BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • brw071201 yaza 18-22
  • «Laguzuhuaa dxiichiʼ ne laguuyaʼ modo chigulá Jiobá laatu»

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • «Laguzuhuaa dxiichiʼ ne laguuyaʼ modo chigulá Jiobá laatu»
  • Ca tema ni chiguiuunda’ lu Torre sti’ ni rapa ni biree diidxasti̇́a lu iza 2007
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Bilá Jiobá xquidxi
  • «Laguuyaʼ modo chigulá Jiobá laatu»
  • Ni rizíʼdinu dxi bilá Jiobá guidxi Israel
  • Guni crenu Jiobá de guidubi ladxidoʼno
  • Ñee ridúʼyanu «Dios neca qué rihuinni» la?
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2014
  • Dios bilá ca israelita
    Cani zeeda lu Biblia
  • Ra gudíʼdicabe nisadóʼ Xiñáʼ
    Libru stinneʼ de ca historia stiʼ Biblia
  • Milagru ni guca ndaaniʼ nisadóʼ Xiñáʼ
    Ca lección ni riziideʼ de lu Biblia
Ca tema ni chiguiuunda’ lu Torre sti’ ni rapa ni biree diidxasti̇́a lu iza 2007
brw071201 yaza 18-22

«Laguzuhuaa dxiichiʼ ne laguuyaʼ modo chigulá Jiobá laatu»

«Jiobá nuuné naa; qué zadxibediáʼ. Xi zanda guni binni guidxilayú naa yaʼ.» (SALMO 118:6.)

1. Xii nga cani zadxagalú binni.

MAʼ QUÉ zandaa diʼ zadxagalú binni stale yuubaʼ ni qué huayuu dxi guʼyaʼ. De laani nga guníʼ Jesús ora gudixhená ca discípulo stiʼ: «Nabé naná zaca ni ca dxi que. Qué huayuu dxi gaca ni naná biaʼ qué, dede dxi bizáʼ Dios guidxilayú, ne ma qué ziuu ru dxi aca ni sti tiru. Pa qué ucueeza dxí Dios lú ni la? irá xixé binni zati, peru pur ca xpinni be la? zucueeza be ni» (Mateo 24:21, 22).

2. Xiñee cucueeza ca ángel ca dxi nagana ni zeeda gaca casi ti bi yooxhoʼ ni runitilú ca.

2 Nécapeʼ qué ridúʼyanu ca ángel ca, laacaʼ cucueezacaʼ ca dxi jma nagana ni zeeda gaca casi ti bi yooxhoʼ ni runitilú. Dxi maʼ nagola apóstol Juan biiyaʼ xiñee cucueezacabe ni. Guidúʼndanu ximodo nabe gúcani lu visión ni bidii Jesús laabe: «Biiya tapa ángel zuhuaa idapa ladu guidxilayú [...]. Ne laca biiya zeeda sti ángel de neza rindani gubidxa, né sellu sti Dios ni nabani. Bicaa ridxi tapa ángel [que]: “Cadi guniná tu layú nin nisadóʼ nin ca yaga dede qué ucáʼ du sellu sti Dios stinu lucuá ca xpinni”» (Apocalipsis 7:1-3).

3. Xi zaca primé ora guzulú ca dxi jma nagana ca.

3 Mayaca guiluxe gaca sellar ca xpinni Dios, cani bibí ne espíritu santu, nga runi guidapaʼ ángel ca maʼ nuucaʼ listu para gundaacaʼ bi ni runitilú ca. Xi zaca primé ora gundaacabe ni yaʼ. Ti ángel guníʼ: «[Ziaba] Babilonia, guidxi roʼ que, ne qué zahuinni ru ni» (Apocalipsis 18:21). ¡Guizáʼ ziecheʼ guiráʼ cani nuu guibáʼ ora gaca nga, ora guinitilú guiráʼ religión ni cadi dxandíʼ! (Apocalipsis 19:1, 2.)

4. Xi zaca ora guiluxe ca dxi jma nagana ca.

4 Guiráʼ ca guidxi nuu lu Guidxilayú zácacaʼ tobi si para gucaalucaʼ ca xpinni Jiobá. Ñee zunduuxecabe ca xpinni Cristu ni ruzuubaʼ diidxaʼ riʼ la? Ruluíʼ zanda gúnicabe ni. Peru zuni mandar Cristu Jesús ca ángel stiʼ ni nuu guibáʼ para gunitilú ca xhenemígucabe (Apocalipsis 19:19-21). Ne últimu, zusábacabe Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ ndaaniʼ ti lugar ni zeeda gaca casi ti bizé roʼ ti cadi guninárucaʼ binni. Maʼ qué zanda diʼ quítecabe binni, purtiʼ ziuucabe racá ti mil iza. ¡Guiráʼ ca binni ni qué gati lu ca dxi jma nagana ca dede zaziiláʼdxicaʼ ora gaca nga! (Apocalipsis 7:9, 10, 14; 20:1-3.)

5. Xi zaca pa guzuubaʼ ca xpinni Jiobá diidxaʼ.

5 Maʼ cadi candaa diʼ zaca guiráʼ cani bizéʼtenu ca. Ne guiráʼ ni chigaca riʼ zusihuinni Jiobá si nga napa derechu para guni mandar guibáʼ ne lu guidubi naca Guidxilayú. Guiníʼ íquenu ndiʼ: pa guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá ne gusihuínninu laasibe nga ni naquiiñeʼ guni mandar la? zacanenu guisaca labe ne gaca ni maca gudixhe íquebe. Cadi dxandíʼ nabé sicarú gúninu nga la?

6. Xi zanda guidúʼndanu laga cabézanu gueeda ca dxi jma nagana ca.

6 Ñee maʼ nuunu listu ora gaca cani maʼ bizéʼtenu ca la? Ñee runi crenu zulá Jiobá laanu ne poder stiʼ la? Ñee dxandíʼ runi crenu zacanebe laanu ora iquiiñenu laabe ne zúnibe ni jneza la? Ora guiníʼ íquenu cani bizéʼtenu ca, galán guietenaláʼdxinu ca diidxaʼ bicaa apóstol Pablu ra nuu ca xpinni Cristu de Roma: «Irá ni ucuá lu Xquiʼchi Dios ucuá para usiidi laanu, ti pur laani gata dxí ladxidóʼ no ne cadi ixhacalaʼdxi nu. Ne zacá cadi guiaana nu de icá lú nu Dios» (Romanos 15:4). Lade cani gucuá lu Stiidxaʼ Dios para gusiidiʼ laanu, ni riguixhedxí ladxidoʼno ne racané laanu guicálunu Dios, zeeda historia ni caníʼ ximodo bilá ca israelita de lu naʼ Egipto, guidxi ni biquiichináʼ laacabe. Cumu cabézanu gueeda ca dxi jma nagana ca la? galán guidúʼndanu xi guiráʼ biʼniʼ Jiobá para bilá ca israelita.

Bilá Jiobá xquidxi

7. Xi guca ndaaniʼ guidxi Egipto lu iza 1513 ante de ca dxi stiʼ Jesús.

7 Guiníʼ íquenu nuunu lu iza 1513 ante de ca dxi stiʼ Jesús. Jiobá maʼ bisabanáʼ guidxi Egipto ne gaʼ plaga. Gudiʼdiʼ si gaʼ plaga que guladxi Faraón Moisés de ra nuu ne ca diidxaʼ riʼ: «Biree de raríʼ, ne gupagá si lii. Qué chuʼ dxi guiníʼ íqueluʼ gueeda guʼyuʼ naa sti biaje, purtiʼ dxi lii guʼyuʼ naa, zátiluʼ». Óraque bicabi Moisés laabe: «Zuneʼ ni maʼ guniʼluʼ ca. Maʼ qué zeeda guuyaruáʼ lii» (Éxodo 10:28, 29).

8. Xi gúdxicabe ca israelita gúnicaʼ para guilacaʼ, ne xi bizaaca óraque.

8 Guca si ngue gudxi Jiobá Moisés zuseendaʼ últimu plaga stiʼ ndaaniʼ guidxi que. Plaga que zuuti guiráʼ ca baʼduʼ lugola stiʼ ca binni de Egipto lu 14 stiʼ abib (nisán), ne zati guiráʼ ca maniʼ ni gule primé. Peru qué zuniná diʼ plaga que ca israelita pa gúnicaʼ guiráʼ ni biʼniʼ mandar Dios Moisés gúnicaʼ. Naquiiñeʼ gunéʼcabe rini stiʼ ti dendxuʼ guidubi ruaa puertaʼ lídxicabe, ne guiaanacabe ndaaniʼ cani. Yanna, xi guca gueelaʼ que yaʼ. Gudiʼnu lugar gabi Moisés ni laanu: «Biaʼ galaa gueelaʼ biiti Jiobá guiráʼ ca baʼduʼ lugola ni nuu guidxi Egipto». Oraqueca biseendacaa Faraón Moisés ne Aarón ne gudxi laacabe: «Lagutopa guiráʼ stitu, laguiree de ndaaniʼ xquidxeʼ, [...] ne laché, ne laguni ni na Jiobá, casi maʼ guniʼtu». Nagueendaca biree ca israelita de raqué, ne zándaca jma de chonna millón binni ngue biree ne stale binni de Egipto zeʼ ládecabe, ca ndiʼ cadi cá diʼ pándacaʼ (Éxodo 12:1-7, 29, 31, 37, 38).

9. Xi neza gulí Dios para cheʼ ca israelita ora bireecaʼ de Egipto, ne xiñee.

9 Neza nicaacabe para nindácabe jma nagueenda nga ni nuu guriá nisadóʼ Mediterráneo, ti neza ni ridiʼdiʼ lu layú stiʼ ca filisteu. Peru xhenemigu ca filisteu laacabe. Ngue runi yené Jiobá laacabe lu ti desiertu ni nuu gaxha de nisadóʼ Xiñáʼ que, ne zándaca bíʼnibe ni para cadi tinde xquídxibe. Neca millón binni ngue zeʼ raqué la? cadi zizádicabe modo tiisi. Biblia na «biree ca xiiñiʼ Israel de ndaaniʼ guidxi Egipto casi riree ti grupu de soldadu» (Éxodo 13:17, 18).

«Laguuyaʼ modo chigulá Jiobá laatu»

10. Xiñee biʼniʼ mandar Dios Israel guiaana gaxha de Pihahirot.

10 Málasi guca xiixa ni cadi cabézacabe. Jiobá biʼniʼ mandar Moisés: «Gudxi ca xiiñiʼ Israel guibiguétacaʼ ne guiaanacaʼ gaxha de Pihahirot, ni nuu galahuiʼ de Migdol ne nisadóʼ ca, gaxha de Baal-zefón». Cumu biʼniʼ ca binni que guiráʼ ni gudxi Jiobá laacaʼ la? beeda guiaanacaʼ galahuiʼ de ca dani que ne ladu nuu ti ndaa nisadóʼ Xiñáʼ que. Ruluíʼ qué gapa ca binni que paneza checaʼ. Peru Jiobá nanna xii ngue cayuni. Laabe gúdxibe Moisés: «Naa zudiee lugar gaca ladxidóʼ Faraón naguidxi, ne laa zinanda laacabe, ne zusisacaʼ naa nezalú Faraón ne ca soldadu stiʼ; ne zanna ca egipciu naa nga Jiobá» (Éxodo 14:1-4).

11. 1) Xi biʼniʼ Faraón, ne xi guníʼ ca israelita ora bíʼyacaʼ nándabe laacaʼ. 2) Xi guníʼ Moisés ora biʼyaʼ maʼ cadxibi ca israelita.

11 Cumu guníʼ ique Faraón cadi jneza ngue biʼniʼ ora bidii lugar zeʼ ca israelita la? ngue runi gucuaa 600 carru ni riné lu guerra ne yenanda laacabe. Ora biiyaʼ ca israelita guiráʼ ca soldadu que la? bidxíbicaʼ ne bicaacaʼ ridxi Moisés: «Ñee pur gastiʼ nin ti baʼ ndaaniʼ guidxi Egipto nga beedaneluʼ laadu lu desiertu riʼ para gátidu la?». Cumu biʼniʼ cré Moisés zanda gulá Jiobá laacaʼ la? gúdxibe guidxi que: «Cadi guidxíbitu. Laguzuhuaa dxiichiʼ ne laguuyaʼ modo chigulá Jiobá laatu yannadxí. [...] Jiobá zadinde pur laatu, ne laatu qué zúnitu gastiʼ» (Éxodo 14:5-14).

12. Ximodo bilá Jiobá xquidxi.

12 Guca ni guníʼ Moisés que, gudinde Jiobá pur ca israelita. Dede óraque maʼ bizulú biquiiñeʼ Dios ti ángel para gacané laacabe. Biʼniʼ ángel que ti milagru óraque, bitiixhi za ni culuíʼ laacabe paneza chécabe que ne guluu ni neza déchecabe. Óraque bisicahui za que ladu biaana ca egipciu, peru guluuni biaaniʼ ladu nuu ca israelita que (Éxodo 13:21, 22; 14:19, 20). Moisés bisigaanáʼ ora gudxi Jiobá laa gúnini. Guidúʼyanu xiná Biblia guca óraque: «Bixheleʼ Jiobá nisadóʼ que ne ti bi roʼ ni bindubi guidubi gueelaʼ, ti bi ni beeda neza ra rindani Gubidxa [...]. Zaqué nga gunda gudiʼdiʼ ca xiiñiʼ Israel ndaaniʼ ti neza nabidxi galaa nisadóʼ que, ca nisa que beeda gácacaʼ casi ti lindaa ni biaana ladu derechu ne ladu bigaʼ stícabe». Neca beeda nanda ca egipciu que laacabe la? Jiobá qué nusaana diʼ xquidxi. Primeru bichebe lú ca soldadu stiʼ Egipto, oraqueruʼ gúdxibe Moisés: «Bisigaanáʼ lu nisadóʼ ca, ti guiaba ca nisa ca luguiáʼ ca egipciu, luguiáʼ ca carru stícabe ne luguiáʼ ca soldadu ni dxiʼbaʼ maniʼ stícabe». Ora biaba ca nisa que luguiácabe la? guti guirácabe, nin tobi qué nilá (Éxodo 14:21-28; Salmo 136:15).

Ni rizíʼdinu dxi bilá Jiobá guidxi Israel

13. Xi biʼniʼ ca israelita bilásicaʼ.

13 Xi biʼniʼ ca binni ni bilá que yaʼ. Moisés ne ca xiiñiʼ Israel bizulú biindacaʼ para Jiobá sicaríʼ: «Chiguundaʼ para Jiobá, purtiʼ nabé bisisácabe laabe. [...]. Qué ziuu dxi gusaana de guni mandar Jiobá» (Éxodo 15:1, 18). Casi maʼ bidúʼyanu ca, primeca ni guníʼ ique ca israelita nga gusisácacaʼ Dios. Bihuinni dxandíʼ napa Jiobá derechu para guni mandar.

14. 1) Xi rizíʼdinu de Jiobá ora guidúʼndanu ni bizaaca guidxi Israel. 2) Gunáʼ nga textu ni chiguiquiiñeʼ iza 2008.

14 Xi rusiidiʼ cani bizaaca riʼ laanu yaʼ. Ximodo riguixhedxícani ladxidoʼno ne xi rucaacani laanu guiníʼ íquenu yaʼ. Rusihuínnicani nuuca Jiobá listu para gacané ca xpinni ti ganda gudxiilucaʼ intiica guendanagana. Laaca ruluíʼcani laanu napa Dios poder para guni chaahuiʼ intiisi guendanagana gapa ca xpinni. Casi nisadóʼ Xiñáʼ que la? nin qué liica nudii dxiiñaʼ para bixheleʼ Jiobá ni ne ti bi ni bindubi luni. Ne laaca bíʼnibe nisadóʼ que baʼ stiʼ ca soldadu stiʼ Faraón. Ora guiníʼ íquenu cani, laaca zanda guininu casi guníʼ salmista riʼ: «Jiobá nuuné naa; qué zadxibediáʼ. Xi zanda guni binni guidxilayú naa yaʼ» (Salmo 118:6). Ca diidxaʼ guníʼ Pablu lu Romanos 8:31 laaca riguixhedxícani ladxidoʼno ne riguucani gana laanu: «Pa nuu Dios pur laanu la? iruti zanda ucaa lú laanu». ¡Nabé rucaa ca historia zeeda lu Biblia ca laanu guni crenu Jiobá de guidubi ladxidoʼno! Dxandíʼ racanécani para cadi guidxíbinu gastiʼ ne rucaacani laanu guni crenu zaca guiráʼ ni maʼ guníʼ Jiobá. Nga runi, biáʼsipeʼ nga bibí textu riʼ para iza 2008: «Laguzuhuaa dxiichiʼ ne laguuyaʼ modo chigulá Jiobá laatu» (Éxodo 14:13).

15. Xi guleendú guidxi Israel pur bizuubaʼ diidxaʼ, ne xiñee laaca riquiiñeʼ gúninu zacaca.

15 Xiruʼ rizíʼdinu de dxi biree Israel de guidxi Egipto yaʼ. Rizíʼdinu naquiiñeʼ gúninu guiráʼ ni gabi Jiobá laanu. Ca israelita que bíʼnicaʼ guiráʼ ni gudxi Jiobá laacaʼ para gaca Pascua que ne biaanacaʼ ndaaniʼ lídxicaʼ huaxhinni 14 stiʼ nisán que. Ne ora bireecabe de Egipto, bíʼnicabe ni «casi riree ti grupu de soldadu» (Éxodo 13:18). Zacaca nga yanna riʼ, nabé risaca nga gúninu guiráʼ ni rusiidiʼ «mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza» laanu (Mateo 24:45). Riquiiñeʼ gucaadiáganu Dios ora gabi laanu: «“Ndiʼ nga neza ca. Lasá luni”, pa maʼ biree cueʼtu ladu derechu o ladu bigaʼ» (Isaías 30:21). Cumu jma maʼ gaxha nuunu de ca dxi jma nagana ca la? zándaca zabi mozo ni nuu xpiaaniʼ laanu xipeʼ naquiiñeʼ gúninu. Pa gúninu cani cásica cayuni guiráʼ ca xpinni Jiobá ni ruzuubaʼ diidxaʼ la? zalanu lu ca dxi jma nagana ca.

16. Xi rizíʼdinu ora gánnanu guiráʼ ni biʼniʼ Jiobá para bilá ca israelita.

16 Guietenaláʼdxinu sti cosa ni gudxi Jiobá ca israelita gúnicaʼ. Gúdxibe laacaʼ checaʼ ladu ruluíʼ zanaazeʼ ca xhenemígucaʼ laacaʼ, purtiʼ biaanacaʼ galahuiʼ de ca dani que ne nisadóʼ Xiñáʼ que. Ruluíʼ cadi jneza diʼ ngue. Peru Jiobá nanna xiñee ngue cayabi laacabe gúnicabe ni, ne guiráʼ ni bíʼnibe que biquiiñecani para bisisácabe laabe ne para bilabe xquídxibe. Yanna riʼ zándaca ziuu ora qué ziene chaahuinu xiñee caguixhe xquidxi Jiobá gúninu xcaadxi cosa. Peru nápanu stale razón para guni crenu jneza ni cusiidiʼ mozo ni nuu xpiaaniʼ laanu, purtiʼ Jiobá caquiiñeʼ laacabe para gusiidiʼ laanu. Nuu tiru laaca ruluíʼ dxandíʼ zunitilú ca xhenemígunu laanu. Zándaca qué ziénenu xiñee cayácani zacá. Peru cadi guiaandaʼ laanu zacané Jiobá laanu órapeʼ caquiiñeʼ gúnibe ni, cásica bíʼnibe ne ca israelita (Proverbios 3:5).

Guni crenu Jiobá de guidubi ladxidoʼno

17. Xiñee zanda guni crenu ni cayabi Jiobá laanu de guidubi ladxidoʼno.

17 Ñee ruxuíʼlunu pabiáʼ gutadxí ladxidóʼ ca israelita ora gúnnacaʼ nuu ti za ni ziyapa laacaʼ dxi ne gueelaʼ la? Ngue nga ni bisihuinni canazané «ángel stiʼ Dios ni dxandíʼ» que laacabe (Éxodo 13:21, 22; 14:19). Zacaca nga yanna riʼ, zanda guni crenu de guidubi ladxidoʼno nuuné Jiobá xquidxi para gabi laacabe paneza chécabe, para gapa laacabe ne para gulá laacabe. Nápanu stale razón para guni crenu ni na ca diidxaʼ riʼ: «Qué zusaana [Jiobá] cani qué rixeleʼ de laabe. Qué ziuu dxi gusaana de gápabe laacaʼ» (Salmo 37:28). Cadi guiaandaʼ laanu laaca cayacané ca ángel stiʼ Dios ca xpinni yanna riʼ. Zanda guzuhuaʼnu dxiichiʼ ne guidúʼyanu modo chigulá Jiobá laanu, purtiʼ nánnanu cayacanebe laanu (Éxodo 14:13).

18. Xiñee naquiiñeʼ iquiiñenu «irá ni ma bidii Dios» laanu.

18 Xi zanda gacané laanu para guzuhuaa dxíchinu lu neza ni dxandíʼ ca yaʼ. Zanda iquiiñenu guiráʼ ni maʼ bidii Dios laanu ni zeeda gaca casi cani riquiiñeʼ ti soldadu para gapa laa. Zacá bizeeteʼ Pablu ni lu carta ni bicaa ra nuu ca binni de Éfeso que. Ne racá nga bidiibe conseju riʼ: «Laiquiiñe iráʼ ni ma bidii Dios laatu». Ñee nápanu guiráʼ ni maʼ bidii Dios laanu ca la? Galán guiníʼ íquenu ni lu iza 2008, ti guuyaʼ chaahuinu pa jneza modo caquiiñenu guiráʼ ni maʼ bidii Dios laanu para guzuhuaʼnu dxiichiʼ. Binidxabaʼ, xhenemígunu ca, nanna xi zanda gusaba laanu, nga runi ruquiindebe laanu gúninu xiixa ni cadi jneza sin gudiʼnu cuenta o ruyúbibe paraa nadanu. Dxandíʼ nga «cadinde né nu ca xaíque stiʼ ca binidxaba». Peru qué zanda diʼ gucaacabe laanu gucheʼnu, purtiʼ cudii Jiobá stipa laanu para gudxíʼlunu laacabe (Efesios 6:11-18; Proverbios 27:11).

19. Xi zadúʼyanu gaca pa guni huantarnu.

19 Jesús gudxi ca xpinni: «Pa [guni huantartu] la? zalá tu» (Lucas 21:19). Nga runi, gúninu stipa para cadi gusaana de guzúʼbanu diidxaʼ ti gácanu tobi de ca xpinni Dios ni runi huantar intiisi guendanagana. Zacá zanda guzuhuaʼnu dxiichiʼ ne guidúʼyanu modo gulá Jiobá laanu pur guendanachaʼhuiʼ stiʼ.

Xi nicábiluʼ

• Gunáʼ nga ca cosa ni maʼ cadi candaa diʼ chigaca.

• Ximodo bisihuinni Jiobá napa poder para gulá binni lu iza 1513 ante de ca dxi stiʼ Jesús.

• Xi maʼ gudixhe íqueluʼ gúniluʼ lu guidubi naca xquendanabániluʼ.

[Ni caníʼ yaza 22]

Ndiʼ nga textu para iza 2008: «Laguzuhuaa dxiichiʼ ne laguuyaʼ modo chigulá Jiobá laatu» (Éxodo 14:13).

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 19]

«Irá ni ucuá lu Xquiʼchi Dios ucuá para usiidi laanu»

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 20]

Faraón guca ti binni ni qué ñene, ngue runi beeda jma yuubaʼ guidxi Egipto

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 21]

Ca israelita que bilacaʼ purtiʼ bíʼnicaʼ guiráʼ ni gudxi Jiobá laacaʼ

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir