BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w09 1/4 yaza 11-13
  • Ñee ridxíbiluʼ ca gueʼtuʼ ca la?

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Ñee ridxíbiluʼ ca gueʼtuʼ ca la?
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2009
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Ñee zanda guniná ca gueʼtuʼ ca laanu la?
  • Ñee espíritu stiʼ binni ni maʼ guti laacabe la? o demonio
  • Xi zanda gúninu para cadi guidxíbinu ca gueʼtuʼ ca
  • Xi zanda guni ca ángel ca pur laanu
    Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia
  • Gudiʼnu lugar gacané Jiobá laanu para gudxíʼlunu ca espíritu malu
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá (estudiu) 2019
  • Ñee gastiʼ naca iquiiñeʼ binni espiritismo la?
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2012
  • Ñee zadxiña dxi guiasa gueʼtuʼ la?
    Ca diidxaʼ sicarú ni zeeda de Dios
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2009
w09 1/4 yaza 11-13

Ñee ridxíbiluʼ ca gueʼtuʼ ca la?

ORA rinabadiidxacabe nga binni la? stale tu riníʼ: «¡Coʼ, qué liica ridxibeʼ laacaʼ! Ca gueʼtuʼ ca qué zanda guninacaʼ naa». Peru, ñee nánnaluʼ nuu millón de binni ni ridxibi ca gueʼtuʼ ca la? Lu Guidxilayú riʼ nuu stale lugar, casi ca guidxi ra riníʼcabe diidxastiá, runi cré binni raca ca gueʼtuʼ ca espíritu ne zanda guibiguétacaʼ de ra zecaʼ.

Casi ndaaniʼ guidxi Benín, ni nuu África occidental, runi crécabe napa binni ti espíritu ni qué rati ne zanda guibiguetaʼ para guuti laca binnilidxi. Stale binni dede rutoo ni napa o dede ruzaabiʼ pur gúnicaʼ stale cosa para cadi guniná ca gueʼtuʼ ca laacaʼ. Dede nuu tu ruyubi ca espiritista ca para guiniʼné ca gueʼtuʼ ca. Ne nuu tu huazaaca stale cosa ni ruchibi laa, ne riníʼcabe zeedani de ca espíritu stiʼ ca gueʼtuʼ ca.

Tobi de ca binni ca nga Agboola, hombre riʼ nabeza gaxha de ra dxaaga Benín ne Nigeria. Laabe nabe: «Lu guiráʼ ni runi binni raríʼ nuu espiritismo. Tobi de ca costumbre ni maʼ xadxí napa binni raríʼ nga rugázecabe ca gueʼtuʼ ca, ne rúnicabe ni purtiʼ riníʼ íquecabe zacatiʼ nga zanda chuʼ ca gueʼtuʼ ca lade ca espíritu. Naa bitopaʼ ca xabú ni riaana ora maʼ bigázecabe ca gueʼtuʼ que ne ruguuchani caadxi bandaga para guneʼ ti pomada. Despué, ora maʼ caxubeʼ pomada que rifle stinneʼ riniéʼ xi maniʼ racaladxeʼ guinaazeʼ. Stale binni ni nuu neza ra nabezaʼ riʼ napa costumbre ca, ne ruluíʼ dxandíʼ racaneni binni. Peru nuu sti modo jma feu runiná espiritismo ca binni.

Agboola guníʼ: «Cumu málasi guti guiropaʼ xiiñeʼ ne guirutiʼ ñanna xi pur la? guníʼ iqueʼ zándaca nuu tu cayuni dañu naa. Ngue runi, guyaa ra nuu ti hombre ni nabé runibiáʼcabe purtiʼ nanna stale de espiritismo. Laabe gúdxibe naa biaʼsi ngue ni caníʼ iqueʼ ne gúdxibe naa sti cosa jma feu, nabe zaca espíritu stiʼ ca xiiñeʼ esclavu stiʼ hombre biiti laacaʼ ora guidxiña dxi gati. Laaca gúdxibe naa zazaaca guionna xiiñeʼ que zaqueca. Ne dxandíʼ, qué nindaa guti sti xiiñeʼ que».

Ca dxi ca nga binibiáʼ Agboola ti testigu stiʼ Jiobá de Nigeria láʼ John, laabe biquiiñebe Biblia para gusiénebe ni cusiidini de ca gueʼtuʼ ca. Ni biziidiʼ Agboola riʼ bichaani xquendanabani, ne laaca zacaca zanda gacaneni ca binni ni runi cré ca cosa ni bizéʼtenu ca.

