Ximodo guibaneniáʼ yuubaʼ riʼ
«Beeda guiráʼ ca xiiñiʼ Jacob, hombre ne gunaa para quixhedxicaʼ ladxidoʼbe peru laabe qué ninádibe, ne gúdxibe laacaʼ: “Ziuaaniáʼ yuubaʼ riʼ dede ora chaa ndaaniʼ baʼ ra nuu xiiñeʼ”. Ne biinaʼ bixhózebe pur laabe.» (GÉNESIS 37:35)
NA BÉ biuubaʼ ladxidóʼ Jacob ora gunna guti xiiñiʼ, ne guniʼbe zuunabe dede ora guidxiña dxi gátibe. Cásica Jacob, zándaca laaca riníʼ íqueluʼ qué ziuu dxi guiaandaʼ yuubaʼ rapa binni ora gati ti binni ni nadxii. Pa zacá nuuluʼ, ñee raʼbuʼ runi sentirluʼ zacá purtiʼ qué gápaluʼ fe Dios la? Coʼ, cadi pur nga diʼ.
Guníʼ ique ndiʼ: Biblia na guca Jacob ti hombre ni gupa fe. Cásica gupa Abrahán bixhozebídabe fe ne Isaac bixhózebe la? laaca runibiáʼcabe laabe pur fe ni gúpabe (Hebreos 11:8, 9, 13). Dede gudindenebe ti ángel guidubi ti gueelaʼ para uguu Dios ndaayaʼ laabe (Génesis 32:24-30). Nga rusihuinni nabé guyuube gaxha de Jiobá. Xi rusiidiʼ nga laanu yaʼ. Rusiidini laanu ziuuruʼ binni triste ne ziuubaʼ ladxidóʼ ora gati ti binnilidxi, neca napa fe casi gupa Jacob que. Cumu binni laanu la? nga runi riuʼnu triste ora gati ti binnilídxinu.
Ximodo nga riuu binni
Ora gati ti binni ni nadxiinu la? stale modo runinani laanu peru ni jma runiná laanu nga ni runi sentirnu ora gánnanu de laani. Guníʼ ique ni bizaaca Leonardo, laabe nápabe 14 iza dxi málasi guti bixhózebe purtiʼ bizuhuaadxí ladxidóʼ. Qué ziuu dxi guiaandaʼ laabe dxi gudxi xtiabe ni laabe. Qué ninádibe ñuni crebe ni primé que. Nécapeʼ cayuuyabe maʼ chigucaachicabe bixhózebe, peru para laabe ruluíʼ cadi dxandíʼ diʼ ngue ni cayaca que. Qué ñanda ñuunabe biaʼ xhoopaʼ beeu. Nuu tiru málasi gudiibe cuenta maʼ cabézabe guibiguetaʼ bixhózebe de dxiiñaʼ. Gudiʼdiʼ biaʼ ti iza para biénebe dxandíʼ ngue maʼ guti bixhózebe. Dxi maʼ bidiibe cuenta zaqué ni maʼ biʼniʼ sentirbe nuube stúbibe. Intiisi cosahuiiniʼ riguu laabe triste ne rusiguuna laabe, purtiʼ rusietenaláʼdxicani laabe bixhózebe, casi ora guiuube ralídxibe ne gúʼyabe maʼ qué guinni. ¡Nabé bibánabe bixhózebe!
Ni bizaaca Leonardo ca rusihuinni pabiáʼ naná yuubaʼ rapa binni. Peru, neca tiidiʼ stale tiempu la? zanda guidxela binni ximodo chuʼ galán. Cásica rindaa para guianda ladi binni ora iruugu la? zacaca zándaca zadiʼdiʼ stale beeu o stale iza para tiidiʼ yuubaʼ napa binni. Yuubaʼ roʼ ni biʼniʼ sentírcabe dxi nacubi guti binnilídxicabe que chaahuiʼ chaahuiʼ zadíʼdini, maʼ qué ziuupécabe triste ne maʼ qué zuni sentírcabe nuucabe stúbicabe.
Stale tu riníʼ laaca racané yuubaʼ ca para ganda guiaa binni guibani sin binnilidxi ni maʼ guti ca. Cumu maʼ qué guinni binni ni maʼ guti ca la? raca sentir cayaadxabe, ne naquiiñeʼ guiaa binni guibani sin laabe. Zanda guininu racané yuubaʼ ca, purtiʼ ora ruuna binni nga randa ribee guiráʼ ni nuu ndaaniʼ ladxidóʼ. Cadi zaqueca diʼ nga rusihuinni binni modo nuu. Peru ora qué riná binni guluíʼ modo cayuni sentir la? runinani xquendabiaaniʼ, riuu triste ne zándaca dede guni huarani laa. Yanna, ximodo gusihuínniluʼ nuuluʼ naná sin guninani lii yaʼ. Lu Biblia zeeda caadxi conseju galán ni zanda gacané lii.a
Ximodo guni huantarnu yuubaʼ ca
Stale binni runi sentir jma galán ora guiníʼ ximodo nuu. Biiyaʼ xi guníʼ Job, ti hombre ni ruzeeteʼ Biblia. Tobi de ca desgracia bizaacabe nga guti chii xiiñibe, óraque guniʼbe: «Maʼ bixhacalaʼdxeʼ modo nabaneʼ riʼ. Maʼ chiguiniéʼ xi guiráʼ nga ni cayuniná naa. ¡Zaniéʼ pur yuubaʼ nagaʼ ladxiduáʼ riʼ!» (Job 1:2, 18, 19; 10:1). Ridúʼyanu caquiiñeʼ gusihuinni Job ximodo nuu. Ximodo ngue cá íquebe gúnibe ni yaʼ. Ca diidxaʼ guniʼbe ca cusihuinni zuni sentirbe jma galán pa guiniʼbe xi cayácabe.
Paulo, guníʼ xi biʼniʼ despué de guti jñaa: «Ni huayacané naa nga guinieniáʼ binni de laabe». Nga runi, ora guiniʼné binni tobi de ca ni jma xhamigu la? racaneni laa para cadi guni sentirpeʼ yuubaʼ ca (Proverbios 17:17). Dxi guti jñaa Yone la? gúdxibe ca xpinni Cristu chigánnacaʼ laabe gatigá. Laabe guniʼbe: «Ridiʼdiʼ yuubaʼ stinneʼ ora guiniéʼ de laani». Cásica gunaa ca, zudiiluʼ cuenta zadiʼdiʼ yuubaʼ stiluʼ pa guiniʼluʼ xi cayuni sentirluʼ ne gábiluʼ ni tuuxa ni gucaadiaga lii ne guiene xi cayácaluʼ.
Sti cosa ni zacané lii tiidiʼ yuubaʼ ca nga gucaaluʼ ni cayuni sentirluʼ. Cani raca nagana para laa guiníʼ xi cayuni sentir la? zándaca jma nagueenda zaniʼcaʼ ximodo nuucaʼ pa gucaacani lu guiʼchiʼ. Casi David, hombre bizuubaʼ stiidxaʼ Dios que, bicaa ti canción triste ra guníʼ xi biʼniʼ sentir ora guti Saúl ne Jonatán. Despué maʼ gucuá canción stibe ca ndaaniʼ Biblia, lu Segundo de Samuel (2 Samuel 1:17-27).
Laaca runi sentir binni galán ora guʼnaʼ. Biblia na nuu tiempu para guiráʼ cosa, dede para guʼnaʼ binni (Eclesiastés 3:1, 4). Ne ora gati ti binni ni nadxiinu la? óraca nga naquiiñeʼ gúʼnanu. Qué riquiiñeʼ diʼ guituílunu pa rápanu gana gúʼnanu. Lu Biblia zeeda stale ejemplu stiʼ hombre ne gunaa ni bizuubacaʼ stiidxaʼ Dios, laacaʼ biinacaʼ ora guti ti binnilídxicaʼ (Génesis 23:2; 2 Samuel 1:11, 12). Dede Jesucristu biinaʼ ora bidxiña ra baʼ stiʼ Lázaro, xhamígube ni guti que (Juan 11:33, 35).
Cadi guireeluʼ gana purtiʼ nuu tiru qué zuni sentirluʼ galán. Peru bietenalaʼdxiʼ ndiʼ: cadi malu diʼ nga gúʼnaluʼ. Stale binni ni ruzuubaʼ stiidxaʼ Dios maʼ bidii cuenta jma galán runi sentir ora guʼnaʼ, ne racaneni laa guiaa guibani sin binni ni maʼ guti ca.
Bidxiña gaxha de Dios
Biblia cayabi laanu: «Laidxiña gaxha de Dios, ne laa zadxiña gaxha de laatu» (Santiago 4:8). Tobi de ca modo guidxíñanu Dios nga guni orarnu. Qué chuʼ dxi guiníʼ íqueluʼ qué risaca guʼnuʼ ni. Stiidxaʼ Dios riguixhedxí ladxidoʼno ne ca diidxaʼ riʼ: «Jiobá nuu gaxha de cani maʼ gucadé ladxidóʼ; ne rulabe cani maʼ biree gana» (Salmo 34:18). Ne laaca cayábini laanu xcaadxi diidxaʼ riʼ: «Bilaa guiráʼ ni nualuʼ luguiáʼ Jiobá, ne laapebe zacanebe lii» (Salmo 55:22). Guníʼ ique de laani. Casi maʼ bidúʼyanu ca, stale binni runi sentir jma galán ora gabi ti xhamigu xi cayaca. Yanna, ñee cadi jma galán gábinu Dios xi cayuni sentirnu, purtiʼ laa maʼ guníʼ zanda quixhedxí ladxidoʼno la? (2 Tesalonicenses 2:16, 17.)
Paulo, ni maca bizéʼtenu que guníʼ: «Ora guneʼ sentir maʼ qué ganda guneʼ huantar yuubaʼ stinneʼ la? ruzuxibeʼ ne rinabaʼ Dios gacané naa». Paulo biʼniʼ sentir jma galán ora biʼniʼ orar, lii laaca zanda quixhedxí Dios ladxidoʼloʼ ora guni orarluʼ laa, zacanebe lii gácaluʼ nadxibalú ne zudiibe stipa ni caquiiñeluʼ (2 Corintios 1:3, 4; Romanos 12:12).
Zadxiña dxi guiasa ca gueʼtuʼ ca
Jesús guníʼ: «Naa nga rusibane gueʼtuʼ, ne naa nga rudiee enda nabani. Tu guni cre naa la? neca ma guti zabani» (Juan 11:25). Biblia rusiidiʼ zabani ca gueʼtuʼ ca.b Jesús bisihuinni napa poder para gusibani gueʼtuʼ dxi guyuu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ. Ti biaje bisibánibe ti dxaapahuiiniʼ ni napa 12 iza. Ximodo raʼbuʼ biʼniʼ sentir bixhoze ne jñaa dxaapahuiiniʼ riʼ yaʼ. Biblia na guizáʼ biéchecabe (Marcos 5:42, NM). Ora maʼ guni mandar Jesucristu casi Rey guibáʼ la? zusibánibe stale binni ni maʼ guti para guibánicaʼ ndaaniʼ Guidxilayú riʼ, racá maʼ qué ziuu tu guchibi laacabe ne zaca puru si ni jneza (Hechos 24:15; 2 Pedro 3:13). Guníʼ ique pabiáʼ nayecheʼ ziuʼnu ora guidúʼyanu guibani ca binni ni maʼ guti ne guidxagalúcabe ca binni ni nadxiicabe.
Nga nga ni cabeza Claudete, gunaa ni bizéʼtenu guti Renato xiiñiʼ, ora gucadé avión que. Lu puertaʼ stiʼ refrigerador stibe nucaabe ti foto stiʼ xiiñibe, ne cada biaje gúʼyabe ni riníʼ íquebe: «Zadúʼyanu sti biaje ora maʼ guiásaluʼ». Leonardo laaca ruxuiʼlú maʼ biasa bixhoze lu guidxilayú cubi ni chiguni Dios. Cumu nánnacabe ziasa ca gueʼtuʼ ca la? riguixhedxí nga ladxidóʼcabe ne zacaca runi sentir stale binni ni maʼ guti binnilidxi. Laaca ribézadu gatadxí ladxidoʼloʼ ora gánnaluʼ ziasa ca gueʼtuʼ ca.
[Cani cá ñee yaza]
a Para ganda gacaneluʼ ti baʼduhuiiniʼ ni guti ti binnilidxi la? biiyaʼ tema ni láʼ: «Gucané xiiñiluʼ guni huantar yuubaʼ ca», ni zeeda lu yaza 18-20 stiʼ revista riʼ.
b Para guiene chaahuiluʼ ximodo nga chiguiasa ca gueʼtuʼ ca la? biiyaʼ capítulo 7 stiʼ libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 5]
Jma galán zuni sentirluʼ pa guiniʼluʼ ximodo nuuluʼ
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 6]
Ora gucaaluʼ ni cayuni sentirluʼ zacaneni lii tiidiʼ yuubaʼ stiluʼ
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 6]
Zatadxí ladxidoʼloʼ ora gúʼndaluʼ ra ruzeeteʼ Biblia zabani ca gueʼtuʼ ca
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 8]
Jesús guníʼ zandisaʼ ca binni ni gapa fe laa
[Cuadro ne dibuju/foto ni zeeda lu yaza 7]
«Dios stinu n[i] riguixhe dxí [...] ladxidóʼ no»
«Udíʼ nu diuxquixe Dios, Bixhoze Jesucristu Señor stinu, purti laca Bixhoze nu laa ne riá laanu. Laabe nga Dios stinu ne riguixhe dxí be ladxidóʼ no.» (2 Corintios 1:3)
Versículo riʼ cayabi laanu zacané Dios ca xpinni ni ruzuubaʼ stiidxaʼ ti ganda guni huantarcaʼ ora tiidicaʼ lu intiica guendanagana. Ne para nga riquiiñebe tobi de ca xhamígunu o ti binnilídxinu ni runi cré cani runi crenu.
Leonardo, ni guti bixhoze que, rietenalaʼdxiʼ xi gudixhedxí ladxidóʼ ne xi guluu gana laa. Ora biuube ndaaniʼ lídxibe ne bidiibe cuenta guirutiʼ guinni la? bizulú biinabe. Óraque guyebe ndaaniʼ ti parque nuu gaxha ne guribe lu ti banguʼ. Ra cayuunabe que gunábabe Dios gacané laabe. Málasi bizuhuaadxí ti camioneta gaxha de ra nuube que, ne ora biiyaʼ Leonardo tu cusá ni la? nácasini tobi de ca xpinni Cristu. Hombre que canasaana ni rutoo peru bichee de calle, ngue runi yendabe ra nuu Leonardo. Nabé gutadxí ladxidoʼbe ora biiyabe xpinni Cristu que.
Ti señor nabé nuu triste ne runi sentir stubi purtiʼ guti xheelaʼ. Cumu qué guidxélabe xi gúnibe ne qué ganda gusaana de gúʼnabe la? gunábabe Dios gacané laabe. Nin caʼruʼ guiluxe guni orarbe ora guxidxi teléfono stibe. Ti xhiágabe ngue caníʼ. Laabe guniʼbe: «Ti ratuhuiiniʼ si gunieniáʼ laabe, peru bidiibe naa stale stipa. Gunnaʼ dxicheʼ zaqué nga bicabi Jiobá oración stinneʼ».
[Cuadru ni zeeda lu yaza 9]
Ñee zanda quixhedxinu ladxidóʼ binni la?
«Rusieche [Dios] laanu ora tiica acaná ladxidóʼ no, ne zacá riziʼdi nu usieche nu stobi ni cayacaná ladxidóʼ, cásica bisieche be laanu.» (2 Corintios 1:4)
Stale xpinni Cristu maʼ biiyacaʼ dxandíʼ nga ni na ca diidxaʼ ca. Cumu guyuu tu gudixhedxí ladxidóʼcabe ora guti ti binnilídxicabe la? nánnacabe ximodo uguucabe gana xcaadxi binni ne quixhedxícabe ladxidoʼcaʼ.
Guidúʼyanu ejemplu stiʼ Claudete, laabe rigánnabe ca vecinu stibe gatigá para gusiidibe laacaʼ ni maʼ biziidibe lu Biblia. Ante gati xiiñibe que la? rigánnabe ti gunaa ni guti ti xiiñiʼ de leucemia. Riuulaʼdxiʼ gunaa que chigánnabe laa, peru riníʼ ique qué ziuu dxi guiene Claudete pabiáʼ naná nuube. Peru dxi guti xiiñiʼ Claudete que la? yeganna gunaa que laabe ne gunabadiidxaʼ laabe pa náparube fe Dios despué de maʼ guti xiiñibe que. Nabé bidxagayaabe pabiáʼ fe napa Claudete, ngue runi bizulú biindabe Biblia, yanna nabé riguixhedxí guiráʼ ni ruundabe lu Stiidxaʼ Dios ladxidoʼbe.
Guti si bixhoze Leonardo que la? gudixhe íquebe guiziidibe seña para gacanebe binni ni qué runadiaga ne quixhedxibe ladxidoʼcaʼ, nabé runi sentirbe galán pur ni rúnibe. Laapebe guniʼbe: «Cumu riuuladxeʼ gacaniáʼ ca binni ni qué runadiaga ca gunibiaʼcaʼ Dios la? nga huayacané naa guneʼ huantar yuubaʼ napaʼ. Ribee stale tiempu para guneʼ dxiiñaʼ ca ne rúneni ne stale gana. Guizáʼ biecheʼ dxi guyuunisa primé binni ni rusiideʼ de Biblia. Ngue nga primé biaje guyuaa nayecheʼ dede dxi guti bixhozeʼ» (Hechos 20:35).