Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ María laanu
Ñee cadxaagaluluʼ xiixa guendanagana ne qué gánnaluʼ ximodo gaca chaahuiʼ ni la? Ñee cadíʼdiluʼ lu guendapobre la? Ñee nuuluʼ xizaa ne cadxíbiluʼ purtiʼ bisaanaluʼ guidxi ra gúleluʼ la? Ñee huayuu dxi guiuubaʼ ladxidoʼloʼ purtiʼ guti ti binnilídxiluʼ la?
ÑEE nánnaluʼ gudiʼdiʼ María, jñaa Jesús, lu guiráʼ guendanagana ca dxi bibani la? Zanda chinándanu ejemplu stibe ora guidúʼyanu modo bidxiilube ca guendanagana gúpabe ne modo biʼniʼ huantarbe cani.
María nga tobi de ca gunaa ni jma runibiáʼ binni lu Guidxilayú. Ne qué ridxagayaadinu nga, purtiʼ biquiiñeʼ Dios laabe para guni ni gudixhe ique. Ca dxi stinu riʼ millón de binni runi adorar laabe. Religión católica runi adorar laabe ne ruuyaʼ laabe casi ejemplu stiʼ ti binni ni gupa fe, casi tobi ni zanda gacané laacaʼ ne tu guiá laacaʼ. Ne para laacabe María nga riníʼ pur laanu nezalú Dios.
Yanna pue, ximodo naquiiñeʼ guidúʼyanu María. Ne ni jma risaca, ximodo ruuyaʼ Dios laabe.
Ti dxiiñaʼ guizáʼ risaca
María nga xiiñiʼ ti israelita láʼ Helí, zeedabe de tribu stiʼ Judá. Primé biaje ruzeeteʼ Biblia de María nga dxi guniʼné ti ángel laa. Laabe nuube Nazaret, málasi beeda ángel que ra nuube, bigapadiuxi laabe ne guníʼ: «Ma ulí Dios lii, María. Dichosa lii lade irá xixé gunaa». Biblia riníʼ guizáʼ bidxagayaa María ni gudxi ángel que laa, ne nabé guníʼ ique «xiñee bigapa diuxi laabe zaqué». Óraque gudxi ángel que laabe maʼ gulí Dios laabe para ti dxiiñaʼ nabé risaca: gaca xiiñibe tobi lucha Xiiñiʼ Dios ne gusiniisibe laa (Lucas 1:26-33).
Para María nabé risaca ngue ni gudxi ángel que laa. Xi guníʼ íquebe yaʼ. Zándaca guníʼ íquebe qué zuni cré binni laabe ora guiniʼbe nacaxiiñibe pur espíritu santu, o maʼ qué zannaxhii José laabe, hombre ni chiguichaganabe que, ne zuni castigárcabe laabe pur ngue (Deuteronomio 22:20-24). Peru, guniʼbe zúnibe ni gudxi ángel que laabe ne qué niníʼ íquebe ni chupa biaje.
Bíʼnibe ni na Jiobá purtiʼ biʼniʼ crebe dxandíʼ zapa Jiobá laabe. Ngue runi, gúdxibe ángel que sicaríʼ: «Rarí nuaa para gune ni na Dios. Zaa gaca casi nouʼ ca». Raríʼ ridúʼyanu guizáʼ bisisaca María ni chiguni que, ne guníʼ íquebe zúnibe ni neca gudxiilube intiica guendanagana (Lucas 1:38).
Despué gúdxibe José nacaxiiñibe, ngue runi guníʼ ique José jma galán cadi guichaganácabe, casi maca bidii stiidxacabe que. Biblia qué ruzeeteʼ pabiáʼ tiempu bindaa guendanagana stícabe que, peru bininani guirópacabe. Zanda guiníʼ íquenu gutadxí ladxidóʼcabe ora biseendaʼ Jiobá ti ángel para gabi José nacaxiiñiʼ María pur ti milagru. Oraqueca yené José laabe ralidxi para guichaganáʼ laabe (Mateo 1:19-24).
Bidxaagalube guendanagana ni cadi cabézabe
Zándaca guyuu María listu caadxi beeu ante gapa xiiñiʼ, cásica runi guiráʼ gunaa nacaxiiñiʼ, ne jmaruʼ si purtiʼ deruʼ ngue primé xiiñibe. Peru qué ñanda diʼ nireeni casi modo naguixhe íquebe que. Xiñee yaʼ. Purtiʼ dxi mayaca gápabe xiiñibe biʼniʼ mandar emperador César Augusto cheʼ guiráʼ binni guidxi ra gule para guicá lá. Nga runi, yené José María guidxi Belén, guzácabe 150 kilómetru para yendácabe raqué, zándaca gudxíʼbacabe deche ti burruhuiiniʼ. Laacabe biyúbicabe ti lugar ñaanacabe para ñapa María xiiñiʼ, peru cumu nuu stale binni ndaaniʼ guidxi que la? ngue runi biaanacabe ndaaniʼ ti currá. Nagana gúcani para María gapa xiiñiʼ ndaaniʼ ti currá ne zándaca bidxíbibe.
Ora gudiʼdiʼ María lu guendanagana riʼ, gunábabe Jiobá gacané laabe purtiʼ dxandipeʼ biʼniʼ crebe zapa Jiobá laabe ne zapa xiiñibe. Gúpasibe xiiñibe que beeda caadxi pastor para gúʼyacaʼ baʼduhuiiniʼ que, purtiʼ gudxi caadxi ángel laacabe gule ti baʼduhuiiniʼ «ni ulá» binni, ne «laabe nga Cristu Señor». Gupa María guiráʼ ni caníʼ ca pastor que «ndaani ladxidóʼ ne candaa ique né ni». Ora guníʼ íquebe ca diidxaʼ ni guníʼ ca hombre que nabé biquídxini fe stibe (Lucas 2:11, 16-19).
Xi rizíʼdinu de ni bizaacabe ca yaʼ. Racá ridúʼyanu guiráʼ binni nga ridiʼdiʼ lu guendanagana. Biblia cayabi laanu ora tiica si zanda guidxaagalunu xiixa «ni málasi rizaaca» binni ne guni nga gápanu guendanagana o guninani laanu (Eclesiastés 9:11). Xi gúninu pa málasi guizaacanu xiixa ni cadi cabézanu yaʼ. Lugar de chuʼnu triste o ugáʼninu donda Dios la? guidxíñanu Jiobá casi biʼniʼ María. Pa gúʼndanu Stiidxaʼ Dios ne cueenu tiempu para guiníʼ íquenu de ni bíʼndanu ca, zudiini stipa laanu para gudxíʼlunu intiica guendanagana.
Gúcabe pobre ne gulézabe xquidxi binni
Cadi guiníʼ íquenu guizáʼ sicarú bibani María, sínuque gudíʼdibe lu guendapobre ne dede bireebe de xquídxibe. Ca dxi stinu riʼ, laaca nuu stale binni nabani zacaca. Ti hombre guníʼ: «Biaʼ 3,000 millón de binni lu Guidxilayú ridíʼdicaʼ dxi ne menu de chupa dólar». Dede ca guidxi ni nácabe napa stale bidxichi nuu millón de binni raca nagana para laacaʼ sicaʼ ni caquiiñecaʼ. Para ca binni riʼ la? gudiicabe ni iquiiñeʼ binnilídxicabe, casi ni gocaʼ ni gácucaʼ ne ra cuézacaʼ, nabé rusidxaga ni laacabe ne dede ribeeni gana laacabe.
Neca huaxiéʼ ruzeeteʼ guidapaʼ Evangeliu ni bicaa Mateo, Marcos, Lucas ne Juan de María ne José la? culuíʼcani laanu gúcacabe binni pobre. Relatu que na guyécabe ra yuʼduʼ para gudiicabe ti ofrenda casi na Ley: «chupa gugu huiini o chupa paloma», ne bíʼnicabe nga cuarenta dxi despué de gupa María xiiñiʼ (Lucas 2:22-24).a Ley que na ca binni si ni jma pobre nga zanda gudii ni bidiicabe que, purtiʼ qué zanda gudiicaʼ ti dendxuʼ barracu ni napa ti iza. Nga rusihuinni cadi binni ricu laacabe. Neca zaqué gunda bidiicabe ni caquiiñeʼ binnilídxicabe ne bisihuínnicabe nadxiicabe laacaʼ. Ne ni jma bisaca para laacabe nga gúnicabe ni canabaʼ Dios (Deuteronomio 6:6, 7).
Peru málasi bizaaca xiixa ni cadi cabézabe, cadi xadxipeʼ de gule Jesús gudxi ti ángel José chiné binnilidxi Egipto (Mateo 2:13-15). Ndiʼ nga guiropa biaje gusaana María lidxi, peru biaje riʼ maʼ guyebe ti guidxi roʼ. Zándaca gulézacabe lade xcaadxi binni xquídxicabe, purtiʼ ndaaniʼ guidxi Egipto que guyuu stale binni judíu. Peru riquiiñeʼ gánnanu nagana nga chindeza binni ndaaniʼ sti guidxi ne zándaca nuu tiru dede ziuu triste. Ca millón de binni ni rié sti guidxi purtiʼ riníʼ íquecaʼ jma galán zabaninecaʼ xiiñicaʼ raqué o purtiʼ cuxooñecaʼ de xiixa guendanagana, zanda guininu nanna dxíchicaʼ modo guyuu María.
Bisiniisibe xiiñibe jneza ne gunnaxhiibe xheelabe
Ra jma ruzeeteʼ ca Evangeliu de María nga ora gule Jesús ne dxi ziniisi, de racá maʼ huaxiéʼ ruzeetecaʼ laabe. Neca zacá nánnanu gupa María ne José biaʼ xhi xhoopaʼ xiiñicaʼ. Xiñee rininu zacá yaʼ. Purtiʼ Biblia peʼ nga caníʼ de laani.
Mateo 1:25 na qué ñatané José «María dede dxi ma gule badu huiini que». Ndiʼ rusihuinni nabé bisisaca José ndaayaʼ ni gucuaa xheelaʼ, purtiʼ gúnnabe nacaxiiñiʼ María Xiiñiʼ Dios. Ne pur ngue gudixhe íquebe cadi gatanebe laa. Yanna, ca diidxaʼ ra na «dede dxi ma gule badu huiini que», culuiʼni laanu gutané José xheelaʼ despué de gupa xiiñiʼ, cásica runi guiráʼ guendaxheelaʼ. Nga runi, gúparube jma xiiñibe, Biblia ruzeeteʼ lá tapa hombre, Santiago, José, Simón ne Judas, ne ruzeeteni de chupa xiiñidxaapacabe (Mateo 13:55, 56). Peru nin tobi de ca biʼchiʼ ne bizaʼnaʼ Jesús riʼ qué ñacaxiiñiʼ María laacaʼ pur ti milagru.b
María laaca nabé guyuulaʼdxiʼ guni ni na Dios. Neca cadi canábapeʼ Ley que cheʼ ca gunaa que Jerusalén dxi raca Pascua que, peru laabe yenebe xheelabe guiráʼ iza (Lucas 2:41). Biaʼsi 300 kilómetru nga rizácabe ora chécabe ne ora guibiguétacabe. Ne neca nahuiiniruʼ ca xiiñicabe, peru guirácabe nga riéchecabe ora ganda dxi que.
Ca dxi stinu riʼ nuu stale gunaa ni napa xiiñiʼ rinanda ejemplu sicarú bidii María, ne rúnicaʼ stale stipa para gúnicaʼ ni canabaʼ Dios laacaʼ lu Biblia. Rihuínnica napa ca gunaa riʼ paciencia, qué rudxiibacaʼ laacaʼ ne runi huantarcaʼ ora nápacaʼ guendanagana. Ejemplu stiʼ María racaneni ca gunaa ca gúnicaʼ ni na Jiobá primeru lu xquendanabánicaʼ ne cadi guicá íquecaʼ gápacaʼ stale cosa risaca. Cásica laabe, ca gunaa ca nánnacaʼ zabaninecaʼ xheelacaʼ ne ca xiiñicaʼ jma galán pa guni adorarcaʼ Dios.
Laaca bihuinni riuulaʼdxiʼ María guni ni na Dios ti biaje zeedacabe de Jerusalén, dxi nebe José ne ca xiiñicabe. Neza zeedacabe que bidiicabe cuenta qué guinni diʼ Jesús ládecabe, dxi que maʼ napa Jesús 12 iza. Ñee ruxuíʼluluʼ pabiáʼ biuubaʼ ladxidóʼ María guionnaʼ gubidxa gudiʼdiʼ para bidxélacabe laabe la? Ora bidxélacabe laabe ndaaniʼ yuʼduʼ que gudxi Jesús laacabe: «Ñee qué ganna tu pa naquiiñe gune xhiiña Bixhoze la?». Sti biaje ca rieeteʼ «cayapa [María] irá ni ndaani ladxidóʼ». Ra guníʼ íquebe guiráʼ ni bizaaca Jesús dxi nahuiiniʼ que, laaca rusihuinni nga gúcabe ti binni ni guyuulaʼdxiʼ guni ni na Dios. Ne zándaca laabe nga gúdxibe ca hombre ni bicaa ca Evangeliu ca ximódopeʼ nga guca ca cosa ca gudiʼdiʼ si iza (Lucas 2:41-52).
Guti ti binnilídxibe
Xi zanda guininu de José yaʼ. Guca si ni bizéʼtenu lu relatu ca maʼ qué rieeteruʼ de laabe lu ca Evangeliu ca. Nuu tu na gútibe ante guzulú Jesús dxiiñaʼ ni beeda guni.c Pa gúcani zacá o pa coʼ la? ni nánnanu nga zándaca maʼ viuda María dxi biluxe Jesús dxiiñaʼ stiʼ. Xiñee rininu ndiʼ yaʼ. Purtiʼ ante gati Cristu gúdxibe apóstol Juan guʼyaʼ jñaabe (Juan 19:26, 27). Pa nibani José zándaca qué ñúnidibe ni.
¡Stale cosa nga ni bizaaca guendaxheelaʼ que! Guniʼnécabe ángel, bixooñecabe de ti hombre malu, bireecabe de xquídxicabe stale biaje ne bisiniisicabe stale xiiñicabe. Zándaca stale gueelaʼ guníʼcabe xi gueeda guizaaca de Jesús ora maʼ huaniisi, guníʼ íquecabe pa jneza cusiidicabe laabe... Peru, málasi ti dxi guti xheelabe.
Ca dxi stinu riʼ, stale binni nga riuubaʼ ladxidóʼ ora gati xheelaʼ ne neca maʼ gudiʼdiʼ stale iza rúnirucaʼ stipa pur gusiaandacaʼ yuubaʼ sticaʼ. Xi zanda quixhedxí ladxidóʼcabe yaʼ. Cásica biʼniʼ María que, gaca fe stícabe naguidxi ne gánnacabe zandisaʼ Jiobá binnilídxicabe ni maʼ guti (Juan 5:28, 29).d Neca gucané ca nga María, naroʼbaʼ dxiiñaʼ ngue biaananebe, maʼ laasibe ngue chigusiniisibe ca xiiñibe, cásica runi stale gunaa yanna.
Zándaca maʼ Jesús ngue biʼniʼ dxiiñaʼ para bidii ni biquiiñeʼ binnilidxi guti si José. Ne ca bíʼchibe laaca gucanecaʼ dxi jma maʼ ziniisicaʼ. Biaʼsi dxi gupa Jesús «biaʼ treinta» iza biree de ralidxi ne bizulú bicheeche diidxaʼ (Lucas 3:23). Yanna riʼ, ora maʼ ziniisi xiiñiʼ binni ne guedandá dxi gusaanacaʼ lídxicaʼ para ugaandacaʼ ni maʼ gudixhe íquecaʼ, riuu bixhózecaʼ ne jñaacaʼ triste. Cumu nadxiicabe ca xiiñicabe ne guleecabe tiempu ne bíʼnicabe stipa para bisiniisicabe laacaʼ la? gadxé si rácani para laacabe ora maʼ zecaʼ. Riéchecabe pur ni cayuni ca xiiñicabe, peru nuu tiru jma ñuuláʼdxicabe ñuucaʼ gaxha de laacabe. Zanda guininu nanna ca binni riʼ xi biʼniʼ sentir María ora biree Jesús de ralidxi.
Guendanagana ni cadi cabézabe
María bidxaagalú sti cosa ni zándaca qué niníʼ íquebe ñuuyabe. Biblia na biʼniʼ cré stale binni ni cusiidiʼ Jesús, peru ca bíʼchibe «qué [ñ]uni cre ca laabe» (Juan 7:5). Nánnanu gudxi jñaacabe laacabe beeda ti ángel ra nuube ne gudxi laabe Jesús nga «Xiiñi Dios» (Lucas 1:35). Peru cadi zaqué diʼ biiyaʼ Santiago, José, Simón ne Judas laabe, purtiʼ para laacabe Jesús ngue bíʼchicabe ni jma huaniisi si. Racá ridúʼyanu gadxé gadxé nga ni biʼniʼ cré ca xiiñiʼ María.
Xi bíʼnibe yaʼ. Ñee bireebe gana ne guníʼ íquebe qué ziuu dxi guchaa ca xiiñibe la? Co, qué niníʼ íquebe zacá. Ti biaje guyuu Jesús ndaaniʼ ti yoo nuu guidxi Galilea para gó gueta, ne raqué guyé stale binni para gucaadiaga laabe. Tu yeganna laabe raqué yaʼ. Jñaabe ne ca bíʼchibe. Cumu nuu Jesús gaxha de ralídxicabe la? ngue runi yené María ca xiiñiʼ para gúʼyacaʼ laabe, purtiʼ guníʼ ique zándaca guni crécabe Jesús (Mateo 12:46, 47).
Relatu riʼ rucaani laanu guiníʼ íquenu de ca binni ni runi stipa pur chinanda Jesús, peru xcaadxi de ca binnilídxicaʼ qué racalaʼdxiʼ guni ni. Cásica biʼniʼ María, ca xpinni Cristu riʼ qué riquiiñeʼ guireecaʼ gana. Guietenaláʼdxinu nuu stale de laacaʼ ribeenducaʼ ni galán despué de stale iza de cayacanecaʼ ca binnilídxicaʼ guidxiña Jiobá. Ne neca qué nácabe gácacabe xpinni Cristu, cadi guiaandaʼ laanu risaca para Dios cadi guixélenu de laa ne gápanu paciencia (1 Pedro 3:1, 2).
Ti yuubaʼ jma naná ni gúpabe
Peru caʼruʼ diʼ ganda dxi guni sentir María yuubaʼ jma naná ni huayapa lu xquendanabani, casi na Biblia. Biiyabe ximodo bininácabe ne biiticabe xiiñibe ni nadxiibe que. Nácabe «yuubaʼ ni jma naroʼbaʼ ni rizaaca binni» ne ni «rindaa ladxidóʼ» nga ora gati ti xiiñiʼ, neca nahuiinibe o maʼ huaniisibe. Casi maca bizeeteʼ ca profeta que stale iza ante, María biʼniʼ sentir casi ora nudxígacabe ti gudxíu ladxidóʼ (Lucas 2:34, 35).
Ñee bidiibe lugar guni huará ngue laabe o guxhéleni laabe de Jiobá la? Coʼ, purtiʼ sti biaje ora ruzeeteʼ Biblia de laabe nuube lade ca discípulo stiʼ Jesús. Xi cayúnicabe raqué yaʼ. Biblia na «nuu cabe tobi si ne cadi cayaana dxí cabe de iníʼ né cabe Dios». Peru cadi laasibe nuube raqué de ca binnilídxibe. Ca biʼchiʼ Jesús laaca nuucaʼ raqué, para tiempu riʼ maʼ biʼniʼ crécabe laa ne raríʼ cayuni orarnécabe jñaacabe. ¡Guizáʼ bisiecheʼ ndiʼ María! (Hechos 1:14.)e
Casi maʼ bidúʼyanu ca, binibiáʼ binni María casi ti binni ni bisiniisi xiiñiʼ jneza, tobi ni nabé gunnaxhii xheelaʼ ne bibánibe modo na Dios. Gunda bidxiilube stale guendanagana, ne biaʼ dxi bíʼnibe xhiiñaʼ Dios biiyabe stale cosa ni biquidxi fe stibe. Nga runi, ora gápanu guendanagana o gapa ca binnilídxinu ni, galán chinándanu ejemplu stibe purtiʼ biʼniʼ huantarbe ne bizuubabe stiidxaʼ Dios (Hebreos 10:36).
Yanna, xi zanda guiníʼ íquenu ora runi adorar binni María yaʼ. Ñee jneza nga guni adorar binni laabe pur guiráʼ ni ruzeeteʼ Biblia de laabe la?
[Cani cá ñee yaza]
a Ora bidii María ca manihuiiniʼ que casi ti ofrenda para guixá donda la? bisihuínnibe laaca nebe donda ni bisaanané Adán guiráʼ binni (Levítico 12:6, 8; Romanos 5:12).
b Biiyaʼ cuadru ra na «Ñee dxandíʼ nga gupa Jesús biʼchiʼ ne bizaʼnaʼ la?».
c Laaca galán gánnanu maʼ qué rieeteʼ diʼ de José lu ca relatu ni caníʼ dxi bicheeche Jesús diidxaʼ, peru ruzeeteni de jñaabe, ca bíʼchibe ne ca bizáʼnabe. Casi dxi guca ti guendaxheelaʼ Caná rieeteʼ nabé gucané María ra guca saa que, peru qué liica rieeteʼ de José (Juan 2:1-11). Ne sti biaje, ora guníʼ ca binni de Nazaret que de Jesús, nácabe laabe nga «xiiñi María», peru qué nuzeetedícabe José (Marcos 6:3).
d Zadxélaluʼ jma ra caníʼ xi chiguni Dios para ca binni ni maʼ guti ca lu capítulo 7 stiʼ libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.
e Biiyaʼ cuadru ni zeeda lu yaza 7 ra na «Gúcabe nadxibalú para bichaabe de religión».
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 5]
Guyécabe Egipto
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 8]
Yuubaʼ ni jma naná para ti gunaa nga gati ti xiiñiʼ
[Cuadro ne dibuju/foto ni zeeda lu yaza 6]
Ñee dxandíʼ nga gupa Jesús biʼchiʼ ne bizaʼnaʼ la?
Dxandíʼ. Neca ruzeeteʼ ca Evangeliu de laani stale biaje, nuu caadxi teólogo ruyubi modo gusihuinni cadi zacádini (Mateo 12:46, 47; 13:54-56; Marcos 6:3). Laacabe nácabe maʼ qué ñapa diʼ María jma xiiñiʼ despué de gupa Jesús. Peru ca binni ni ruyubi xi riníʼ ca diidxaʼ zeeda lu Biblia nacaʼ cadi jneza diʼ ni riníʼcabe ca, ne nápacabe chupa razón para guiníʼcabe zacá. Primé, ca teólogo ca runi crecaʼ zacá purtiʼ rinándacabe ni gudixhe Religión católica, laacaʼ nacaʼ qué nusaana María de ñaca binnidxaapaʼ. Ne guiropa, ora guyubi chaahuiʼ binni xipeʼ nga laani, rihuinni cadi dxandíʼ ni rusiidicaʼ.
Tobi de cani riníʼcabe nga dxandíʼ gupa Jesús biʼchiʼ ne bizaʼnaʼ peru neza José si, ni gupanebe ti gunaa ni bichaganabe ante. Peru pa ñácani zacá la? maʼ qué ñaca diʼ Jesús baʼduʼ primé, ne maʼ qué ñácadibe tobi ni zá de David para gaca Rey (2 Samuel 7:12, 13).
Sti cosa ni riníʼcabe nga xprimu Jesús ca biʼchiʼ ne ca bizaʼnaʼ. Peru laaca cadi zacá diʼ ni, purtiʼ lu Stiidxaʼ Dios ni gucuá lu griegu riquiiñecabe gadxé gadxé diidxaʼ ora guiníʼcabe de biʼchiʼ binni, de xprimu o tuuxa binnilidxi. Nga runi, ti erudito láʼ Frank Gaebelein na qué zanda diʼ guni cré binni ni riníʼ ca teólogo ca. Diccionario Teológico del Nuevo Testamento, laaca guníʼ sicaríʼ: «Jma nga zanda guiénenu bíʼchipeʼ Jesús laacabe. [...] Tertuliano ruzeeteʼ de ca xiiñiʼ José ne María ni gúpacabe despué [...]. Racá rihuinni gupa Jesús xcaadxi biʼchiʼ ne bizaʼnaʼ».
[Cuadru ni zeeda lu yaza 7]
Gúcabe nadxibalú para bichaabe de religión
Ca binnilidxi María judíu laacaʼ ne pur ngue yenándabe religión stiʼ bixhózebe ne jñaabe. Biʼniʼ adorarbe Dios ca lugar ra rié ca judíu que, ne guyebe ndaaniʼ yuʼduʼ guyuu Jerusalén. Peru dxi jma maʼ ziyene chaahuibe xi naguixhe ique Dios guni la? bidiibe cuenta maʼ qué riuulaʼdxiʼ Dios guiráʼ ni bisiidiʼ binnilídxibe laabe. Gúnnabe napa ca xaíque yuʼduʼ que donda pur guti xiiñibe, Mesías ni maca nexheʼ gueeda que. Dede ante gati Jesús maca guníʼ cadi jneza diʼ guiráʼ ni runi ca xaíque yuʼduʼ que, sicaríʼ guniʼbe: «Para si yanna ma biaana stubi lidxi tu ne iruti culabi laa» (Mateo 23:38). Guiráʼ ndiʼ bisihuinni maʼ qué ñuulaʼdxiʼ diʼ Dios religión ra biniisi María que (Gálatas 2:15, 16).
Biaʼsi dxi gutastí primé religión stiʼ ca xpinni Cristu, maʼ napa María biaʼ 50 iza. Xi gúnibe yaʼ. Ñee guníʼ íquebe cadi jneza ngue gusaanabe ni bisiidiʼ ca binnilídxibe laabe ne religión ra biniisibe la? Nouʼ guniʼbe nabé maʼ huaniisibe para guchaabe cani runi crebe la? Coʼ, qué niníʼ íquebe zacá. Nánnabe maʼ cadi jneza diʼ ruuyaʼ Dios religión stiʼ ca judíu que, yanna maʼ religión stiʼ ca xpinni Cristu que nga jneza, ne gúpabe fe ne gúcabe nadxibalú para bichaabe de religión.