Ñee zanda guniná ca gueʼtuʼ ca laanu la?

Nin ti binni guidxilayú qué ñanda nicabi ni gunabadiidxanu ca neca niníʼ napa poder, sínuque Jiobá Dios si nga zanda guicabi ni. Xiñee yaʼ. Purtiʼ laabe nga bizaʼbe «irá xixé ni nuu ibáʼ ne ni nuu guidxilayú [...] ni rihuinni, zaqueca ni qué rihuinni» (Colosenses 1:16). Laabe bizaʼbe ca ángel ca para guibánicaʼ guibáʼ, ne bizaʼbe binni ne maniʼ para guibani lu Guidxilayú (Salmo 104:4, 23, 24). Ne guiráʼ cosa ni nabani zeeda de Dios (Apocalipsis 4:11). Nga runi, galán nga guidúʼndanu xi cusiene Stiidxabe, Biblia, de guendaguti.

Biblia na Jiobá nga guníʼ de guendaguti ca primeru, bíʼnibe ni ora gúdxibe Adán ne Eva záticaʼ pa gucheenecaʼ laabe (Génesis 2:17). Ximodo zaca nga yaʼ. Bisiénebe ni sicaríʼ ora guniʼbe: «Yu dé lii ne yu dé ca zabiguétaluʼ» (Génesis 3:19). Nga runi, ora gati binni la? riuʼdxuʼ beela ladi ne raca yu. Racá nga riluxe xquendanabani binni.

Adán ne Eva gudixhe íquecaʼ gudxiidéchecaʼ Dios, ngue runi guníʼ Dios záticaʼ. Peru cadi laadícabe nga gúticabe primé, sínuque Abel xiiñicabe, biiti Caín laa, biʼchiʼ ni jma huaniisi (Génesis 4:8). Ñee bidxibi Caín gueeda guniná bíʼchibe ni maʼ guti que laabe la? Coʼ. Ni bidxíbibe nga xi guni ca binni ni nabani que laabe (Génesis 4:10-16).

Guidúʼyanu sti ejemplu ni zeeda lu Biblia ni guca maʼ raca stale siglu. Caadxi astrólogo gúdxicaʼ rey Herodes gule ti baʼduhuiiniʼ ndaaniʼ tobi de ca guidxi ra cayuni mandarbe, ne chigaca baʼduhuiiniʼ riʼ «rey stiʼ ca judíu». Guizáʼ guluu ndiʼ xizaa Herodes, ngue runi biʼniʼ mandarbe gati guiráʼ hombrehuiiniʼ ni napa biaʼ chupa iza, ti cadi chuʼ tuuxa lugar stibe casi rey. Peru qué ñanda diʼ ñuutibe Jesús, purtiʼ gudxi ti ángel José sicaríʼ: «Gucuaa badu huiini ca ne jñaa, laché Egipto» (Mateo 2:1-16).

Guti si Herodes gudxi ángel que José guibiguétacaʼ Israel, «purti ma guti cani gucalaʼdxi ñuuti badu huiini ca» (Mateo 2:19, 20). Ángel que zeedabe de ra nuu puru binni de espíritu, ngue runi nánnabe maʼ qué zanda diʼ guniná Herodes baʼduhuiiniʼ que. Maʼ qué gapa diʼ José xi pur guidxibi rey que. Peru guyuu sti rey malu lugar stibe ni láʼ Arquelao, ngue huaxa nápabe razón para guidxíbibe laa. Ngue runi, yendezanebe binnilídxibe Galilea, zitu de ra runi mandar rey riʼ (Mateo 2:22).

Xi rizíʼdinu de ca relatu riʼ yaʼ. Rizíʼdinu qué zanda diʼ guni ca gueʼtuʼ ca laanu gastiʼ. Yanna, ximodo zanda guiénenu ni bizaaca Agboola ca yaʼ.

Ñee espíritu stiʼ binni ni maʼ guti laacabe la? o demonio

Dxi maʼ huaniisi Jesús bidxiilú caadxi de ca espíritu malu riʼ. Ca espíritu riʼ binibiaʼcaʼ laabe ne gúdxicaʼ laabe «Xiiñi Dios». Jesús gunna tu laacabe, qué niníʼdibe nácacaʼ espíritu stiʼ binni maʼ guti, sínuque demonio, o ángel malu (Mateo 8:29-31; 10:8; Marcos 5:8).

Biblia qué ruzeeteʼ si de ca espíritu ni guca malu, laaca riniʼni de xcaadxi ni ruzuubaʼ stiidxaʼ Dios. Libru stiʼ Génesis ruzeeteʼ de caadxi ángel ni láʼ querubín. Dxi gulee Jiobá Adán ne Eva ndaaniʼ Edén que bizuhuaabe querubín neza ra rindani Gubidxa stini, para gapa ni ti cadi chuʼ binni ndaaniʼ ni (Génesis 3:24). Ruluíʼ si ndiʼ nga primé biaje biiyaʼ binni laacabe.

Despué guyuu stale ángel, qué rieeteʼ diʼ pándacaʼ, laacaʼ beedacaʼ ndaaniʼ Guidxilayú ne gúcacaʼ casi binni. Peru biaje riʼ cadi Jiobá diʼ biseendaʼ laacabe, sínuque laacabe nga «qué niná[cabe] ñaana[cabe] ra bisaana Dios laaca[be]» guibáʼ (Judas 6). Ca ángel riʼ bíʼnicaʼ ni riuuláʼdxisicaʼ, guyuunecaʼ ca gunaa nuu lu Guidxilayú riʼ. Yanna, ora gúpacabe xiiñicabe la? maʼ gadxé gúcacaʼ ne binibiáʼ binni laacaʼ casi nefilim. Ca ángel malu que ne ca xiiñicaʼ bichacaʼ Guidxilayú riʼ de guendaridinde ne de guendaquéiquiiñeʼ (Génesis 6:1-5). Ngue runi, binitilú Jiobá guiráʼ ca binni malu que dede ne ca nefilim, ra bisábabe ti nisaguié naroʼbaʼ ni bindaahua guidubi Guidxilayú. Yanna, xi bizaaca ca ángel malu que yaʼ.

Nisaguié Naroʼbaʼ que bicaa laacabe guibiguétacabe guibáʼ, peru maʼ qué niná diʼ Jiobá nicaacabe lugar ra guluu laacabe primé que (Judas 6). Biblia na: «Ca ángel ni bichee chiqué qué ñá Dios laacaʼ sínuque uladxi laacaʼ, biseenda laaca [ndaaniʼ Tártaro] ne biseguyoo laaca ra nacahui, cá ca cadena laga cabeza ca dxi cuidxi be cuenta irá xixé[caʼ]» (2 Pedro 2:4).

Xii nga Tártaro yaʼ. Cadi nuu diʼ ti lugar ni láʼ zacá. Laani nga modo bisaana Dios ca demonio ca dede dxi bidxiidéchecaʼ laabe. Dios maʼ qué nudii lugar ñápacabe guendabiaaniʼ ne guiráʼ poder ni gúpacabe dxiqué, nga runi maʼ qué zanda gápacabe ti cuerpu de beela. Neca zacá naparúcabe stale poder para gucaacabe binni guni cosa malu. Ne laaca zanda chúʼcabe lu xcuerpu binni ne maniʼ para guni ni nácabe (Mateo 12:43-45; Lucas 8:27-33). Ne zanda quítecabe laanu ora rácacabe casi espíritu stiʼ binni ni maʼ guti. Xiñee rúnicabe sicaríʼ yaʼ. Purtiʼ racaláʼdxicabe guni crenu nabániruʼ ca gueʼtuʼ ca ti gúninu ca costumbre ni qué riuulaʼdxiʼ Jiobá ne zacá guixélenu de laa.

Xi zanda gúninu para cadi guidxíbinu ca gueʼtuʼ ca

Agboola, hombre ni maca bizéʼtenu que biiyabe nabé jneza ni rusiidiʼ Biblia de ni caninu riʼ. Cumu rápabe gana gánnabe jma de tema riʼ la? ngue runi bidiibe lugar gusiidiʼ John laabe ni zeeda lu Biblia. Nabé gutadxí ladxidoʼbe ora biziidibe cadi guca diʼ ca xiiñibe espíritu ne qué zácadicaʼ mozo stiʼ binni ni biiti laacabe que, sínuque caziiláʼdxicabe ndaaniʼ baʼ (Juan 11:11-13).

