BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w08 1/7 yaza 27-29
  • Ñee risácapeʼ nga gánnanu pa jneza modo runi adorarnu Dios la?

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Ñee risácapeʼ nga gánnanu pa jneza modo runi adorarnu Dios la?
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Ti ejemplu ni caguixhená laanu
  • Biʼniʼ adorar ca israelita que gadxé gadxé dios
  • Ni biʼniʼ Dios ora biiyaʼ cayuni adorárcabe gadxé gadxé dios
  • Xi rusiidiʼ cani laanu yanna
  • Riuʼnu nayecheʼ ora runi adorarnu Jehová
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2022
  • Ximodo gánnanu gunáʼ nga religión ni dxandíʼ
    ¿Xi rusiidiʼ Biblia laanu?
  • ¿Xi caquiiñeʼ gúninu para guni adorarnu Dios jneza?
    ¡Zanda guibániluʼ nayecheʼ! Ti libru ni zacané lii guiéneluʼ ni ná Biblia
  • Modo riuulaʼdxiʼ Dios guni adorárcabe laa
    Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
w08 1/7 yaza 27-29

Ñee risácapeʼ nga gánnanu pa jneza modo runi adorarnu Dios la?

TI PROFESOR, láʼ Alister Hardy, guníʼ sicaríʼ lu libru The Spiritual Nature of Man (Riuulaʼdxiʼ binni guni adorar tuuxa): «Pur modo guyáʼ binni guidxilayú rihuinni riuuláʼdxicaʼ gápacaʼ ti religión». Bihuinni dxandíʼ nga ni guníʼ hombre riʼ, purtiʼ ora gunabadiidxacabe binni de guiráʼ ladu pa nápacaʼ religión la? biaʼ 86% de binni ni nuu lu guidubi Guidxilayú guníʼ napa ti religión.

Ne ra gunabadiidxacabe ca binni ca laaca bihuinni nuucaʼ lade diecinueve religión ni jma napa binni ne laaca biiyacabe nuu 37,000 grupu ni nacaʼ zinándacaʼ Cristu. Cadi rucaa nga lii guiníʼ íqueluʼ pa racané guiráʼ ca religión ca binni chuʼ gaxha de Dios la? Ñee dxandíʼ risaca nga modo runi adorarnu Dios la?

Cumu nabé risaca nga gánnanu de laani la? cadi jneza diʼ gúninu ni na si íquenu o ni runi sentírsinu, sínuque naquiiñeʼ gánnanu xi riníʼ ique Dios de laani, ne para nga caquiiñeʼ gánnanu xiná Stiidxabe, Biblia. Xiñee yaʼ. Purtiʼ Jesucristu peʼ nga guníʼ: «Dxandíʼ stiidxa» Dios (Juan 17:17). Ne apóstol Pablu, ti hombre bizuubaʼ diidxaʼ guníʼ: «Irá Xquiʼchi Dios, Espíritu Santu uníʼ xi icá, ne nuu ni para usiidi ni laanu ne para ulidxe ni laanu ne para gabi ni laanu paraa cuchéʼ nu» (2 Timoteo 3:16).

Biblia cayabi laanu qué riuulaʼdxiʼ diʼ Dios guni adorar binni laa modo tiica si. Ora guidúʼndanu ni zadxélanu stale ejemplu ni culuíʼ laanu ximodo biʼniʼ adorar binni Dios dxiqué, caadxi modo bíʼnicabe que guyuulaʼdxiʼ Dios ne xcaadxi qué ñuuláʼdxibe. Guiduʼndaʼ chaahuinu caadxi de ca ejemplu riʼ ti gánnanu xi naquiiñeʼ gúninu ne xi cadi naquiiñeʼ gúninu para chuulaʼdxiʼ Dios modo runi adorarnu laa.

Ti ejemplu ni caguixhená laanu

Jiobá Dios biquiiñeʼ Moisés, ni riguixhená que, para gudii ca israelita que caadxi ley, runibiáʼcabe cani casi Ley stiʼ Moisés, laani bisiidini laacabe guni adorárcabe Dios modo na. Ora gúnicabe ni na ca ley que la? riuulaʼdxiʼ Dios gácacabe xquidxi ne riguu ndaayaʼ laacabe (Éxodo 19:5, 6). Peru neca guca Dios nachaʼhuiʼ ne laacabe la? guidxi Israel que maʼ qué ñuni adorarcaʼ laabe modo riuuláʼdxibe. Stale biaje bidxiidéchecaʼ Jiobá ne yenándacaʼ modo runi ca religión stiʼ ca guidxi ni guyuu gaxha de laacaʼ.

Ca dxi bibani Ezequiel ne Jeremías, cani riguixhená stiʼ Dios (siglu VII ante gueeda Jesús), stale israelita maʼ qué ñúnicaʼ ni na Ley stiʼ Dios ne nabé bidxaagacaʼ binni ni nabeza ca guidxi nuu gaxha de ra nuucaʼ. Ra bíʼnicabe modo rúnicaʼ ne ra guyécabe saa sticaʼ la? ca israelita que bizulú biʼniʼ adorarcaʼ gadxé gadxé dios. Stale de laacaʼ guniʼcaʼ: «Gácanu casi ca guidxi ca, casi ca binni ni nabeza xcaadxi guidxi, purtiʼ laacaʼ runi adorarcaʼ yaga ne guié» (Ezequiel 20:32; Jeremías 2:28). Guniʼcaʼ runi adorarcaʼ Jiobá Dios, peru laaca biʼniʼ adorarcaʼ «bidóʼ yuudxuʼ», dede bizaaquicaʼ xiiñicaʼ para ca bidóʼ que (Ezequiel 23:37-39; Jeremías 19:3-5).

Ca arqueólogo ca nacaʼ biʼniʼ adorárcabe gadxé gadxé dios. Ca dxi stinu riʼ, stale binni riníʼ zanda guni cré guiráʼ ni gapa gana, ne dede ni rusiidiʼ guiráʼ ca religión ca. Nga runi, para laacabe gastiʼ naca guni adorar binni Dios modo chuulaʼdxiʼ. Peru, ñee dxandíʼ zacá ni la? Ñee gastiʼ naca nga guidúʼyanu guiráʼ cosa jneza la? Para guicábinu cani guninu ca la? guidúʼyanu caadxi cosa ni biʼniʼ ca israelita que ora biʼniʼ adorarcaʼ Dios cásica biʼniʼ xcaadxi religión stiʼ ca guidxi guyuu gaxha de laacaʼ ne xi bizaacacaʼ.

Biʼniʼ adorar ca israelita que gadxé gadxé dios

Ca israelita que biʼniʼ adorarcaʼ gadxé gadxé dios ra nuu ca «lugar ra nasoo» que, lu ca lugar que guyuu yuʼduʼ ne altar sticaʼ, ra bizaaquicaʼ guʼxhuʼ, pilar de guié ne poste risaca que, ruluíʼ si guca ca poste de yaga riʼ casi Aserá, ti diosa stiʼ ca binni de Canaán, ni nácabe racané laacabe para gápacabe xiiñicabe. Ndaaniʼ guidxi Judá guyuu stale lugar sicaríʼ, purtiʼ 2 Reyes 23:5, 8 ruzeeteʼ de «ca lugar ra nasoo stiʼ guidxi Judá ne cani nuu gaxha de Jerusalén, [...] dede Gueba [ladu guiá] hasta Beer-seba [ladu gueteʼ]».

Lu ca lugar ra nasoo que biʼniʼ ca israelita que guʼxhuʼ para Baal, para Gubidxa ne beeu ne para ca grupu de beleguí ne guiráʼ cosa ni nuu guibáʼ. Ne laaca gúpacabe cuartu para ca «hombre ni gutané gunaa ndaaniʼ yuʼduʼ [...] ra lidxi Jiobá» ne bizaaquicabe xiiñicabe «lu gui para Mólek» (2 Reyes 23:4-10).

Ca arqueólogo ca maʼ huadxélacaʼ gayuaa de bidóʼ de yú ndaaniʼ guidxi Jerusalén ne Judá, ne jma nga huadxélacabe cani ndaaniʼ ca yoo ra maʼ guirutiʼ tu nabeza. Stale de laacani bíʼnicabe cani casi ti gunaa xieladi ne guizáʼ naroʼbaʼ xidxi. Ca binni ni ruundaʼ de ximodo bibani binni dxiqué riniʼcaʼ nácani bidóʼ stiʼ diosa Astoret, ne stiʼ Aserá, ne nácabe «racanécani binni para gacaxiiñiʼ ne gapa xiiñiʼ».

Ximodo biiyaʼ ca israelita que ca lugar ra raca adorar guiráʼ clase dios riʼ yaʼ. Profesor Ephraim Stern, de Universidad Hebrea, biiyabe stale lugar ra nasoo, nabe zándaca «bíʼnicabe cani para Yavé [Jiobá]», ne zacá ruluiʼni pur ni cá lu ca guié ni huadxélacabe ca lugar ra rié ca arqueólogo ca. Tobi de laacani na: «Huaguaa ndaayaʼ lii pur Yavé de Samaria ne pur aserá stiʼ», ne lu stobi na: «Caguaa ndaayaʼ lii pur Yavé de Temán ne pur aserá stiʼ».

Ca ejemplu riʼ culuíʼcani laanu pabiáʼ bicheené ca israelita que Dios ora bíʼnicabe cosa dxabaʼ ni runi ca guidxi que para guni adorárcabe Jiobá. Nabé feu ni bizaacacabe, purtiʼ bíʼnicabe ni qué iquiiñeʼ ne maʼ guyuucabe zitu de Dios. Ximodo biiyaʼ Dios ni bíʼnicabe que yaʼ.

Ni biʼniʼ Dios ora biiyaʼ cayuni adorárcabe gadxé gadxé dios

Bidxiichi Dios pur modo biʼniʼ adorar ca israelita que gadxé gadxé dios ne bisabanabe laacaʼ. Biquiiñebe Ezequiel, ni riguixhená que, para guiníʼ: «Guiráʼ ca lugar ra nabézatu ra nuu ca guidxi stitu zanitilú cani ne laaca zanitilú ca lugar ra nasoo stitu, ti maʼ guirutiʼ cueza ndaaniʼ cani ne ca altar stitu zanitilú ne dxandipeʼ zalaacani ne dxandipeʼ zanitilú ca bidóʼ yuudxuʼ stitu, ne ra ruzaaquitu guʼxhuʼ ziábacani ne guiráʼ ni bíʼnitu zanitilúcani» (Ezequiel 6:6). Racá rihuinni qué liica ñuulaʼdxiʼ Jiobá modo biʼniʼ adorárcabe ne pur ngue bidxiidéchebe laacaʼ.

Jiobá Dios guníʼ ximodo zanitilú guidxi que: «Chiguseendaʼ [...] Nabucodonosor rey stiʼ Babilonia, siervu stinneʼ, para gueeda ne tindené guidxi riʼ ne guiráʼ cani nabeza ndaaniʼ ni ne ca guidxi ni nuu gaxha de laani; ne dxandipeʼ zuniteluáʼ laacaʼ [...]. Ne maʼ puru guié zeeda gaca guidubi guidxi riʼ» (Jeremías 25:9-11). Ca diidxaʼ riʼ gúcacani lu iza 607 ante gueeda Jesús, ora guluu ca babilonio leʼ Jerusalén ne binitilucaʼ guidubi naca guidxi que ne yuʼduʼ stiʼ.

Profesor Stern, ni maca bizéʼtenu que guníʼ de ni guca riʼ ne nabe guiráʼ ni cadxélacabe yanna riʼ «cusihuínnicani dxandíʼ nga ni na ca relatu ni zeeda ndaaniʼ 2 Reyes 25:8 ne 2 Crónicas 36:18, 19, ra cayeeteʼ zanitilú, ziaaquiʼ ne ziaba yoo ne lindaa. [...] Guiráʼ ni cadxela ca arqueólogo ca de ni bizaaca Jerusalén que [...] jma stale cani ne jma ridxagayaa binni cani que cani huadxélacabe sti lugar ni ruzeeteʼ Biblia».

Xi rusiidiʼ cani laanu yanna

Raríʼ rizíʼdinu qué riuulaʼdxiʼ diʼ Dios ugúʼchanu cani zeeda lu Biblia ne ni runi cré binni, o ni maʼ biaa ca religión ca gúnicaʼ ora guni adorarcaʼ laabe. Apóstol Pablu laaca biziidiʼ ni caninu riʼ ne yenándabe ni. Laabe gúcabe judiu, biniisibe casi fariseu ne bisiidicabe laabe chinándabe ni runi ca binni que. Xi bíʼnibe ora gúnnabe ne biʼniʼ crebe Jesús nga Mesías ni bieeteʼ gueeda que yaʼ. Bisaanabe cani runi crebe que ne gúcabe ti xpinni Cristu. Laapebe guniʼbe sicaríʼ: «Irá nga bisaca para naa chiqué peru qué lica pe rizaaladxe cani, purti ni risaca para naa yanna la? nga Cristu» (Filipenses 3:5-7).

Cumu guzáʼ Pablu guiráʼ ladu casi misioneru la? binibiaʼbe xi runi ca religión que ne xi riníʼ ique binni de stale guidxi. Ngue runi, gunda bicaabe ra nuu ca xpinni Cristu ni nuu Corinto sicaríʼ: «Zanda xa sa né Cristu binidxaba tobi si. O zanda xa sa chupa tobi si, tobi runi cre Cristu, stobi qué runi cre. Zanda xa chuʼ né yuʼdu sti Dios ca bidóʼ tobi si. [...] Ne laca cá ra na be: Lairee de lade cabe ne laixele de laacabe, ne cadi cana tu ni cadi nayá para naa, ti icaa laatu» (2 Corintios 6:14-17).

Yanna cumu maʼ bizíʼdinu qué riuulaʼdxiʼ diʼ Dios guni adorarnu laa modo tiica si la? galán guinabadiidxanu: «Xi religión nga ruuyaʼ Dios jneza. Ximodo zanda guidxiña laabe. Ne xi naquiiñeʼ guneʼ para guneʼ adorar laabe casi modo nabe».

Ca testigu stiʼ Jiobá ziuuláʼdxicaʼ gacanecaʼ lii ne guicábicaʼ guendarinabadiidxaʼ ca ne xcaadxi ni rinabadiidxaluʼ de ni zeeda ndaaniʼ Biblia. Cayuni invitardu lii chigánnaluʼ laadu ra nuu Yoo stiʼ Reinu ni nuu neza ra liʼdxuʼ, o gucaaluʼ ra guca revista riʼ para guinábaluʼ cheʼ tuuxa chigusiidiʼ lii de Biblia sin quíxeluʼ gastiʼ, ne zanda gácani hora naluʼ ne ra jma chulaʼdxuʼ.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 28]

TI YUʼDUʼ YOOXHOʼ RA BIʼNIʼ ADORÁRCABE BIDÓʼ GUIDXI TEL ARAD (ISRAEL)

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 28]

CAADXI BIDÓʼ NAHUIINIʼ STIʼ ASTORET NI BIDXÉLACABE NDAANIʼ CA YOO YOOXHOʼ NI NUU JUDEA

[Credit Line 28]

Garo Nalbandian

[Credit Line 28]

foto stiʼ © Israel Museum (Jerusalén); ni bidii ca binni de Israel Antiquities Authority

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir