidiicaʼ laacaʼ Jiobá (Apocalipsis 7:1-4, 9-15; 22:17; Juan 10:16; Mateo 28:19, 20). Lade ca binni riʼ nuu stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ ni cusiniisi bixhózecaʼ laacaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios. Pa nácaluʼ tobi de laacabe, ziuuláʼdxiluʼ gúʼndaluʼ sti tema ca.

[Cani cá ñee yaza]

a Biiyaʼ La Atalaya 15 stiʼ mayo 2003, yaza 30, 31.

Chiguietenaláʼdxinu

• Xiñee maʼ qué niquiiñeʼ nudii ca israelita ni gule ndaaniʼ guidxi Israel que laacaʼ Jiobá.

• Ximodo bisihuinni ca israelita que nácacaʼ xquidxi Jiobá.

• Xiñee bidxiideche Jiobá guidxi ni gulibe que, ne xi guidxi guyuu lugar stini.

• Dede Pentecostés stiʼ iza 33 que, xi biʼniʼ ca judíu ne cani cadi judíu para beeda gácacaʼ guidxi Israel stiʼ Dios.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir