Ni zacané binnilídxiluʼ chuʼ nayecheʼ
Xi zanda guni binni ti cadi gusiaandaʼ ni bidii stiidxaʼ dxi bichaganáʼ
María na: «Maʼ napa dxi bidiéʼ cuenta nabé cuchaa stale cosa ralidxeʼ.a Miguel xheelaʼ, maʼ huaxiéʼ riniʼné naa ne maʼ qué rusihuínnibe pa nadxiibe ca xiiñidu. Nabé maʼ bichaa xpiaʼbe dede dxi gúpadu Internet ra yoo, nga runi guníʼ iqueʼ ruuyabe cosa dxabaʼ luni. Ti gueelaʼ gulezaʼ gusi si ca xiiñidu para gunabadiidxaʼ laabe xi cayaca. Óraque gúdxibe naa ruuyabe cosa dxabaʼ lu Internet. Ni guniʼbe que nabé bininá ni naa. Para naa cadi dxandíʼ ngue ni gúdxibe naa que, ne maʼ qué ñanda diʼ ñuuyaʼ laabe casi ti xhamiguaʼ. Ne jmaruʼ si nagana guca modo nuudu que, purtiʼ tobi de ca hombre ni runeniáʼ dxiiñaʼ que nabé biyubi naa».
Miguel na: «Maʼ napa dxi bidxela xheelaʼ ti foto ni napaʼ lu computadora ne gunabadiidxabe naa xiñee nápani raqué. Ora gudxeʼ laabe ruuyaʼ cosa dxabaʼ lu Internet la? guizáʼ bidxiichibe. Bidiéʼ cuenta napaʼ donda pur ni guca que ne nabé bituiluáʼ. Guníʼ iqueʼ sicaríʼ óraque: “Yanna huaxa zabiá xquendaxheeladu”».
XIÑEE rábiluʼ napa María ne Miguel guendanagana pue. Zándaca guiníʼ íqueluʼ nuucabe zacá purtiʼ ruuyaʼ Miguel cosa dxabaʼ lu Internet. Peru, despué bidii Miguel cuenta gúpacabe guendanagana que purtiʼ bisiaandabe ni bidii stiidxabe dxi bichaganácabe.b Cásica guiráʼ binni, María ne Miguel bichaganacaʼ para guibánicaʼ nayecheʼ ne gannaxhiisaacaʼ. Peru, chaahuidugá bisiaandacabe ni bidii stiidxacabe, ne zeʼ ora jma maʼ zixélecabe. Zacaca nga raca ne stale guendaxheelaʼ ca dxi riʼ.
Ñee ruluíʼ jma maʼ zixéleluʼ de xheelaluʼ ra maʼ zidiʼdiʼ ca iza ca la? Xi zanda gúniluʼ pa zacá ni yaʼ. Para gánnanu ni la? primeru naquiiñeʼ guicábinu ca guendarinabadiidxaʼ ni zeeda raríʼ: Xi gúninu para cadi gusiáʼndanu ni bidii stiidxanu dxi bichagananu yaʼ. Xi zanda guxheleʼ laanu de xheelanu ne ximodo zanda chuʼnu jma gaxha de laabe.
Ximodo gúniluʼ ni bidii stiidxaluʼ dxi bichaganaluʼ
Stale guendaxheelaʼ riuucaʼ juntu purtiʼ nánnacaʼ nga nga ni naquiiñeʼ gúnicaʼ. Quíxhenu ti ejemplu. Zándaca ti guendaxheelaʼ guiníʼ ique chuʼ juntu para cadi guniná ca xiiñiʼ, o purtiʼ nánnacaʼ bidii stiidxacaʼ nezalú Dios, ni gulaquistí guendaxheelaʼ (Génesis 2:22-24). Ca binni runi sicaríʼ la? rúnicaʼ jnézapeʼ ne zanda gacaneni laacaʼ para ganda gudxiilucaʼ guendanagana. Peru pa guirópacabe racaláʼdxicabe guibánicabe nayecheʼ la? caquiiñeʼ gánnacabe sti cosa jma risaca, ne cadi chúʼcabe juntu purtiʼ si naquiiñeʼ gúnicabe ni.
Dxi gulaquistí Jiobá Dios guendaxheelaʼ la? bíʼnibe ni para guibánicaʼ nayecheʼ ne chuuláʼdxicaʼ guibanicaʼ juntu. Laabe racaláʼdxibe guiechené hombre ca xheela, gánnaxhii laabe de guidubi ladxidóʼ ne gapa laabe. Laacaʼ ribézabe guni gunaa ca zaqueca ne xheelaʼ (Proverbios 5:18; Efesios 5:28). Para chuʼ guendaxheelaʼ ca tobi si casi maʼ guninu ca la? naquiiñeʼ guiziidicabe guni crécabe xheelacabe de guidubi ladxidóʼcabe ne gúnicabe stipa pur gannaxhiisaacabe biaʼ dxi guibánicabe. Zacá maʼ qué zusiaandacabe ni bidii stiidxacabe que. Ne óraca jma riuucabe gaxha ne reeda gácacabe «tobi si» casi na Biblia (Mateo 19:5).
Ni rudii stiidxaʼ ca guendaxheelaʼ ca ora richaganacaʼ zeeda gácani casi mezcla ni riquiiñeʼ para gucaacabe ladriu ora maʼ cabí ti yoo. Para ganda gaca mezcla ca zaquiiñeʼ caadxi cosa, casi yuxi, cementu ne nisa. Zacaca nga ti guendaxheelaʼ, para chuʼni dxiichiʼ caquiiñeʼ gánnacabe naquiiñeʼ chúʼcabe juntu, guni cré saacabe ora guiníʼcabe xiixa ne gaca xhamígucabe.
Xi guendanagana zanda guxheleʼ laanu de xheelanu
Para ganda gúninu ni bidii stiidxanu la? caquiiñeʼ ni stale stipa ne cadi gúninu ni riuuláʼdxisinu. Naquiiñeʼ gusaananu de gúninu caadxi cosa ni riuuláʼdxinu para gúninu ni riuulaʼdxiʼ xheelanu. Dxandíʼ, ca dxi stinu riʼ stale binni runi ni racalaʼdxiʼ stobi peru ribeza gudiicabe laa xiixa. Dede nuu tu riníʼ zacá nga riquiiñeʼ ñaca guiráʼ binni. Sicaríʼ nga riníʼ ique binni yanna: «Xi zabeenduaʼ pa guneʼ nga yaʼ». Peru xi raʼbuʼ: panda binni runibiaʼluʼ ni ruyubi para laasi nabani nayecheʼ ne xheelaʼ. Zándaca huaxiéʼ, o nin tobi. Xiñee yaʼ. Purtiʼ cani ruyubi para laa si qué rulabi xheelaʼ ora jma caquiiñeʼ gacanecaʼ laabe, jmaruʼ si pa riníʼ íquecaʼ qué zabeenducaʼ gastiʼ pur xiixa ni gúnicaʼ. Neca nabé gunnaxhiicabe dxi bichaganácabe, pa qué gúnicabe ni bidii stiidxacabe la? chaahuidugá zusaana de gannaxhiicabe.
Biblia cayabi laanu nagana nga guendaxheelaʼ. Nani sicaríʼ: «Ti hombre ni ma bichaganáʼ jma cá ique ni nuu ndaani guidxilayú riʼ ne xi zanda guni para chuʼlaʼdxi xheelaʼ» ne «gunaa ni ma bichaganáʼ jma cá ique ni nuu ndaani guidxilayú ri ne xi zanda guni para chuʼlaʼdxi xheelaʼ» (1 Cor. 7:33, 34). Triste nga riuʼnu, purtiʼ neca gúninu ni riuulaʼdxiʼ xheelanu la? cadi guiráʼ diʼ ora nga zanda guiénenu xipeʼ nga riguu xizaa laabe o gusisácanu ni rúnibe pur laanu. Pa qué gusihuínnicabe pabiáʼ nadxiisaacabe la? jmaruʼ «nagana» zácani para laacabe (1 Corintios 7:28).
Para ganda gudxiilutu ca guendanagana gápatu ne chuʼ xquendaxheelatu dxiichi ora gastiʼ ni cayaca la? naquiiñeʼ gánnatu bichaganatu para chuʼtu juntu biaʼ dxi guibánitu. Ximodo zanda guiníʼ íqueluʼ gúniluʼ zacá ne gacaneluʼ xheelaluʼ guni zacaca yaʼ.
Xi zacané lii gúniluʼ ni bidii stiidxaluʼ dxi bichaganaluʼ
Cadi naquiiñeʼ gudxiibaluʼ laca lii ne naquiiñeʼ gúniluʼ ni na ca conseju zeeda lu Biblia, Stiidxaʼ Dios. Zacá guirópatu zabeendutu ni galán (Isaías 48:17). Guidúʼyanu chupa conseju ni zanda gacané laatu.
1. Xquendaxheelaluʼ nga ni jma naquiiñeʼ guisaca para lii. Apóstol Pablu bicaa naquiiñeʼ «ganna tu cui tu ni dxandí risaca» (Filipenses 1:10). Para Dios nabé risaca modo naca binni ne xheelaʼ. Biblia na jnézapeʼ nga ruuyaʼ Jiobá ni runi ti hombre ora raca nachaʼhuiʼ ne xheelaʼ, ne gunaa ni guni respetar xheelaʼ la? «risaca nezalú Dios» (1 Pedro 3:1-4, 7).
Pabiáʼ rusisácaluʼ xquendaxheelaluʼ. Jma nga ribeenu tiempu para gúninu ca cosa ni rábinu risaca para laanu. Nga runi, galán nga guinabadiidxanu: «Pabiáʼ tiempu gulee para xheelaʼ beeu gudiʼdiʼ ca. Xi bineʼ para xheelaʼ ti guʼyaʼ nácaruʼ xhamiguaʼ (o xhamigaʼ) yaʼ. Pa huaxiéʼ tiempu biʼniʼ tenderluʼ ni caquiiñeʼ xheelaluʼ o qué liica ñúniluʼ ni la? zándaca zaca nagana para laabe guni crebe zúniluʼ ni bidii stiidxaluʼ dxi bichaganatu.
Ñee runi cré xheelaluʼ dxandíʼ zúniluʼ ni guniʼluʼ dxi bichaganatu la? Ximodo zanda gannuʼ ni yaʼ.
XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ. Galán gúniluʼ sicaríʼ ti gánnaluʼ xi riníʼ ique xheelaluʼ. Bicaa lu ti guiʼchiʼ gaayuʼ cosa, casi bueltu, dxiiñaʼ, xquendaxheelatu, guendarizá ne ca xhamígutu. Óraca bicaa ti númeru cuéʼcani para gánnaluʼ gunáʼ nga ca cosa ni rábiluʼ jma risaca para xheelaluʼ. De racá gunabaʼ xheelaluʼ guni zacaca. Despué laguuyaʼ xi bicaa cada tobi de laatu. Pa guʼyaʼ xheelaluʼ cayaadxaʼ cueeluʼ jma tiempu para laa la? galán guiniʼtu xi zanda gúnitu para cadi guiaandaʼ laatu ni bidii stiidxatu dxi bichaganatu. Laaca naquiiñeʼ guinabadiidxatu ndiʼ: «Xi zanda guneʼ para guʼyaʼ xheelaʼ dxandíʼ rizaaladxeʼ cani riuuláʼdxibe yaʼ».
2. Cadi liica gucheeneluʼ xheelaluʼ. Jesucristu guníʼ: «Chuʼlaʼdxi si tuuxa ti gunaa ni cadi xheelaʼ, ne icá ique chuʼ né laabe la? ma bichee, neca qué ñuu né pe laabe» (Mateo 5:28). Ora chuʼné ti binni tuuxa ni cadi xheelaʼ la? nabé runinani xheelaʼ. Nga runi na Biblia zanda gaca divorciar ti binni ni gucheené xheelaʼ laa (Mateo 5:32). Yanna, ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús ca rusihuínnicani ndaaniʼ ladxidóʼ binni nga riale chuʼné tuuxa ante gúnibe ni. Ora gudii binni lugar chuʼ ca cosa riʼ ndaaniʼ ique la? mápeca cucheené xheelaʼ.
Para cadi gusiaandaʼ binni ni bidii stiidxaʼ dxi bichaganáʼ la? laaca naquiiñeʼ quixhe ique cadi liica guʼyaʼ película de cosa dxabaʼ. Neca nuu binni riníʼ ique gastiʼ nácani, peru zeeda gácani casi ti venenu ni runiná stale guendaxheelaʼ. Biiyaʼ xi guníʼ ti gunaa, nabe: «Xheelaʼ na ruuyaʼ película de cosa dxabaʼ ti chúʼladxeʼ jma ora maʼ nuudu stúbidu. Peru rucaa nga naa guneʼ sentir casi ora qué risacaʼ para laabe, casi ora qué ridxá ladxidoʼbe ne naa. Cada biaje gúʼyabe ca cosa feu ca ruunaʼ guidubi gueelaʼ». Ñee rábiluʼ nuu hombre ca gulá xquendaxheelaʼ la? o nuube guibiá ni. Raʼbuʼ cudiibe xheelabe razón para guni stipa pur cadi guibiá xquendaxheelacabe la? Ñee raʼbuʼ ruuyabe xheelabe casi ti xhamígabe ni jma runi crebe la?
Job, ti xpinni Dios de dxiqué, bisaanabe ti ejemplu sicarú ni chinándanu purtiʼ laabe bíʼnibe ni bidii stiidxabe xheelabe ne bíʼnibe ni na Dios. Laabe gudixhe íquebe cadi guuyadxibe ti baʼdudxaapaʼ para chuuláʼdxibe chúʼnebe laa (Job 31:1). Ximodo zanda chinándanu ejemplu stibe yaʼ.
Maʼ guninu cadi naquiiñeʼ diʼ guidúʼyanu cosa dxabaʼ, peru laaca cadi naquiiñeʼ chuuláʼdxinu stobi ni cadi xheelanu. Nuu tu riníʼ qué zapa guendanagana lu xquendaxheelaʼ ora guni xiixa para chuulaʼdxiʼ sti binni laa, peru Stiidxaʼ Dios caguixhená laanu sicaríʼ: «Ladxidóʼ binni nga ni jma riguite laa que intiica si cosa, ne qué ridxélani xi gúnini. Tu zanda gunibiáʼ ni yaʼ» (Jeremías 17:9). Para gánnaluʼ pa caguite ladxidoʼloʼ lii la? galán guiníʼ íqueluʼ ndiʼ: «Ñee jma rizaaladxeʼ sti binni que xheelaʼ la? Ora gannaʼ xiixa cosa nacubi, tu rabeʼ ni primé, xheelaʼ la? o sti binni. Xi guneʼ pa gabi xheelaʼ naa cadi guidxaagapiáʼ binni ca yaʼ. Zadxiicheʼ la? o zuzuubaʼ stiidxabe».
XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ. Pa cayuni sentirluʼ cayuuláʼdxiluʼ sti binni la? guniʼné laabe ora si caquiiñeʼ gúniluʼ ni. Cadi guchaagaluʼ laabe ne xheelaluʼ ne cadi guiníʼ íqueluʼ jma galán xpiaʼbe que xheelaluʼ. Jma jneza nga gúʼyaluʼ ca cosa galán ni runi xheelaluʼ (Proverbios 31:29). Bietenalaʼdxiʼ xi pur guyuuláʼdxiluʼ xheelaluʼ ne guníʼ ique: «Ñee dxandíʼ nga maʼ qué gapa xheelaʼ ca guenda ni guyuuladxeʼ de laa la? o naa nga maʼ qué ruuyaʼ cani».
Biʼniʼ cani maʼ guninu ca
María ne Miguel, ni bizéʼtenu ra bizulú tema riʼ, gudixhe íquecaʼ guni chaahuicaʼ guendanagana sticaʼ ne biyúbicaʼ tu gacané laacaʼ. Nga nga ni bíʼnicabe primé, ne zaqué nga bisihuínnicabe nuucabe gúnicabe ni bidii stiidxacabe dxi bichaganácabe, dxandíʼ ngue racaláʼdxicabe gulácabe xquendaxheelacabe neca chuʼ stale guendanagana.
Bietenalaʼdxiʼ ndiʼ, pa cayaca ca cosa ca jneza o coʼ la? xheelaluʼ naquiiñeʼ ganna maʼ gudixhe íqueluʼ gudxiiluluʼ intiica guendanagana gápatu para guilá xquendaxheelatu. Nga runi, cadi gunítiluʼ jma tiempu ne biiyaʼ ximodo zanda gaca chaahuiʼ ni cayácatu ti guʼyaʼ xheelaluʼ dxandipeʼ nuuluʼ gúniluʼ ni bidii stiidxaluʼ dxi bichaganatu.
[Cani cá ñee yaza]
a Bidxaa lácabe.
b Tema riʼ cuzeeteʼ de ti hombre ni ruuyaʼ cosa dxabaʼ lu Internet, peru guirópacabe nga zanda gusiaandacabe ni bidii stiidxacabe dxi bichaganácabe modo cayeeteʼ raríʼ ne xcaadxi modo.
[Ni caníʼ yaza 31]
NI ZANDA GUINÍʼ ÍQUELUʼ
▪ Ximodo zanda gapaʼ jma tiempu para xheelaʼ
▪ Xi zanda guneʼ para guʼyaʼ xheelaʼ dxandipeʼ risaca xquendaxheeladu para naa
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 31]
Gulee tiempu para xheelaluʼ
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 31]
Ndaaniʼ ladxidóʼ binni nga riale gucheené xheelaʼ