Ñee zuzuubaluʼ stiidxaʼ Dios neca guidxaagaluluʼ intiica guendanagana la?
«¡Dede ora gateʼ zapaʼ guendanabani stinneʼ nayá!» (JOB 27:5.)
1, 2. 1) Xi naquiiñeʼ guni cada tobi de laanu. 2) Xi guendarinabadiidxaʼ chiguićabinu.
BIXUIʼLÚ cayuuyaluʼ ca guiʼchiʼ ra cá modo chigaca lídxiluʼ. Cayuuláʼdxiluʼ modo gudíxhecabe gácani, ne maʼ caníʼ íqueluʼ pabiáʼ sicarú zabanineluʼ binnilídxiluʼ ndaaniʼ ni. Peru xi caquiiñeʼ gúniluʼ para ganda gaca ni naguixhe íqueluʼ ca yaʼ. Caquiiñeʼ gucuiluʼ ni, chibiʼluʼ ndaaniʼ ni ne chuʼluʼ cuidadu ni.
2 Zacaca nga naquiiñeʼ guni binni para cadi gucheené Dios. Guiranu nánnanu galán quixhe íquenu cadi guchéʼnenu Dios purtiʼ zacaneni laanu ne ca binnilídxinu. Peru cadi naquiiñeʼ si chuuláʼdxinu gácanu tuuxa ni qué rucheené Dios, sínuque naquiiñeʼ gúninu stipa pur gúninu ni. Para ganda cuí ti yoo caquiiñeʼ gapa binni bueltu ne guni stipa para gucuí ni (Luc. 14:28, 29). Zacaca, cadi casi zeʼ binni zanda gaca ti binni ni qué rucheené Dios, sínuque caquiiñeʼ tiidiʼ tiempu ne guni stipa para ganda gaca ni, peru pa gúnibe ni zabeendube stale cosa galán. Yanna chiguićabinu chonna guendarinabadiidxaʼ: Xi caquiiñeʼ gúninu para cadi guchéʼnenu Dios. Ximodo zusihuínninu cadi cuchéʼnenu Dios neca guidxaagalunu guendanagana. Xi zanda guni ca binni ni maʼ bicheené Dios.
Xi caquiiñeʼ gúninu para cadi guchéʼnenu Dios
3, 4. 1) Xi biʼniʼ Jiobá para bisiidiʼ laanu cadi guchéʼnenu laa. 2) Ximodo racané ejemplu stiʼ Jesús laanu para cadi guchéʼnenu Dios.
3 Casi bidúʼyanu lu tema ni gudídinu ca, Jiobá rusaana lu nanu cuinu xi gúninu, pa racaláʼdxinu gúninu ni jneza o coʼ. Galán nga gánnanu zacanebe laanu pa gúninu stipa pur cadi guchéʼnenu laabe. Jiobá rusiidiʼ laanu para cadi guchéʼnenu laa ne rudii espíritu santu stiʼ para gacané laanu gúninu guiráʼ ni cazíʼdinu (Luc. 11:13). Ne guiráʼ ca binni ni cayuni stipa pur cadi guchee nanna dxíchicaʼ zápabe laacaʼ para cadi guixélecaʼ de laabe (Pro. 2:7).
4 Xi biʼniʼ Jiobá para bisiidiʼ laanu cadi guchéʼnenu laa. Tobi de ca cosa ni jma risaca bíʼnibe nga biseendabe Xiiñibe lu Guidxilayú riʼ. Jesús biʼniʼ cásipeʼ modo gudxi Bixhoze laa; «bizuuba be diidxa dede uná be guti be» (Fili. 2:8). Dede ora bidxaagalube ti guendanagana jma naroʼbaʼ gúdxibe Bixhózebe: «Cadi gaca ni rabeʼ, sínuque ni na luʼ» (Luc. 22:42). Cada tobi de laanu naquiiñeʼ guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee laaca ruzuubaʼ diidxaʼ la?». Pa qué racaláʼdxinu guchéʼnenu Dios, naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxabe de guidubi ladxidoʼno. Guidúʼyanu paraa caquiiñeʼ gusihuínninu ruzúʼbanu diidxaʼ.
5, 6. 1) Ximodo bisihuinni David nabé risaca quixhe ique binni cadi gucheené Dios ora nuu stubi. 2) Xi guendanagana ridxaagalú ca xpinni Cristu ca dxi stinu riʼ ora maʼ nuucaʼ stúbicaʼ.
5 Primé, naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá ora nuunu stúbinu. Rey David bizeeteʼ pabiáʼ risaca nga cadi gusaana binni de guni ni na Dios ora nuu stubi (biindaʼ Salmo 101:2). Cumu rey laabe la? nuu nuuca binni ra nuube, ne zándaca maʼ biaabe chuʼbe nezalú gayuaa o mil binni (zanda gúʼndaluʼ Salmo 26:12). Ora maʼ nuube nezalú guiráʼ ca binni que naquiiñeʼ gusihuínnibe nácabe ti ejemplu para laacaʼ (Deu. 17:18, 19). Peru laaca nánnabe cadi naquiiñeʼ gucheenebe Dios ora maʼ nuube stúbibe ndaaniʼ lídxibe. Yanna laanu yaʼ.
6 Lu Salmo 101:3 ridúʼndanu ca diidxaʼ ni bicaa David: «Qué zaguíxhediáʼ ni qué zaquiiñeʼ nezaluáʼ». Ca dxi stinu riʼ, nuu stale cosa ni zanda gucaa laanu guidúʼyanu ni cadi jneza ora maʼ nuunu stúbinu. Stale de ca xpinni Cristu nabé maʼ riquiiñecaʼ Internet ne pur laani zándaca gápacaʼ guendanagana. Xiñee yaʼ. Purtiʼ maʼ qué zaca nagana para laacaʼ gúʼyacaʼ xiixa ni zucaa laacaʼ guiníʼ íquecaʼ ni cadi jneza o gúʼyacaʼ película de diidxaʼ guidxa o cosa dxabaʼ. Pa guni ti xpinni Cristu ca cosa ca, ñee zanda guiniʼbe cayúnibe ni na ca diidxaʼ ni guníʼ Jiobá guicá lu Salmo 101:3 la? Nabé malu nga guʼyaʼ binni película de diidxaʼ guidxa o cosa dxabaʼ, purtiʼ runiná ni laacaʼ, rucaani laacaʼ gúnicaʼ ni cadi jneza ne racaláʼdxicaʼ para laasicaʼ, runiná ni xquendabiaanicaʼ ne dede redaneni guendanagana lu xquendaxheelacaʼ (Pro. 4:23; 2 Cor. 7:1; 1 Tes. 4:3-5).
7. Xi textu zanda gacané laanu para cadi guchéʼnenu Dios ora nuunu stúbinu.
7 Laanu, ca xpinni Jiobá, cadi nuunu stúbinu. Bixhózenu ni nuu guibáʼ qué rusaana de guʼyaʼ xi guiráʼ cayúninu (biindaʼ Salmo 11:4). Bixuiʼlú pabiáʼ nayecheʼ riuu Jiobá ora guʼyaʼ cudxiilunu intiica ni gucaa laanu guchéʼnenu laa ne cayúninu ni na ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús ni zeeda lu Mateo 5:28. Nga runi, galán quixhe íqueluʼ cadi gúʼyaluʼ diidxaʼ guidxa o cosa dxabaʼ ni zándaca gucaa lii gucheeluʼ. Cadi gunitiluluʼ guiráʼ iza ni qué huacheeneluʼ Jiobá pur gúʼyaluʼ o gúʼndaluʼ xiixa de diidxaʼ guidxa.
8, 9. 1) Xi guendanagana gupa Daniel ne guionnaʼ xcompañeru que yaʼ. 2) Ximodo zanda gusiecheʼ cani nahuiiniʼ ca Jiobá ne cani ridagulisaanecaʼ yaʼ.
8 Guiropa, cadi naquiiñeʼ guchéʼnenu Dios ne guzúʼbanu stiidxabe ora maʼ nuunu lade binni ni qué runi ni nabe. Guietenaláʼdxinu de Daniel ne guionnaʼ xcompañeru, dxi nahuiinicaʼ yenécabe laacaʼ casi esclavu ndaaniʼ guidxi Babilonia. Dxi yendácabe ndaaniʼ guidxi que guyuucabe lade stale binni ni qué runibiáʼ Jiobá. Dxi bicaa ca binni que laacabe gócabe guendaró ni na ley stiʼ Dios cadi gócabe, ñándaca nuyúbicabe xi ninniʼcabe pa ñaca nucheenécabe Dios. Purtiʼ cadi cayuuyaʼ bixhózecabe laacabe, nin ca binnigola que ne nin cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ stiʼ guidxi Israel. Peru tu laa zanda ganna xi cayúnicabe yaʼ. Jiobá. Ngue runi gudixhe íquecabe gúnicabe ni jneza, bizuubacabe stiidxaʼ Dios neca guyuu tu bicaa laacabe gucheecabe ne neca guyuu xquendanabánicabe ra naxoo (Dan. 1:3-9).
9 Ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ni naca xpinni Cristu yanna riʼ laaca zacaca rúnicaʼ: runi respetarcaʼ ca ley stiʼ Dios ne qué rinacaʼ gúnicaʼ ni gucaa ca xcompañérucaʼ laacaʼ gúnicaʼ. Laatu, ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ, ora qué natu cúbatu guixi, tíndetu, guiniʼtu diidxaʼ guidxa o diidxaʼ dxabaʼ ne qué natu gatanetu tuuxa ni cadi xheelatu la? cuzuubatu stiidxaʼ Dios, ne cusihuínnitu qué natu gucheenetu laabe. Pa gúnitu zacá zabánitu jma galán, zusiéchetu Jiobá ne cani ridagulisaanetu (Sal. 110:3).
10. 1) Xi rusihuinni cadi jneza modo riníʼ ique stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ de ca diidxaʼ «lausaana enda rapa jnadxii». 2) Ximodo ruuyaʼ cani cayuni stipa pur cadi gucheené Jiobá «enda rapa jnadxii».
10 Guionna, ti hombre naquiiñeʼ gapa laa para cadi gucheené Dios ora nabé guidxaaga ti gunaa. Zaqueca naquiiñeʼ gapa ti gunaa laa ora nabé guidxaaga ti hombre. Nanna dxíchinu Biblia na cadi jneza gapa binni jnadxii. Peru, zándaca chuʼ tu naʼ cadi malu diʼ ni cayuni. Casi nuu de ca hombrehuiiniʼ ca riguítecaʼ ra naca ca dxaapahuiiniʼ ca gunaa dede gucaacabe laacaʼ guni sentircaʼ nexhenecaʼ tuuxa o ca dxaapahuiiniʼ ca gúnicani ca hombrehuiiniʼ ca. Zaqueca huaguu ruaa ca hombrehuiiniʼ ca ra naca ca dxaapahuiiniʼ ca gunaa o ca dxaapahuiiniʼ ca huayúnicaʼ ni ca hombrehuiiniʼ ca ne huaníʼ íquecaʼ cadi cayúnicaʼ cosa malu purtiʼ para laacaʼ cadi nexhenecaʼ binni ca. Peru riaandaʼ laacabe o qué rinácabe guietenaláʼdxicabe, diidxaʼ ni riquiiñeʼ Biblia ora riníʼ «lausaana enda rapa jnadxii», lu ca diidxaʼ ca zeeda guiráʼ ca cosa dxabaʼ ni rúnicabe ca ne zanda cueecabe ti xpinni Cristu ndaaniʼ xquidxi Dios pa guni cani.a Ne pa chuʼ tu guni zacá cusihuinni cudxiideche Dios. Cani racalaʼdxiʼ chuʼ xquendanabani nayá qué zuyúbicaʼ modo gucheenecaʼ ley stiʼ Jiobá. Ne laaca qué rinacaʼ gúnicaʼ xiixa ni biá qué gucaa si laacaʼ gucheecaʼ. Qué riníʼ íquesicaʼ pa ziuu tu zulidxe laacaʼ, sínuque nánnacaʼ qué ziuulaʼdxiʼ Jiobá ni gúnicaʼ ne zándaca guninacaʼ ladxidoʼbe. Ne lugar de gúnicaʼ xiixa biaʼ qué gucaa si laacaʼ gucheecaʼ la? riguixhe íquecaʼ gúnicaʼ ni jneza ne qué rinacaʼ gápacaʼ jnadxiicaʼ (1 Cor. 6:18). Pa guni binni zacá zusihuinni cayuni stipa pur cadi gucheené Jiobá.
Ximodo zusihuínninu cadi cucheenenu Dios neca guidxaagalunu guendanagana
11. Xiñee cadi naquiiñeʼ gusaana de guzúʼbanu stiidxaʼ Dios. Bidii ti ejemplu.
11 Casi maʼ bidúʼyanu ca, para ganda gácanu binni ni qué rucheené Dios caquiiñeʼ guzúʼbanu diidxaʼ. Nga runi, para cadi guchéʼnenu Dios, cadi naquiiñeʼ gusaana de guzúʼbanu diidxaʼ. Ruluíʼ nga qué rihuinni pa ruzuubaʼ binni diidxaʼ ora gúnini ti biaje si, peru pa laa qué gusaana de gúnini la? zunibiáʼcabe laa casi tuuxa ni nabé ruzuubaʼ diidxaʼ. Para ganda gusiénenu ni la? guiníʼ íquenu de ti ladriu. Pa gúʼyanu tobi si ruluíʼ qué zaquiiñeʼ ni, peru pa gucuinu ti montón de puru si laani la? zanda iquiiñenu cani para gucuinu ti yoo sicarú. Zacaca, pa guzúʼbanu stiidxaʼ Dios guiráʼ ora zanda gácanu ti binni ni qué rucheené laabe (Luc. 16:10).
12. Xi ejemplu gudixhe David ra qué nucheené Dios neca bíʼnicabe laa xiixa ni cadi jneza.
12 Ora gudxíʼlunu xiixa guendanagana, sanándacabe laanu ne ora gúnicabe laanu xiixa ni cadi jneza, óraca nga naquiiñeʼ guihuinni pa qué zusaana de gúninu ni na Jiobá. Guidúʼyanu ejemplu stiʼ David. Dxi nahuiinibe guzananda rey Saúl laabe, ti rey ni biquiiñeʼ Jiobá para guni mandar xquidxi. Saúl maʼ qué ñapa diʼ ndaayaʼ stiʼ Jiobá dxi guzananda David, ne bidxiichinebe laa purtiʼ laa napa ndaayaʼ stiʼ Jiobá. Saúl biʼniʼ mandar xquidxi Dios stale iza ne biquiiñebe ca binni nanda guiibaʼ stibe para guzanándabe David. Ñee bidxiichiné David Jiobá purtiʼ bidii lugar guzananda Saúl laa xadxí la? Ñee guníʼ íquebe gastiʼ zabeendube neca guni huantarbe guendanagana que la? Coʼ, qué niníʼ íquebe zacá. Biʼniʼ respetarbe Saúl purtiʼ Jiobá gulí laa para gaca rey, ne bisihuínnibe zacá ni dxi qué ninabe ñuutibe laa, neca ñanda ñúnibe ni (1 Sam. 24:2-7).
13. Ximodo zusihuínninu qué zusaananu Jiobá neca guni ti xpinni Cristu laanu xiixa ni cadi jneza.
13 ¡Nabé risaca ejemplu ni gudixhe David gúninu riʼ! Cumu guiráʼ ca binni ni nuu ndaaniʼ xquidxi Dios nácacaʼ binni ruchee la? nuu de laacabe zándaca gúnicabe laanu xiixa ni qué chuuláʼdxinu o gusaanacabe de gúnicabe ni na Dios. Peru ni riguixhedxí ladxidoʼno nga gánnanu qué zucheené xquidxi Jiobá laa (Isa. 54:17). Xi zanda gúninu pa ti xpinni Cristu guni laanu xiixa ni cadi jneza ne pur laani chuʼnu triste o guiuubaʼ ladxidoʼno yaʼ. Cadi gápanu xiana ndaaniʼ ladxidoʼno, purtiʼ zándaca gucaani laanu guchéʼnenu Dios. Cadi purtiʼ si guidúʼyanu tuuxa cadi cayuni ni jneza gucaa nga laanu guidxiichinenu Dios ne maʼ cadi gúninu ni na (Sal. 119:165). Pa guni huantarnu guiráʼ ca guendanagana ca zusihuínninu rúninu stipa pur cadi guchéʼnenu Dios.
14. Xi naquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu ora guidxaa xiixa ndaaniʼ xquidxi Jiobá.
14 Sti modo zanda gusihuínninu qué rucheʼnu nga ora cadi guininu mal de xiixa ni guidxaa ndaaniʼ xquidxi Jiobá. Cadi guiaandaʼ laanu, ora rúninu guiráʼ ni rinabaʼ xquidxi Dios laanu laaca cayúninu ni na Jiobá. Ca dxi stinu riʼ nga jma caguu ndaayaʼ Jiobá xquidxi ne qué huayuu dxi gaca adorarbe jma jneza casi cayácani yanna (Isa. 2:2-4). Ora gábicabe laanu bidxaa modo guiénenu xiixa textu o bidxaa modo gaca xiixa dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá naquiiñeʼ guicaanu cani. Nabé riéchenu ora guidúʼyanu xi guiráʼ cusiene Jiobá laanu ra zidiʼdiʼ dxi (Pro. 4:18). Nga runi, pa cayaca nagana para laanu guiénenu xiñee cadxaa xiixa cosa ndaaniʼ xquidxi Jiobá, naquiiñeʼ guinábanu laabe gacanebe laanu guicaanu cani ne cadi gusaana de guzúʼbanu stiidxabe ne cadi guchéʼnenu laabe.
Xi zanda guni ca binni ni maʼ bicheené Dios
15. Ñee jneza nga ugaaniluʼ donda tuuxa pa gucheeneluʼ Dios la?
15 Cadi dxandíʼ naquiiñeʼ guiníʼ ique chaahuinu de ni bizéʼtenu ca la? Casi bidúʼyanu lu tema ni gudídinu ca, caquiiñeʼ gúninu stipa pur cadi guchéʼnenu Dios, purtiʼ zacatiʼ nga qué zaxélenu de laabe ne zanda guicaanu guiráʼ ni maʼ gudixhe íquebe gudiibe laanu. Cadi guiaandaʼ lii: guirutiʼ zanda ugaaniluʼ donda pa maʼ zineluʼ stale iza de cayúniluʼ ni na Jiobá ne málasi gueeda gucheeluʼ. Zacá biene Job ni; ngue runi guníʼ: «¡Dede ora gateʼ zapaʼ guendanabani stinneʼ nayá!» (Job 27:5). Pa quixhe íqueluʼ gúniluʼ casi biʼniʼ Job ne cadi guixéleluʼ de Jiobá qué ziuu dxi gunitiluluʼ guiráʼ iza ni qué huacheeneluʼ laabe (Sant. 4:8).
16, 17. 1) Xi cadi naquiiñeʼ guni ti xpinni Cristu pa biʼniʼ xiixa guendaquéiquiiñeʼ. 2) Xi caquiiñeʼ gúnibe yaʼ.
16 Peru nuu tu laa maʼ qué runi stipa pur chuʼ nayá nezalú Dios. Cásica guca dxi bibani ca apóstol que, yanna riʼ laaca nuu tu runi cosa malu. Pa maʼ bicheeneluʼ Dios, ñee dxandipeʼ nga maʼ qué zanda gaca gastiʼ la? Coʼ. Xi zanda gúniluʼ yaʼ. Primeru guidúʼyanu xi cadi naquiiñeʼ gúniluʼ. Ora maʼ bicheʼnu ruyúbinu modo gucáʼchinu ni bíninu ne qué rábinu ni bixhózenu o jñaanu, ca binnigola o sti xpinni Cristu. Peru Biblia cusietenalaʼdxiʼ laanu: «Tu rucaachiʼ ca donda stiʼ la? qué zabeendú diʼ gastiʼ, peru tu guiníʼ cani ne gusaana cani la? ziubaláʼdxicabe laa» (Pro. 28:13). Cadi jneza diʼ nga gucaachiʼ binni ca guendaquéiquiiñeʼ ni guni, purtiʼ gastiʼ qué zanda igaachiʼ nezalú Dios (biindaʼ Hebreos 4:13). Nuu tu laa rusihuinni cayuni ni na Dios peru laaca runi guendaquéiquiiñeʼ. Ora gúnicabe zacá cadi cusihuínnicabe racaláʼdxicabe guibánicabe sin gucheenécabe Dios. Jiobá qué riuulaʼdxiʼ diʼ modo runi adorar ca binni ni rucaachiʼ ca guendaquéiquiiñeʼ ni rúnicaʼ, sínuque nanaláʼdxibe binni ni riníʼ si cayuni ni nabe peru gadxé ni rúnicaʼ (Pro. 21:27; Isa. 1:11-16).
17 Biblia cayabi laanu xi naquiiñeʼ guni ti xpinni Cristu pa biʼniʼ xiixa cosa nabé malu: naquiiñeʼ guiníʼnebe ca binnigola. Jiobá maʼ gudixhe modo gacané ca binnigola ca ti binni ni maʼ bicheené laa (biindaʼ Santiago 5:14). Cadi purtiʼ nánnaluʼ zaguu jnézacabe lii guidxíbiluʼ guiníʼneluʼ ca binnigola ca ne maʼ cadi guibiguetaʼ chuʼluʼ galán ne Dios. Purtiʼ pa ñápanu ti guendahuará nabé malu ne caquiiñeʼ gucaacabe laanu aguxaʼ o caquiiñeʼ gaca operarnu, ñee purtiʼ naná ni qué zananu gúnicabe ni laanu la? (Heb. 12:11.)
18, 19. 1) Ximodo rusihuinni ejemplu stiʼ David zanda guibiguetaʼ binni guni ni jneza neca maʼ bichee. 2) Xi naquiiñeʼ quixhe ique cada tobi de laanu guni.
18 Ñee zanda guibiguetaʼ chuʼ ti binni gaxha de Dios neca maʼ bichee la? Ñee zanda guibiguetaʼ tuuxa chuʼ nayá nezalú Dios sti biaje la? Guidúʼyanu sti biaje ni bizaaca David. Laabe bíʼnibe ti guendaquéiquiiñeʼ nabé naroʼbaʼ: guyuuláʼdxibe ti gunaa ni maʼ bichaganáʼ, gutanebe laa ne despué biʼniʼ mandarbe gati xheelaʼ. Dxi bíʼnibe guiráʼ ca cosa ca bisihuínnibe cadi cayúnibe ni na Jiobá. Peru cadi pur ngue niníʼ íquebe maʼ qué zutiidilaʼdxiʼ Dios stóndabe. Dxandíʼ, caquiiñeʼ uguu jnézacabe laabe pur cani bíʼnibe que. Peru biuubalaʼdxiʼ Jiobá laabe purtiʼ guca arrepentirbe de guidubi ladxidoʼbe. Guiráʼ ni bizaaca David que gucaneni laa guchaa modo laa ne bizuubaʼ stiidxaʼ Dios biaʼ dxi bibani. Cani bizaacabe lu xquendanabánibe rusihuinni dxandíʼ ni na ca diidxaʼ zeeda lu Proverbios 24:16: «Zándaca guiaba ti binni nachaʼhuiʼ hasta gadxe biaje, peru ziásabe». Biiyaʼ xi gudxi Jiobá Salomón guti si David (biindaʼ 1 Reyes 9:4). Jiobá guníʼ guca David ti hombre ni qué nucheené laabe. Nga rusiidiʼ laanu rutiidilaʼdxiʼ Jiobá stonda ca binni ni gaca arrepentir neca gúnicaʼ xiixa cosa nabé malu (Isa. 1:18).
19 Pur guiráʼ ni maʼ bidúʼyanu ca, pa qué racaláʼdxinu guchéʼnenu Dios, cadi naquiiñeʼ gusaana de guzúʼbanu stiidxabe. Naquiiñeʼ quixhe íquenu gúninu ni nabe, ne pa gucheʼnu naquiiñeʼ gaca arrepentirnu de guidubi ladxidoʼno. ¡Nabé risaca nga cadi guchéʼnenu Dios! Galán chinándanu ejemplu stiʼ David, ra gúninu casi na ca diidxaʼ ni guniʼbe: «Peru naa la? zuneʼ stipa pur cadi gucheeniáʼ lii» (Sal. 26:11).
[Cani cá ñee yaza]
a Lu cani maʼ bizéʼtenu ca laaca zeeda ora gatanécabe tuuxa binni ne gúnicabe ni neza ra xáʼnacabe. Para gánnanu xi rusiene Biblia ora guiníʼ «lausaana enda rapa jnadxii», zanda guidúʼyanu ni na La Atalaya 15 stiʼ febrero 2004, yaza 13, párrafo 15.
Xi nicábiluʼ
• Xi caquiiñeʼ gúninu para cadi guchéʼnenu Dios.
• Ximodo zusihuínniluʼ qué zucheeneluʼ Dios neca guidxaagaluluʼ guendanagana.
• Ñee zanda guibiguetaʼ tuuxa chuʼ nayá nezalú Dios neca maʼ bichee la?
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 9]
Cani nahuiiniʼ zanda gúnicaʼ ni jneza neca chuʼ xiixa ni gucaa laacaʼ gucheecaʼ
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 10]
Neca bicheené David Jiobá gunda bibiguetaʼ biʼniʼ ni jneza
[Cuadru ni zeeda lu yaza 8]
«NABÉ SICARÚ NI BIʼNIʼ DXAAPAHUIINIʼ CA»
Zacá guníʼ ti gunaa ni maʼ ziné gaayuʼ beeu de nacaxiiñiʼ, purtiʼ bidxagayaa ora biʼyaʼ pabiáʼ nachaʼhuiʼ ti dxaapahuiiniʼ ne runi stipa pur cadi gucheené Dios. Gunaa riʼ bisiaandaʼ xcartera ti lugar ra rigué binni café, ndaaniʼ cartera que nuu 2,000 dólar, zinebe stale bueltu jma que ni rizanebe. Laabe gúdxibe ti binni ni runi dxiiñaʼ ra raca periódicu: «Nin qué guidxelaʼ xi guneʼ». Peru ti dxaapahuiiniʼ bidxela xcartérabe que ne bizulú biyubi tu stini. Cumu qué nidxélabe tu stini la? yenebe ni ra nuu puliciá, ne maʼ laacaʼ biyúbicaʼ tu stini. Despué gunaa riʼ guníʼ: «Nabé sicarú ni biʼniʼ dxaapahuiiniʼ ca». Peru, xi bicaa dxaapahuiiniʼ riʼ gudxiguetaʼ bueltu que yaʼ. Periódicu que guníʼ nácabe testigu stiʼ Jiobá ne «ndaaniʼ religión ra biniisibe que biziidibe naquiiñeʼ gúnibe stipa pur cadi gucheenebe Dios».