Gudixhe íquebe guixélebe de espiritismo ne maʼ cadi liica chuʼbe luni. Ngue runi, bizaaquibe guirá ca cosa nápabe ni riquiiñeʼ binni lu espiritismo (Hechos 19:19). Caadxi de ca vecinu stibe gúdxicaʼ laabe: «¡Zadxiichiné ca espíritu ca lii!». Peru Agboola maʼ qué nidxibi diʼ. Yenándabe conseju ni cá lu Efesios 6:11, 12 ra na: «Laiquiiñe irá ni ma bidii Dios laatu [purti] cadinde né nu ca xaíque sti ca binidxabaʼ, [...] ne irá ca espíritu malu». Xii nga cani rudii Dios laanu yaʼ. Caadxi de laani nga, cani maʼ bizíʼdinu de lu Stiidxabe, gúninu ni jneza, gucheechenu ca diidxaʼ nacubi ne galán ca, gápanu fe ne guidúʼndanu Stiidxaʼ Dios. Laacani nga cani jma racané binni.

Ora biiyaʼ ca binnilidxi ne ca xhamigu Agboola maʼ qué rúnibe ca cosa stiʼ espiritismo que la? bidxiidéchecaʼ laabe. Peru bidxélabe xhamígube ora guyebe ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu stiʼ ca Testigu stiʼ Jiobá, ca binni riʼ runi crecaʼ ni rusiidiʼ Biblia.

Agboola biziidiʼ maʼ cadi candaa zuni chaahuiʼ Jiobá Guidxilayú riʼ, zabeebe guirá cosa malu ne maʼ qué zanda guni ca demonio ca gastiʼ. Ne zunitilú Jiobá laacabe (Apocalipsis 20:1, 2, 10). Laaca nánnabe zandisaʼ Dios «irá cani nuu ndaani baʼ» (Juan 5:28, 29). Millón de binni ziasa para guibani ndaaniʼ Guidxilayú riʼ, ládecabe ziuu Abel ne ca baʼduhuiiniʼ ni biiti rey Herodes. Agboola laaca nanna ziasa guionnaʼ xiiñiʼ. Laaca zanda guiasa ca binnilídxinu ni maʼ guti. Ora maʼ guibani ca binni riʼ, zábicabe laanu qué liica ñánnacabe gastiʼ biaʼ dxi gúticabe, ne qué liica niquiiñecabe nin ti cosa ni biʼniʼ binni pur laacabe.

Pur guiráʼ ni maʼ guninu ca, maʼ bidúʼyanu gastiʼ nin ti razón para guidxíbinu ca gueʼtuʼ ca. Ne stiʼ cosa jma galán, zanda guidúʼyanu ca binnilídxinu ni maʼ guti ora guibánicaʼ. Nga runi, laga cabézanu guedandá dxi ca, galán guidúʼndanu Biblia, ti iguidxi fe stinu. Laaca naquiiñeʼ guidxaaganu ca binni ni runi cré cani rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios. Nagueendaca naquiiñeʼ gusaananu guiráʼ ca cosa stiʼ espiritismo, ne iquiiñenu «irá ni ma bidii Dios», ti zacá cadi guchiiñaʼ ca demonio ca laanu (Efesios 6:11). Ca testigu stiʼ Jiobá racanecaʼ binni ni riuulaʼdxiʼ guni cani maʼ bizéʼtenu ca, ruundanécabe binni libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia sin quixe gastiʼ.a

Yanna riʼ, maʼ qué ridxibi diʼ Agboola ca gueʼtuʼ ca ne maʼ nánnabe xi gúnibe para cadi guchiiñaʼ ca demonio ca laabe. Laabe guniʼbe: «Qué gannadiáʼ xiñee guti guionnaʼ xiiñeʼ. Peru dede dxi maʼ runeʼ xhiiñaʼ Jiobá maʼ gupaʼ xcadxe xiiñeʼ, ne nin ti espíritu qué huayuniná laacabe».

[Cani cá ñee yaza]

a Ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.

[Ni caníʼ yaza 12]

Caín qué nidxibi pa ñuniná biʼchiʼ ni maʼ guti que laa

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 13]

Agboola maʼ qué ridxibi ca gueʼtuʼ ca ne maʼ nánnabe xi gúnibe para cadi guchiiñaʼ ca demonio ca laabe

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir