Ni zacané binnilídxiluʼ chuʼ nayecheʼ: Ximodo zanda guiníʼneluʼ xiiñiluʼ ni maʼ ziniisi
«Dxiqué jma nagueenda rinínedu xiiñidu, peru yanna ra maʼ nápabe 16 iza, maʼ raca nagana para naa ne xheelaʼ gánnadu xi caníʼ íquebe. Guidubi dxi maʼ deguyoobe ndaaniʼ xcuártube ne maʼ huaxiéʼ riníʼnebe laadu.» (MÍRIAM, DE MÉJICU)
«Dxi nahuiiniʼ ca xiiñeʼ nabé bicaadiágacaʼ naa, neca gabeʼ laacaʼ intiisi ne bizuubacaʼ stiidxaʼ. Peru, yanna ra maʼ ziniisicabe riníʼ íquecabe qué rieneʼ laacabe.» (SCOTT, DE AUSTRALIA)
PA MAʼ ziniisi xiiñiluʼ, zándaca cazaacaluʼ cásica ca binni ni maʼ bizéʼtenu ca. Dxiqué, zándaca qué liica ñaca nagana para lii niníʼneluʼ ca xiiñiluʼ, beeda gácani casi ti carretera ra zeʼ ne zeeda carru. Peru yanna la? casi ñaca bidaaguʼ carretera ca. Ti gunaa de Italia, láʼ Angela, na: «Dxi nahuiiniʼ xiiñeʼ, nabé gunabadiidxaʼ naa stale cosa. Yanna maʼ naa nga naquiiñeʼ gabeʼ laabe xiixa para guiniʼbe. Pa qué guzuluáʼ guinieniáʼ laabe la? zadiʼdiʼ chupa chonna gubidxa sin guiníʼnebe naa».
Cásica Angela, lii laaca zándaca maʼ bidiiluʼ cuenta ximodo maʼ bichaa xiiñiluʼ, pa dxiqué nabé riniʼbe la? yanna maʼ huaxiéʼ ridxaagabe binni. Nécapeʼ gúniluʼ stale stipa pur guiníʼneluʼ laabe la? zacábibe lii ne tobi o chupa si diidxaʼ. Casi pa guinabadiidxaluʼ laabe: «Ximodo nuuluʼ yaʼ», ni zacábisibe lii nga: «Galán». O pa guinabadiidxaluʼ ti dxaapahuiiniʼ stiluʼ: «Xi guca ra scuela stiluʼ yannadxí», zandísasibe xíquebe ne zaniʼbe: «Gastiʼ». Ora gabi binni xiiñiʼ «Xiñee maʼ qué naluʼ gábiruluʼ naa xiixa pue», ni jma rizaaca nga, maʼ qué riniʼruʼ xiiñicabe ninruʼ sti diidxaʼ.
Dxandíʼ, cadi guiráʼ diʼ xiiñiʼ binni ni caniisi nga raca nagana para laa guiníʼ xi caníʼ ique. Peru, stale biaje qué ricábicabe modo cabeza bixhózecabe guiníʼcabe. Ti gunaa de Nigeria, láʼ Edna, guníʼ sicaríʼ: «Ora guinabaʼ xiiñeʼ guni xiixa, sicaríʼ nga jma ricábibe naa: “Cadi gabidiouʼ naa gastiʼ”». Zacagá nga bizaaca Ramón, ti hombre de Méjicu, ne ti xiiñiʼ de 16 iza, laabe guniʼbe sicaríʼ: «Casi guiráʼ dxi ridinde diidxadu. Ora guinabaʼ laabe gúnibe xiixa la? riniʼbe chigúnibe xcaadxi cosa para si cadi gúnibe ni».
Ora gacalaʼdxiʼ tuuxa guiniʼné ti xiiñiʼ ni qué naʼ guiníʼ xi cayaca la? zándaca gucaani laabe guidxiichinebe xiiñibe. Nga runi, na Biblia: «Pa qué güíneluʼ stobi diidxaʼ laasitu la? qué zaca diʼ ni maʼ gudixhe íqueluʼ» (Proverbios 15:22). Ti gunaa de Rusia, láʼ Anna, ni cusiniisi xiiñiʼ stubi, guníʼ sicaríʼ: «Ora qué gannaʼ xi caníʼ ique xiiñeʼ la? dede rudii gana naa guinieniáʼ laabe naduxhuʼ, purtiʼ qué ridxeladiáʼ ximodo gacaniáʼ laabe». Ora maʼ ziniisi xiiñiʼ binni nga jma caquiiñeʼ guiniʼné laacabe, peru xiñee oracapeʼ nga jma raca nagana para laacabe gúnicabe ni yaʼ.
Biiyaʼ xiñee raca nagana güitu diidxaʼ
Güiné binni xiiñiʼ diidxaʼ la? qué riníʼsini gabi binni laabe xiixa. Jesús guníʼ: «Purti de ndaani ladxidóʼ cabe riaaxha ni riníʼ cabe» (Lucas 6:45). Nga runi, ora tuuxa nabé riniʼné sti binni la? runibiáʼ modo naca xcaadxi, ne zaqueca runibiáʼcabe laa. Ndiʼ nga raca nagana para ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ca gúnicaʼ ora maʼ ziniisicaʼ, purtiʼ dede ti xcuidi ni nabé riníʼ málasi maʼ gaca natuí ora maʼ ziniisi. Ca binni ni biindaʼ modo riniisi xiiñiʼ binni, nacaʼ ora maʼ ziniisi cani nahuiiniʼ ca jma nga runi sentircaʼ casi ñaca cadíʼdicaʼ lu ti teatru ra cayuuyaʼ binni laasicaʼ, ne casi ora cuzaaniʼ ti biaaniʼ ra nuusicaʼ. Peru, para cadi guyadxí binni laasicabe la? rucaachiʼ lúcabe para chúʼcabe stúbicabe, ne zacá raca nagana para gacané bixhózecabe laacabe.
Sti cosa ni rucueeza para cadi ganda guiniʼné binni xiiñiʼ nga, ora maʼ ziniisicaʼ maʼ qué racaláʼdxicaʼ chuʼ tu gabi laacaʼ xi gúnicaʼ. Nécapeʼ qué naʼ binni peru zacá rizaaca ni, purtiʼ ora xiiñiʼ binni maʼ ziniisi maʼ riuulaʼdxiʼ chuʼ stubi. Peru, cadi pur nga guininu maʼ zanda gusaanacabe binnilídxicabe. Yánnapeʼ nga jma caquiiñecabe de bixhózecabe ne jñaacabe. Peru, dede ante gácacabe binni huaniisi maʼ riníʼ íquecabe guixélecabe de ca binnilídxicabe. Ra maʼ ziniisicabe, jma riuuláʼdxicabe laasicabe guiníʼ íquecabe xi gúnicabe, ante gábicabe sti binni ni caníʼ íquecabe.
Dxandíʼ, ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ca zándaca jma nga riníʼnecaʼ ca xhamígucaʼ de ni cazaacacaʼ. Ti gunaa de Méjicu láʼ Jessica guníʼ sicaríʼ: «Dxi nahuiiniʼ xiiñeʼ, nabé nga guniʼné naa de ca guendanagana gupa. Yanna, maʼ rábibe cani ca xhamígabe». Pa zacaca runi xiiñiluʼ, cadi guiníʼ íqueluʼ maʼ bicaanabe lii. Pur ni gunabadiidxacabe caadxi binni rihuinni jma nga rusisaca ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ca conseju stiʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ que stiʼ ca xhamígucaʼ neca qué guiniʼcaʼ ni. Yanna, xi naquiiñeʼ guni binni para ganda guiniʼné xiiñiʼ.
Ni naquiiñeʼ guni binni: cuee guirá ni rucueeza laa guiniʼné xiiñiʼ
Bixuiʼlú cusaluʼ ti carru lu ti carretera ziuulaʼ ne derechu. Maʼ bisaluʼ stale kilómetru, ne huaxiéʼ cuniibiluʼ volante stiluʼ, málasi biiyaluʼ nuu ti curva naroʼbaʼ. Para cadi guiree carru ca de lu carretera zeluʼ la? naquiiñeʼ gánnaluʼ gudiiluʼ bieque ni. Zacaca nga rizaaca ora maʼ ziniisi xiiñiluʼ. Zándaca dxi nahuiinibe qué ñácapeʼ nagana para lii nusiniisiluʼ laabe. Yanna, cumu maʼ cuchaa modo laabe la? maʼ nagana zácani para lii óraque, nga runi, maʼ naquiiñeʼ guchaaluʼ modo gusiniisiluʼ laabe ne modo guiníʼneluʼ laabe. Galán guiníʼ íqueluʼ cani zeeda raríʼ:
▪ «Ñee rucaadiagaʼ xiiñeʼ ora racalaʼdxiʼ guiniʼné naa la?» Biblia na sicaríʼ: «Casi manzana de oro ni nuu ndaaniʼ xiixa de plata nga ti diidxaʼ ni guiníʼcabe ora caquiiñeʼ» (Proverbios 25:11). Textu riʼ cusiene laanu naquiiñeʼ ganna binni pora nga guiníʼ. Guníʼ ique ejemplu riʼ: ti hombre ni riguu biní qué zanda diʼ gúnibe pur gudii layú stibe jma nagueenda o gúnibe pur guindaa para gudiini, sínuque naquiiñeʼ guindádibe ni ora maʼ bidiini. Zándaca maca nuu ora jma racalaʼdxiʼ xiiñiluʼ guiniʼné lii. ¡Guniʼné laabe óraca! Ti gunaa de Australia láʼ Frances, ni cusiniisi ca xiiñiʼ stubi, guníʼ sicaríʼ de xiiñidxaapaʼ: «Laabe riebe ra cuartu stinneʼ ca huaxhinni ca, ne nuu biaje riaanabe dede ti hora [...]. Rácani nagana para naa, purtiʼ cadi biaa gaseʼ huaxhínnipeʼ, peru óraca nga randa rinidu de guiráʼ ni nuube gánnabe».
XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ. Pa xiiñitu qué naʼ guiniʼné laatu la? laguni xiixa juntu, casi chizanetuʼ laabe ndaaniʼ carru o a pie, laquite ti ratu o laguni xiixa dxiiñahuiiniʼ ndaaniʼ lídxitu. Stale biaje, ora maʼ nuuné binni laacabe zacá nga jma rudii gana laacabe guiníʼcabe.
▪ «Ñee rieneʼ xi cayuni sentirbe pur ca diidxaʼ caniʼbe la?» Job 12:11 na sicaríʼ: «Cásica rudii binni cuenta pa nanixe ti guendaró la? zaqueca rudii cuenta pa galán ca diidxaʼ cayunadiaga». Yánnapeʼ nga jma caquiiñeʼ gudiiluʼ cuenta de ca diidxaʼ caníʼ xiiñiluʼ. Purtiʼ stale biaje riníʼcabe casi ora dxandíʼ nga ni nácabe. Casi ora gabi xiiñiluʼ lii: «¡Nabé nga rapuʼ naa casi ti xcuidi!», o «¡Qué liica rucaadiágaluʼ naa!». Lugar de tindeneluʼ laabe pur riniʼbe ca diidxaʼ nabé ne qué liica la? biene xipeʼ nga caniʼbe. Casi ora guiniʼbe «¡Nabé nga rapuʼ naa casi ti xcuidi!» zándaca nuube gábibe lii «Runeʼ sentir qué runi creluʼ ni gabeʼ lii», ne ora guiniʼbe «¡Qué liica rucaadiágaluʼ naa!» ni nuube guiniʼbe nga «Racalaʼdxeʼ gabeʼ lii ximódopeʼ nga cayuneʼ sentir». Nga runi, biʼniʼ stipa pur gannuʼ xipeʼ nga nuu xiiñiluʼ gabi lii pur ca diidxaʼ ni caníʼ.
XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ. Ora gabi xiiñiluʼ lii xiixa diidxaʼ casi cani maʼ bizéʼtenu ca la? zanda gaʼbuʼ laabe: «Cudiéʼ cuenta cadxiichiluʼ, peru cayuneʼ stipa pur guiene lii. Gudxi naa xiñee naluʼ rapaʼ lii casi ti xcuidi». De racá bicaadiaga ne cadi gucueezaluʼ laabe.
▪ «Ñee raca nagana para xiiñeʼ guiníʼ purtiʼ rucaa laabe gábibe naa xi cayácabe la?
Biblia na: «Zaree ndu xhiiña cani runi pur chuʼ binni tobi si, purti cayuni ca jneza ne laca cayacané ca ca xcaadxi guni jneza» (Santiago 3:18). Para gudii gana xiiñiluʼ guiníʼ la? naquiiñeʼ guluiʼluʼ dxandipeʼ racaláʼdxiluʼ chuʼtu tobi si pur ni gúniluʼ ne pur ni guiniʼluʼ. Bietenalaʼdxiʼ, zeeda gácaluʼ casi ti abogadu ni nuu pur xiiñiʼ, ne cadi casi tuuxa ni racalaʼdxiʼ gusabanáʼ laabe. Sicaríʼ guníʼ ti hombre de Corea láʼ Kyung-Joon: «Ti binni nuu xpiaaniʼ qué zabi diʼ xiiñiʼ sicaríʼ: “Padxí nga maʼ guiníʼ íqueluʼ casi binni huaniisi pue”, o “Panda biaje nga gabeʼ ni lii para gúniluʼ ni pue”. Stale biaje gudxeʼ ca xiiñeʼ sicaríʼ, peru despué bieneʼ ruchiicheʼ laacabe pur modo riniéʼ ne zaqueca pur ni riniéʼ».
XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ. Pa qué guicabi xiiñiluʼ ora guinabadiidxaluʼ laa xiixa, naquiiñeʼ guchaaluʼ modo guiníʼneluʼ laa. Lugar de guinabadiidxaluʼ ti xiiñiluʼ ximodo guyeni laabe dxi que, jma galán nga gaʼbuʼ laabe ximodo guyé ni lii, zacá zándaca guiniʼbe. O pa napuʼ gana gábibe lii xi riníʼ íquebe de xiixa la? galán guinabadiidxaluʼ laabe sicaríʼ: «Xiná xhamígaluʼ yaʼ», de racá guinabadiidxaluʼ laabe: «Xi ñábiluʼ laabe yaʼ».
Cadi guiníʼ íqueluʼ qué zanda guiníʼneluʼ xiiñiluʼ ni maʼ ziniisi. Bichaa modo guiníʼneluʼ laabe ra guʼyuʼ xi caquiiñebe. Guniné xcaadxi binni ni maʼ bisiniisi xiiñiʼ jneza (Proverbios 11:14). Ora guiníʼneluʼ xiiñiluʼ la? galán «ucaa diaga tu, peru cadi nisi undaa ruaa si tu xiixa, ne cadi casi ze tu idxiichi tu» (Santiago 1:19). Peru, ni jma risaca nga cadi guireediluʼ gana, «sínuque lausiidi laacabe ne laulidxe laacabe. Lausiniisi laacabe modo na Señor» (Efesios 6: 4).
[Ni caníʼ yaza 26]
NI ZANDA GUINÍʼ ÍQUELUʼ
▪ Ximodo maʼ bichaa xiiñeʼ dede dxi jma maʼ caniisi
▪ Ximodo zanda guiniéʼ ti chuulaʼdxiʼ xiiñeʼ gucaadiaga naa
[Cuadru ni zeeda lu yaza 26]
Ni runi caadxi binni napa xiiñiʼ
«Jma nga riníʼ xiiñeʼ ora nuudu ne xcaadxi binni. Nga runi, ora maʼ zeʼ ca binni ca la? rinírudu de ni maca canidu que.» (ANGELA, DE ITALIA)
«Huadúʼyadu jma nga riuulaʼdxiʼ ca xiiñidu guiniʼné laadu pa primeru gábidu laacaʼ galán bíʼnicaʼ xiixa ne pabiáʼ nadxiidu laacaʼ.» (DONIZETE, DE BRASIL)
«Biziideʼ stale ora gunieniáʼ ca binni ni biniisi modo na ca conseju stiʼ Biblia. Gunabadiidxaʼ laacabe xi biʼniʼ sentírcabe dxi nahuiinicabe ne xi biʼniʼ bixhózecaʼ para gucané laacabe.» (DAWN, DE GRAN BRETAÑA)