BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w06 1/12 yaza 13-17
  • Gannaxhiinu Dios ni nadxii laanu

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Gannaxhiinu Dios ni nadxii laanu
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2006
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Xiñee naquiiñeʼ gannaxhiinu Dios
  • Ximodo gusihuínninu nadxiinu Jiobá
  • Ca razón ni nápanu para gannaxhiinu Jiobá
  • Cadi gusaana de gannaxhiinu Dios
  • «Gunaxhii Dios stiuʼ»
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2014
  • Cadi gudiʼnu lugar guirá guendarannaxhii stinu
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2017
  • Ximodo zanda gusihuínninu nadxiinu binni
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2006
  • Guendarannaxhii: ti cualidad risaca
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2017
Biiyaʼ jma
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2006
w06 1/12 yaza 13-17

Gannaxhiinu Dios ni nadxii laanu

«Gunaxhii Dios stiuʼ de idubi ladxidóʼ loʼ ne idubi xhialma luʼ ne idubi xquenda biaani luʼ.» (MATEO 22:37.)

1, 2. Xi pur gunabadiidxacabe Jesús gunáʼ nga mandamientu ni jma risaca.

Ca fariseu ni bibani dxi guyuu Jesús lu Guidxilayú riʼ nabé guyuuláʼdxicaʼ guiniʼcaʼ gunapeʼ nga mandamientu jma risaca lade 600 ni gupa Ley ni gucuaa Moisés que. Nácabe pa jma risaca cani gudixhe Dios gaca para gusigáʼdecabe laa xiixa, purtiʼ laacani biquiiñecani para bixá stóndacabe. O jma risaca gaca circunsidarcabe la? Ndiʼ laaca bíʼnicabe ni purtiʼ gúcani ti señal stiʼ pactu ni biʼniné Jiobá Abrahán (Génesis 17:9-13).

2 Peru cani jma riuulaʼdxiʼ guni ni na ley que guníʼ íquecaʼ cadi jneza diʼ nga gusisaca binni ti mandamientu si, purtiʼ risaca guirácani neca nuu de laacani ruluíʼ huaxiéʼ risaca. Cumu qué ganna ca fariseu que pa risaca guirácani o coʼ la? yenabadiidxacabe ni Jesús, ne zándaca guyécabe ra nuube para gusábacabe laabe pur ni guicábibe laacaʼ. Tobi de laacabe gunabadiidxaʼ laabe: «Maistru, uná nga mandamientu ni jma risaca lade idubi ley» ca pue (Mateo 22:34-36).

3. Xi mandamientu guníʼ Jesús jma risaca.

3 Naquiiñepeʼ gánnanu ni bicabi Jesús laacabe, purtiʼ ne ni bicábibe ca bisihuínnibe ximodo biʼniʼ adorar ca xpinni Dios laa dxiqué ne ximodo naquiiñeʼ guni adorárcabe laa yanna. Jesús bizeeteʼ ni cá lu Deuteronomio 6:5 ora bicabi laacabe sicaríʼ: «“Gunaxhii Dios stiuʼ de idubi ladxidóʼ loʼ ne idubi xhialma luʼ ne idubi xquenda biaani luʼ”. Nga nga primé mandamientu ne ni jma risaca». Nécapeʼ de ti mandamientu si nga gunabadiidxaʼ fariseu que Jesús la? laaca bizeetebe sti mandamientu ni cá lu Levítico 19:18, nabe: «Ne rairopa ri zeda gaca casi primé ca: “Gunaxhii stobi cásica nadxii lu lii”». Ne para cadi guinabadiidxarucabe laabe pa huaxiéʼ risaca xcaadxi mandamientu que la? gudxi Jesús laacabe: «Iropa ca mandamientu ca nga xcu idubi naca ley ne ni bicaa ca profeta» (Mateo 22:37-40). Lu tema riʼ zadúʼyanu gunáʼ nga ni jma risaca lade guiráʼ ni. Xiñee naquiiñeʼ gannaxhiinu Dios. Ximodo zusihuínninu ni. Xi naquiiñeʼ gúninu para ganda gannaxhiinu Dios. Riquiiñeʼ gánnanu ximodo guicábinu ca diidxaʼ riʼ, purtiʼ naquiiñeʼ gannaxhiinu Jiobá ne guidubi ladxidoʼno, guidubi xhiálmanu ne xquendabiaaninu para chuuláʼdxibe modo runi adorarnu laabe.

Xiñee naquiiñeʼ gannaxhiinu Dios

4, 5. 1) Xiñee qué nidxagayaa fariseu que ni bicabi Jesús laa. 2) Xii nga ni jma risaca para Dios que guuti binni maniʼ ne gudii ofrenda laabe.

4 Qué rieeteʼ diʼ pa bidxagayaa fariseu que ni bicabi Jesús laa. Fariseu que nanna naquiiñeʼ gannaxhii guiráʼ ca judíu que Dios, purtiʼ ngue nga ni rinabaʼ Dios guni cani dxandíʼ xpinni, neca stale tu cadi cayuni ni. Ndaaniʼ ca yuʼduʼ que nabé bíʼnicabe ti oración ni láʼ shemá, luni zeeda ca diidxaʼ ni cá lu Deuteronomio 6:4-9, ne laaca laani nga ni bizeeteʼ Jesús que. Lu libru ni bicaa Marcos cayeeteʼ xiruʼ guníʼ fariseu que: «Maistru, jneza uní luʼ. Ti Dios si nuu ne gasti ru stobi jma que laabe. Ne de enda ranaxhii Dios de idubi ladxidóʼ ne de idubi xquenda biaani ne de idubi xialma ne de irá stipa stiʼ, ne ganaxhii stobi cásica nadxii laa la? nga nga ni jma risaca que irá mani ni ruuti cabe ne ruzaaqui cabe para Dios ne irá ofrenda ni rudii cabe laa» (Marcos 12:32, 33).

5 Dxandíʼ, neca lu ley que gunabaʼ Dios ca xpinni guuticaʼ maniʼ para laabe ne gudiicaʼ ofrenda laabe la? jma risaca nga gannaxhiicabe laabe de guidubi ladxidóʼcabe. Jma risaca para Jiobá gudiicabe laa ti guuguhuiiniʼ purtiʼ nadxiicabe laa, que gudiicabe stale dendxuʼ sin guiáleni de ladxidóʼcabe (Miqueas 6:6-8). Guietenaláʼdxinu viuda ni biʼyaʼ Jesús ndaaniʼ yuʼduʼ ni guyuu Jerusalén que. Laabe bisábabe chupa moneda huiiniʼ ni qué risaca, nin biaʼ saca ti guuguhuiiniʼ. Ni biʼniʼ gunaa riʼ bisihuínnini pabiáʼ nadxiibe Jiobá, ne jma bisisaca Jiobá ni que ca ofrenda jma naroʼbaʼ bidii ca binni ni napa stale bueltu que (Marcos 12:41-44). Guizáʼ ratadxí ladxidoʼno nga gánnanu jma risaca para Jiobá gannaxhiinu laa.

6. Ximodo bisihuinni Pablu pabiáʼ nga risaca gannaxhiinu Dios.

6 Apóstol Pablu bisihuinni pabiáʼ riquiiñeʼ gannaxhiinu Dios para guni adorarnu laa jneza, sicaríʼ guniʼbe: «Pa ninié irá idioma ni riníʼ irá binni guidxilayú ne dede ni riníʼ ca ángel, peru qué ñanaxhiee binni la? ñeda aca casi guiiba ni rixidxi laa o casi chin ni rixidxi reciu. Ne pa ñapa gracia ñue nia binni ni ñabi Dios naa ne ñene irá ni nagaʼchi ni qué riene binni, ne ñanna irá xixé ni zanda ganna binni, ne ñapa stale fe dede nutuuba dani de ra zuba, peru qué ñanaxhiee binni la? gasti nga naa. Zaqueca pa niguiize irá ni napa lu ca pobre para ño caʼ, ne dede nudiee cuerpu stinne nicá gui, peru qué ñanaxhiee laaca la? abati niquiiñe ni naa» (1 Corintios 13:1-3). Para chuulaʼdxiʼ Dios ni gúninu la? naquiiñeʼ gusihuínninu nadxiinu laabe. Yanna, ximodo gusihuínninu ni yaʼ.

Ximodo gusihuínninu nadxiinu Jiobá

7, 8. Ximodo rusihuínninu nadxiinu Jiobá.

7 Stale binni na casi guʼyaʼ ne chuulaʼdxiʼ tuuxa la? maca na dxandíʼ nadxii laabe. Peru ora dxandíʼ nadxii binni tuuxa la? qué ziuu si ladxidóʼ nayecheʼ, sínuque zusihuinni dxandíʼ ni lu cani guni. Biblia na sicaríʼ: «Cadi gabi si nu nadxii nu binni sínuque gannaxhii nu laaca de idubi ladxidóʼ no ne usihuinni nu ni ra acané nu laacaʼ» (1 Corintios 12:31, 14:1; 1 Juan 3:18).

8 Pa nadxiinu Jiobá la? zucaani laanu gúninu ni riuuláʼdxibe ne zaninu laasibe nga nápabe derechu guni mandarbe. Laaca zucaani laanu gucáʼnanu guiráʼ ni cadi jneza runi binni guidxilayú (1 Juan 2:15, 16). Pa nadxiinu Dios la? zacananaláʼdxinu guiráʼ cosa malu (Salmo 97:10). Ne laaca zannaxhiinu binni, casi chiguizíʼdinu lu sti tema ca. Ne zuzúʼbanu stiidxaʼ Dios, purtiʼ Biblia cayabi laanu: «Sicarí nga ganaxhii nu Dios: guni nu ni na» (1 Juan 5:3).

9. Ximodo bisihuinni Jesús pabiáʼ nadxii Dios.

9 Jesús bisihuinni ximódopeʼ nga gannaxhiinu Dios. Cumu nadxiibe Dios la? bicaa nga laabe gusaanabe guibáʼ ne gueedabe lu Guidxilayú riʼ para guibánibe casi binni. Jesús bisisaca Bixhoze lu guiráʼ ni biʼniʼ ne ni bisiidiʼ. Laabe bizuubabe stiidxaʼ Bixhózebe dede ora gútibe (Filipenses 2:8). Ne pur modo bizuubabe stiidxaʼ Dios la? cadi bisihuínnisibe nadxiibe laa, sínuque laaca bixhélebe ti neza para ca binni ni guzuubaʼ stiidxaʼ Dios ti ganda guixá stóndacaʼ casi na ca diidxaʼ ni guníʼ Pablu riʼ: «Pur [Adán] hombre ni qué nuzuuba diidxa que, uyuu stale tu bichee, ne zaqueca pur [Jesucristu] stobi ni bizuuba diidxa que, ziuu stale tu zaxá stonda» (Romanos 5:19).

10. Xiñee naquiiñeʼ guzúʼbanu Stiidxaʼ Dios pa dxandíʼ nadxiinu laa.

10 Cásica Jesús, laanu laaca ruzúʼbanu stiidxaʼ Dios ne zacá rusihuínninu nadxiinu laabe. Juan, ti discípulo ni nadxii Jesús guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Sicarí nga ganaxhii nu Dios: guni nu ni na» (1 Juan 5:3). Guiráʼ ca binni ni dxandíʼ nadxii Jiobá la? riuuláʼdxicaʼ gábibe laacaʼ xi gúnicaʼ. Laacaʼ rudiicaʼ cuenta qué zanda gúnicaʼ ni jneza stúbisicaʼ, nga runi ruyúbicaʼ gusiidiʼ Dios laacaʼ ne rúnicaʼ guiráʼ ni nabe (Jeremías 10:23). Ca binni riʼ zeeda gácacaʼ casi ca binni nachaʼhuiʼ de guidxi Berea que, purtiʼ laacaʼ ne stale gana bicaadiágacaʼ ni na Dios ne bíʼnicaʼ ni nabe (Hechos 17:11). Ngue runi biindaʼ chaahuicaʼ Stiidxaʼ Dios para biene chaahuicaʼ xii nga nabe gúnicaʼ. Ni bíʼnicabe ca gucaneni laacabe guzuubacabe diidxaʼ ne gusihuínnicabe nadxiicabe Dios.

11. Ximodo rusihuínninu nadxiinu Dios ne guidubi ladxidoʼno, guidubi xquendabiaaninu, guidubi xhiálmanu ne guiráʼ stipa stinu.

11 Naquiiñeʼ gannaxhiinu Dios de guidubi ladxidoʼno, guidubi xhiálmanu, guidubi xquendabiaaninu ne de guiráʼ stipa stinu, casi guníʼ Jesús (Marcos 12:30). De ndaaniʼ ladxidoʼno nga riale gannaxhiinu Dios, purtiʼ de racá nga riale cani runi sentirnu, cani racaláʼdxinu ne cani riníʼ íquenu. Ne ladxidoʼno ca nga rucaa laanu gúninu guiráʼ ni riuulaʼdxiʼ Jiobá. Laaca riquiiñenu guendabiaaniʼ stinu para gannaxhiinu Dios purtiʼ runibiaʼnu laabe, nánnanu ximodo laabe, xi naguixhe íquebe gúnibe ne xi canábabe gúninu, nga runi qué runi adorarnu laabe purtiʼ si nuu tu cayabi laanu gúninu ni. Laaca nápanu xidé iquiiñenu xhiálmanu, o xquendanabáninu ne guiráʼ stipa stinu para gannaxhiinu Dios, gúninu ni na ne gusisácanu laa.

Ca razón ni nápanu para gannaxhiinu Jiobá

12. Xiñee racalaʼdxiʼ Dios gannaxhiinu laa.

12 Jiobá racalaʼdxiʼ gannaxhiinu laa ne laabe ruluiʼbe laanu ximodo naquiiñeʼ gúninu ni, nga nga ti razón ni nuu para gannaxhiinu laabe, casi guníʼ apóstol Juan riʼ: «De Dios nga reeda enda ranaxhii» (1 Juan 4:8). Cumu bizáʼ Dios laanu casi laa la? nga runi laaca zanda gannaxhiinu, ne rúninu guiráʼ ni runi mandarbe laanu gúninu purtiʼ nadxiinu laabe ne riuuláʼdxinu modo runi mandarbe. Guiráʼ cani nuu guibáʼ nadxiisaacaʼ nga runi nabánicaʼ nayecheʼ, ne ngaca nga caquiiñeʼ ndaaniʼ Guidxilayú riʼ para guibáninu nayecheʼ.

13. 1) Xiñee gunnaxhii ca israelita que Dios. 2) Xiñee racalaʼdxiʼ Dios gannaxhiinu laa.

13 Guiráʼ ni maʼ biʼniʼ Dios para laanu nga sti razón ni nápanu para gannaxhiinu laabe. Guietenaláʼdxinu ni gudxi Jesús ca judíu que: «Gunnaxhii Dios stiuʼ». Laacabe gunnaxhiicabe Jiobá, Dios ni nadxii laacabe, cadi tuuxa dios ni nuu zitu de laacabe ne qué rihuinni. Jiobá ngue Dios stícabe, ni gulee laacabe de Egipto ne yené laacabe lu Layú ni guníʼ gudii laacabe. Jiobá bilá laacabe, gupa laacabe ne bisiidiʼ laacabe casi runi ti binni ne xiiñiʼ. Laanu laaca Jiobá nga Dios stinu, ni bidii tobi lucha Xiiñiʼ para guxhá stóndanu ti gápanu guendanabani ni qué zaluxe. Nga runi racalaʼdxiʼ Dios gannaxhiinu laa, ne jneza ni. Rannaxhiinu Jiobá purtiʼ laabe nga gunnaxhiibe laanu primeru (1 Juan 4:19).

14. Ximodo nga nadxii Jiobá laanu cásica nadxii binni xiiñiʼ.

14 Zanda guininu nadxii Jiobá guiranu cásica nadxii binni xiiñiʼ. Nécapeʼ binni ruchee laacabe la? riuucabe cuidadu xiiñicabe ne runíticabe stale bueltu luguiacaʼ para guiniisicaʼ. Rusiidicabe laacaʼ, racanécabe ne riguu jnézacabe laacaʼ purtiʼ racaláʼdxicabe chuʼcaʼ nayecheʼ ne guibánicaʼ galán. Xi ribézacabe guni xiiñicabe yaʼ. Gannaxhiicaʼ laacabe ne cadi gusiaandacaʼ guiráʼ ni bisiidicabe laacaʼ para guibánicaʼ galán. Yanna, ñee cadi dxandíʼ galán nga gannaxhiinu Bixhózenu ni nuu guibáʼ ne gudiʼnu xquíxepeʼ laa pur guiráʼ ni runi para laanu la?

Cadi gusaana de gannaxhiinu Dios

15. Xi naquiiñeʼ gúninu primeru para gannaxhiinu Dios.

15 Nin tobi de laanu qué huayuu dxi guʼyaʼ Dios ne gunadiaga stídxibe (Juan 1:18). Peru cayábibe laanu gaca xhamígunu laabe (Santiago 4:8). Ximodo yaʼ. Cásixa laanu, para gannaxhiinu tuuxa la? naquiiñeʼ gunibiaʼnu laa primeru. Zacaca nga naquiiñeʼ gúninu para gannaxhiinu Jiobá. Laabe maʼ bisaananebe laanu Biblia para gacané laanu gunibiaʼnu laabe, ne riquiiñebe xquídxibe para gabi laanu naquiiñeʼ guidúʼndanu ni gatigá. Biblia rusiidiʼ laanu de Dios, gunáʼ nga ca guenda stibe, ximodo laabe ne ximodo huayápabe xquídxibe dede maʼ raca stale iza. Pa guiníʼ íquenu guiráʼ ca nga la? zunibiaʼnu Jiobá ne chaahuidugá jma zannaxhiinu laabe (Romanos 15:4).

16. Xiñee jma rannaxhiinu Jiobá ora guiníʼ íquenu cani biʼniʼ Jesús dxi bibani lu Guidxilayú riʼ.

16 Para cadi gusaana de gannaxhiinu Jiobá la? naquiiñeʼ guiníʼ íquenu modo bibani Jesús ne cani bíʼnibe lu Guidxilayú riʼ. Laabe bisihuínnibe ximódopeʼ Bixhózebe, ngue runi gunda guniʼbe: «Ni ma biiya naa la? ma biiya Bixhozeʼ» (Juan 14:9). Cadi dxandíʼ runi sentirnu nayecheʼ ora guiníʼ íquenu modo biá Jesús viuda ni bisibánibe xiiñiʼ que la? (Lucas 7:11-15.) Qué huayuu dxi guibani stiʼ hombre casi Jesús lu Guidxilayú riʼ. Cadi dxandíʼ ridxagayaanu ora guidúʼndanu historia ra cá gudiibibe ñee ca discípulo stibe la? (Juan 13:3-5.) Laaca qué huayuu dxi guibani sti hombre jma nuu xpiaaniʼ ne jma risaca que Jesús ndaaniʼ Guidxilayú riʼ. Ne ridxagayaanu ora guidúʼndanu bidiibe guiráʼ ni biquiiñeʼ binni, cásica ni huaniisi zaqueca ni nahuiiniʼ (Marcos 10:13, 14). Ora guiníʼ íquenu guiráʼ cani biʼniʼ Jesús la? cayúninu casi biʼniʼ ca xpínnibe dxiqué. Apóstol Pedru guníʼ de laacabe sicaríʼ: «Qué huayuuya tu [Jesús] peru nadxii tu laabe» (1 Pedro 1:8). Ne ra jma gannaxhiinu Jesús la? jma zannaxhiinu Jiobá.

17, 18. Gunáʼ nga ca cosa ni maʼ bidii Jiobá ni rucaa laanu gannaxhiinu laabe jma.

17 Sti cosa ni naquiiñeʼ gúninu para jma gannaxhiinu Jiobá nga guiníʼ íquenu guiráʼ cani maʼ bidiibe laanu para guibáninu nayecheʼ casi guiráʼ cani bizaʼbe, ca guendaró nanixe nápanu ne ca xhamígunu ni nadxiinu (Hechos 14:17). Ora jma gunibiaʼnu Jiobá la? jma zápanu xi pur gudiʼnu xquíxepeʼ laabe purtiʼ nabé nacháʼhuibe ne rudiibe laanu stale cosa. Galán guiníʼ íquenu guiráʼ cani maʼ bíʼnibe para cada tobi de laanu. Cadi dxandíʼ riquiiñeʼ gannaxhiinu laabe pur guiráʼ nga la?

18 Stobi de cani rusiecheʼ laanu nga randa runi orarnu Dios ora tiica si, ne nánnanu dxandíʼ zucaadiágabe laanu (Salmo 65:2). Neca Jiobá gulí Jesús, Xiiñibe ni jma nadxiibe, para gaca rey ne juez la? qué nusaanabe lu naʼ gucaadiaga ca oración stinu nin lu naʼ guirutiʼ, sínuque laapebe nga rucaadiágabe cani. Guizáʼ riuuláʼdxinu chuʼnu gaxha de Jiobá, purtiʼ rizaaláʼdxibe cada tobi de laanu.

19. Xi rucaa laanu chuʼnu gaxha de Jiobá.

19 Ora guiníʼ íquenu guiráʼ cani chigudii Jiobá binni la? laaca rucaacani laanu chuʼnu jma gaxha de laabe. Laabe maʼ guniʼbe zabeebe guiráʼ ni riguu binni triste, guiráʼ guendahuará ne guendaguti (Apocalipsis 21:3,4). Ora maʼ guiree donda luguiáʼ binni la? maʼ guirutiʼ zaca huará pur chuʼ triste, maʼ qué zandaana, maʼ qué ziuu binni pobre nin guendaridinde ne maʼ qué zácaruʼ nin sti desgracia (Salmo 46:9; 72:16). Guidxilayú riʼ zácani ti paraísu (Lucas 23:43). Cadi chigudii diʼ Jiobá ca ndaayaʼ ca laanu purtiʼ si nápabe xidé gudiibe ni, sínuque pur nadxiibe laanu.

20. Xi guníʼ Moisés zabeendunu pa gannaxhiinu Jiobá.

20 Nga runi, nápanu stale razón para guicá íquenu chuʼnu jma gaxha de Dios ora tiica si. Ñee zuyúbirunu modo gannaxhiinu Jiobá la? Ñee zudiʼnu lugar gábibe laanu xi gúninu la? Nga maʼ cada tobi de laanu naquiiñeʼ guʼyaʼ pa guni ni. Moisés bizeeteʼ gunáʼ nga ca ndaayaʼ zacaa guidxi Israel pa qué gusaana de gannaxhii Dios, guniʼbe: «Nápaluʼ xidé cuiluʼ guendanabani ti cadi gátiluʼ, lii ne ca binnilídxiluʼ, gannaxhiiluʼ Jiobá Dios stiluʼ, gucaadiágaluʼ stídxibe ne cadi guixéleluʼ de laabe; purtiʼ laabe nga guendanabani stiluʼ ne pur laabe zabániluʼ jma xadxí» (Deuteronomio 30:19, 20).

Rietenalaʼdxuʼ la?

• Xiñee riquiiñepeʼ gannaxhiinu Jiobá.

• Ximodo zusihuínninu nadxiinu Dios.

• Xi razón nápanu para gannaxhiinu Jiobá.

• Xi naquiiñeʼ gúninu ti cadi gusaana de gannaxhiinu Dios.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 14]

Para Jiobá jma risaca gannaxhiinu laa

[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 17]

«Ni ma biiya naa la? ma biiya Bixhozeʼ.» (Juan 14:9)

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir