Ximodo zanda uguʼnu gana binni
LADU gueteʼ de lugar rábicabe Antilíbano ca nuu stale dani, peru nuu tobi jma nasoo que laacani ne dani riʼ láʼ Hermón. Laani nasooni 2,814 metru ne casi guidubi iza napa hielu luni. Ora ridiʼdiʼ ca vapor ni riree huaxhinni ca lu dani riʼ la? rácani gupa ne riábani lu dani ca ne rugádxeni ca yaga cuananaxhi ne ca yaga abeto dede chindani lu ca layú uva nuu gaxha. Ca binni de guidxi Israel nabé biéchecaʼ ora biaba gupa riʼ purtiʼ bizeeni cani nápacaʼ lu layú sticaʼ ora gastiʼ nisaguié.
Lu ti salmo rieeteʼ ora racanesaa ca xpinni Dios reeda gácani casi «gupa riete de lu Hermón ne riábani lu ca dani stiʼ Sión» (Salmo 133:1, 3) Cásica gupa ni biete de lu dani Hermón que bizeeni ca yaga nuu gaxha de laani la? laanu laaca zanda gácanu casi gupa ca ora uguʼnu gana xcaadxi binni. Peru ximodo gúninu ni yaʼ.
Ejemplu stiʼ Jesús
Guirutiʼ tu nusiaandaʼ ni biʼniʼ Jesús. Ne nécapeʼ ti ratuhuiiniʼ si guyuu binni ra nuube beeda gácabe casi gupa ni rusigaandaʼ para laacaʼ. Casi Evangeliu stiʼ Marcos caníʼ «ucuaa be ca baʼdu que, uluu be laaca ndaani ná be ne udixhe ná be luguiá caʼ, uluu be ndaaya laacaʼ» (Marcos 10:16). ¡Nanna pabiáʼ sicarú biʼniʼ sentir ca xcuidihuiiniʼ que yaʼ!
Gueelaʼ ante gati Jesús gudiibiʼ ñee ca apóstol stiʼ, zaqué bisihuínnibe qué rudxiibabe laabe ne ni bíʼnibe que yendani ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ. Biʼniʼ si Jesús ngue gudxi laacabe: «Ma bilué laatu xi guni tu, ti casi bine laatu ca, zacaca guni tu» (Juan 13:1-17). Zaqué bisiidiʼ Jesús laacabe cadi naquiiñeʼ gudxiibacabe laca laacabe. Nécapeʼ ca discípulo que cadi nagueendaca biénecaʼ ni bisiidiʼ Jesús laacaʼ ne gueelaʼ queca gudinde diidxacaʼ tu laa jma risaca la? Jesús qué nidxiichiné diʼ laacabe, sínuque guniné laacabe ne diidxaʼ nadóʼ (Lucas 22:24-27). Dede ora guluudí ca xhenemígube laabe «qué niguu dí be laacaʼ» ne «ora ucaná be, qué ñabi be laaca gapa gá si ca laacaʼ, sínuque bisaana be irá ni lu ná Dios ti laa ruuya irá cosa jneza». Modo gucané Jesús laacabe ca, zacaca naquiiñeʼ gúninu (1 Pedro 2:21, 23).
Jesús gudxi ca binni cucaadiaga laa: «Laudxiiba ayubu stinne xa yanni tu purti nasisi ni, cadi nanaa ni casi ni nua tu ca. Laudii lugar usiide laatu purti qué zaca nia laatu naduxhuʼ ne qué zadinde nia laatu» (Mateo 11:29). ¡Aque sicarú guca para ca binni que gusiidiʼ Jesús laacaʼ! Cumu nabé sicarú modo bisiidibe la? ngue runi, ora guniʼbe ndaaniʼ sinagoga nuu xquídxibe, nabé bidxagayaa ca binni que ne guniʼcaʼ: «Paraa ulee be irá enda biaani ni napa be ri pue, ne irá enda nandxóʼ ni runi be» pue (Mateo 13:54). Ca dxi stinu riʼ, ora ridúʼndanu ca relatu ni caníʼ xi guiráʼ biʼniʼ Jesús ne modo bicheechebe diidxaʼ la? laaca rizíʼdinu stale de laabe, ne tobi de laacani nga modo guluube gana binni. Guidúʼyanu pabiáʼ sicarú ejemplu bidiibe ora guluube gana binni ne modo gucanebe laacaʼ.
Uguʼnu gana binni ora guininu
Cásica jma nagueenda raca para laanu guchianu ti yoo qué gucuinu ni la? zacaca nga rizaaca ne binni. Jma nagueenda nga guidúʼyanu ra cuchee stobi, purtiʼ guiráʼ binni nga gulené donda ne ruchee. Ne zacá ni purtiʼ rey Salomón guníʼ: «Gastiʼ hombre chaʼhuiʼ lu guidxilayú ni guni ni jneza sin guchee» (Eclesiastés 7:20). Nga runi, cadi nagana diʼ raca para binni guʼyaʼ ra cuchee sti binni ne guiníʼ diidxaʼ ni guniná laacabe (Salmo 64:2-4). Peru para ganda uguʼnu gana binni la? caquiiñeʼ gúninu stipa pur guiníʼ íquenu ante guininu.
Ca diidxaʼ biquiiñeʼ Jesús nabé guluu cani gana binni. Ne laaca gudixhedxibe ladxidoʼcaʼ ne ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu (Lucas 8:1). Laaca guluube gana ca discípulo stibe ora gucanebe laacaʼ gunibiáʼ chaahuicaʼ Bixhózebe ni nuu guibáʼ (Mateo 11:25-27). Ngue runi, stale tu guyuulaʼdxiʼ chuʼ gaxha de Jesús.
Peru ca escriba ne ca fariseo qué ñácadicaʼ casi laabe. Qué nizaaláʼdxidicaʼ ni cazaaca binni. Sicaríʼ guníʼ Jesús de laacabe: «Zaqueca runi cabe ra chi tó cabe, riulaʼdxi cabe cui cabe lugar ni nuu para binni ni jma risaca. Ne zaqueca cui cabe lu ca banca ni jma galán ndaani yuʼduʼ» (Mateo 23:6). Bihuinnicaʼ qué ñuulaʼdxidicabe nidxaagacabe binni pobre pur ca diidxaʼ riʼ: «Ca binni ni rí ra[ríʼ], ni qué ganna ley la? dí nuu caʼ» (Juan 7:49). ¡Aque huaxiéʼ guluucabe gana binni ne modo guníʼcabe xa!
Ca diidxaʼ rininu rusihuínnicani ximodo laanu ne xi riníʼ íquenu de binni. Jesús bisihuinni zacá ni ne ca diidxaʼ riʼ: «Pa nachaʼhui ti binni la? zuni enda nachaʼhui purti nga nga ni nuu ndaani ladxidóʼ, ne binni ni nadxaba la? runi enda nadxabaʼ, purti nga nga ni nuu ndaani ladxidóʼ. Purti de ndaani ladxidóʼ cabe riaaxha ni riníʼ cabe» (Lucas 6:45). Peru, pa racaláʼdxinu uguʼnu gana binni ora guininu, xi caquiiñeʼ gúninu yaʼ.
Tobi de cani naquiiñeʼ gúninu nga guiníʼ íquenu ante guininu xiixa. Casi na Proverbios 15:28: «Ladxidóʼ binni ni runi ni jneza la? riníʼ ique ante guicabi». Ne cadi naquiiñeʼ diʼ guiníʼ íquenu stale para gúninu ni. Ni naquiiñeʼ si gúninu nga guiníʼ íquenu ximodo zuuyaʼ binni ni chiguininu. Para nga la? nabé jneza guinabadiidxanu laca laanu: Ñee zusihuinni ni chiguiniéʼ ca nadxiee binni la? Ñee dxandíʼ ni chiguiniéʼ ca o chisme ni la? Ñee chiguiniéʼ xiixa orapeʼ caquiiñeʼ binni cani la? Zacané ni chiguiniéʼ ca tuuxa la? Zaguuni gana cani gucaadiaga naa la? (Proverbios 15:23). Pa gudiʼnu cuenta qué zacané diʼ ni chiguininu ca binni la? jma galán cadi guinídinu ni. Ni jma jneza nga guyúbinu guininu xiixa ni uguu gana binni. Ca diidxaʼ ni riníʼ binni sin guiníʼ ique la? zeeda gaca cani casi «ra runiná ti espada», peru ca diidxaʼ ni riguu gana la? casi ora nusiándacani binni (Proverbios 12:18).
Sti cosa ni zacané laanu para uguʼnu gana ca bíʼchinu ne bizáʼnanu nga guietenaláʼdxinu xiñee risácacabe nezalú Dios. Jesús guníʼ: «Biseenda Bixhoze naa, ne iruti zanda gueeda ra nuaaʼ, pa qué cuidxi be laa» (Juan 6:44). Rihuinni dxíchica ruuyaʼ Jiobá ca guenda sicarú ni napa ca xpinni dede cani rábinu feu xpiaʼcaʼ. Pa gúninu stipa la? laanu laaca zanda guidúʼyanu guiráʼ ca guenda galán nápacabe ne nga zacané laanu guininu ni jneza rúnicabe.
Gacanenu sti binni
Jesús gunna ximodo bibani ca binni ni biquichinácabe laacaʼ. Biblia na: «Ora biʼya be irá ca binni que la? biá be laacaʼ, purti qué ganna ca xi guni ca ne iruti cayaca né laacaʼ. Nuu ca casi dendxu ni qué gapa pastor» (Mateo 9:36). Peru cadi biiyasibe modo nuu binni, sínuque bíʼnibe xiixa para gucanebe laacaʼ. Ne gúdxibe laacaʼ ca diidxaʼ riʼ: «Latáʼ ra nuaa irá ni ma bidxaga de cuyubi modo guía ladxidóʼ», ne laaca gúdxibe laacaʼ: «Latáʼ ra nuaaʼ, zaziilaʼdxi ladxidóʼ to» (Mateo 11:28, 30).
Ca dxi stinu riʼ nabáninu lu ca dxi «jma nagana» (2 Timoteo 3:1). Stale binni nuu xizaa purtiʼ «cá ique ximodo ibani ndaani guidxilayú riʼ» (Mateo 13:22). Ne stale tu nuu xizaa pur ca guendanagana ni napa (1 Tesalonicenses 5:14). Ximodo zanda gacanenu ca binni riʼ gatadxí ladxidoʼcaʼ yaʼ. Zúninu ni ora gacanenu laacabe casi biʼniʼ Jesús.
Nuu tu laa jma galán riuu ora guiníʼ ca guendanagana napa. Nga runi, pa nuu tuuxa racalaʼdxiʼ gabi laanu ni cazaaca, ñee rucaadiaga chaahuinu laabe la? Para gusihuínninu rianu binni ora maʼ cucaadiáganu laaca la? cadi naquiiñeʼ diʼ guiníʼ íquenu de sti cosa ora maʼ caníʼ binni ca, casi guiníʼ íquenu xi guicábinu o ximodo gacanenu laabe. Zusihuínninu dxandíʼ rizaaláʼdxinu binni pa ora cucaadiáganu laacabe guidúʼyadxinu lúcabe ne guxhídxinu ora naquiiñeʼ.
Stale modo zanda uguʼnu gana ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu ni ridagulisaanenu. Casi ora maʼ nuunu ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu la? zanda guinínenu cani huará. Nuu biaje cadi caquiiñeʼ diʼ stale tiempu para guinínenu laacabe, sínuque chupa chonna si minutu ante o despué de ca guendaridagulisaa para gábinu laacabe xiixa ni gacané laacabe. Laaca zanda guidúʼyanu tu laa qué ñé ra ridagulisaa Grupu ni Ruundaʼ Libru, ne guinínenu laacabe pur teléfono para gánnanu pa nazaaca nuucabe ne gacanenu laacabe (Filipenses 2:4).
Ca binnigola stiʼ ca binni ridagulisaa nabé stale dxiiñaʼ nápacaʼ. Zacanenu laacabe gúnicabe ca dxiiñaʼ riʼ pa gúninu intiica dxiiñaʼ gudiicabe laanu. Stiidxaʼ Dios rudii conseju riʼ ca xpinni Cristu: «Lauzuuba stiidxa cani nuu de xaíque stitu. Laguni ni gabi ca laatu purti qué rixhacalaʼdxi ca de gapa ca laatu, ti nanna ca Dios iníʼ pa jneza cayuni caʼ. Pa guni tu zacá la? zieche né cabe xhiiña cabe, ne qué zaca ni naná para laacabe, ne jma rusi zanda acané cabe laatu» (Hebreos 13:17). Pa gacanenu laacabe la? ziéchecabe ora gúnicabe xhiiñacabe (1 Timoteo 5:17).
Cadi gusaananu de guininu diidxaʼ ni uguu gana binni ne gacanenu laacaʼ
Gupa ni rugadxe Guidxilayú ora gastiʼ nisaguié la? puru gota nisa ni riaba chaahuidugá sin gudii binni cuenta de paraa zeeda cani. Zacaca nga ora riguʼnu gana binni, cadi ti biaje si nga gúninu ni, sínuque stale biaje ne guiráʼ dxi.
Apóstol Pablu bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Laganaxhii saa casi enda biʼchiʼ, cada tobi usisaca stobi ne cadi laca laa» (Romanos 12:10). Pa chinándanu conseju riʼ la? zaguʼnu gana binni pur ni guininu ne pur ni gúninu.
[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 30]
Gupa ni riete lu dani Hermón bizeeni ca yaga que ora gastiʼ nisaguié
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 31]
Binni ni nanna gucaadiaga riguixhedxí ladxidóʼ stobi