Riuʼnu nayecheʼ ora rusíʼdinu binni ni cá lu Biblia
«Laché ne lachigusiidiʼ binni.» (MAT. 28:19)
1-3. 1) Ximodo runi sentir ca xpinni Cristu ora gúʼndanecaʼ binni Biblia. 2) Xi guiráʼ guendarinabadiidxaʼ zacábinu lu tema riʼ.
«MAʼ ZINIÁʼ once semana de cayuundaniáʼ ti familia de Paquistán Biblia, ne nabé maʼ xhamígudu. Guiníʼ iquesiáʼ maʼ chiguibiguétacabe xquídxicabe ridá nisa luaʼ, purtiʼ maʼ qué zanda diʼ chuʼdu juntu. Nabé nayecheʼ nuaa bisiideʼ laacabe de Jiobá.» Zacá guníʼ ti gunaa Testigu ni gucané ti grupu de binni ni riníʼ diidxaʼ hindi ni nuu Estados Unidos.
2 Lii yaʼ, ñee laaca huayuuluʼ nayecheʼ purtiʼ huayuundaneluʼ tuuxa binni de Biblia la? Jesús ne ca discípulo stiʼ nabé guyuuláʼdxicaʼ gacanecaʼ binni guiziidiʼ. Ora bibiguetaʼ 70 discípulo ni bisiidibe que de yegucheechecaʼ diidxaʼ bizulú guniʼcaʼ ne stale guendanayecheʼ guiráʼ ni bizaacacaʼ dede ne Jesús biecheʼ (Luc. 10:17-21). Ca dxi stinu riʼ nuu stale binni ni riuulaʼdxiʼ guni dxiiñaʼ ca. Ne zacá rihuinni ni pur dxiiñaʼ ni bíʼnicabe lu iza 2007. Guiráʼ beeu stiʼ iza ca biindanécabe biaʼ xhoopaʼ millón arondaʼ binni de Biblia.
3 Peru nuu de cani rucheeche diidxaʼ qué huayuu dxi guni sentircaʼ pabiáʼ nga nayecheʼ riuu binni ora gusiidiʼ tuuxa ni cá lu Biblia. Ne nuu tu laa maʼ xadxí qué huayuundané tuuxa. Xi guendanagana zándaca gucueeza laanu de guidúʼndanenu binni Biblia yaʼ. Ximodo zanda gudxíʼlunu cani yaʼ. Ne xi zabeendunu pa gúninu stipa pur gúninu ni gunabaʼ Jesús laanu: «laché ne lachigusiidiʼ binni» (Mat. 28:19).
Cani zándaca cuee gana laanu
4, 5. 1) Xi runi stale binni ndaaniʼ caadxi guidxi ora riníʼnecabe laacaʼ de Biblia. 2) Xi guendanagana ridxaagalú cani rucheeche diidxaʼ ndaaniʼ xcaadxi guidxi.
4 Lu Guidxilayú riʼ nuu lugar riuulaʼdxiʼ binni guicaa ca libru ne ca revista stinu ne qué rindaa rinacaʼ ruundanécabe laacaʼ. Ti guendaxheelaʼ de Australia ni guyuu ti tiempu ndaaniʼ guidxi Zambia bicaa: «Dxandíʼ ni gúdxicabe laadu: Ca binni de Zambia nabé riuuláʼdxicaʼ guiziidicaʼ de Dios. Nabé galán rucheeche binni diidxaʼ lu calle raqué, purtiʼ ca binni que ridxíñacaʼ laadu ne nuu tu laa dede riníʼ xi revista racalaʼdxiʼ guicaa». Lu iza 2007 biindanécabe jma de chupa gayuaa mil binni ndaaniʼ guidxi Zambia: casi ñaca ñuundané ti ni rucheeche diidxaʼ jma de ti binni.
5 Peru ndaaniʼ xcaadxi guidxi raca nagana para laanu guidxélanu binni ni gusaananenu ca libru ne ca revista stinu, ne nuu de laacaʼ qué rinacaʼ gúʼndanenu laacaʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ stale de laacaʼ qué guínnicaʼ ra lídxicaʼ ne nuu de laacaʼ qué rinacaʼ gánnacaʼ de religión. Stale binni biniisi ndaaniʼ ti religión ne nuu de laacaʼ qué liica ñápacaʼ religión o maʼ qué rinacaʼ gánnacaʼ de laani purtiʼ maʼ biiyacaʼ qué runi ca binni ca ni riziidicaʼ. Xcaadxi qué rinacaʼ gánnacaʼ de religión «purti qué ganna ca xi guni ca ne iruti cayaca né laacaʼ» (Mat. 9:36). Nga runi, qué ridxagayaadinu ora guinínenu binni ni qué racalaʼdxi ganna xi rusiidiʼ Biblia.
6. Xi rucueeza caadxi xpinni Cristu para cadi gusiidicaʼ binni.
6 Ne nuu xcaadxi cosa ni ribee gana cani rucheeche diidxaʼ. Nuu de ca xpinni Cristu maʼ qué randa rusiidicaʼ binni de Biblia cásica bíʼnicaʼ ni dxiqué purtiʼ maʼ huaracaʼ o maʼ nagólacaʼ. Ne xcaadxi de ca xpinni Cristu maʼ gadxé ni rucueeza laacaʼ. Zándaca guiníʼ íquecabe qué zanda diʼ guʼndanécabe tuuxa binni. Runi sentírcabe casi biʼniʼ sentir Moisés ora gudxi Jiobá laa chiguiniʼné faraón. Moisés guníʼ: «Bitiidilaʼdxiʼ naa Jiobá, peru naa nabé nanene riniéʼ» (Éxo. 4:10). Nuu biaje ridxibi binni guni xiixa purtiʼ riníʼ ique qué zanda gúnini jneza. Zándaca guiníʼ íquenu qué ziuu dxi gacanenu tuuxa chúʼnisa purtiʼ qué gánnanu gusíʼdinu jneza. Nuu tu laa riníʼ ique qué zanda gacané tuuxa nga runi nacaʼ xi para guicá íquecaʼ gúʼndanecaʼ tuuxa. Xi zacané laanu para cadi guiníʼ íquenu zacá yaʼ.
Chuʼnu listu para ni guidxaagalunu
7. Xi bicaa Jesús gucheeche diidxaʼ.
7 Ni naquiiñeʼ gúninu primé nga chuʼnu listu para ni guidxaagalunu. Jesús guníʼ: «Ndaani ladxidóʼ [binni] riaaxha ni riníʼ» (Luc. 6:45). Xi guyuu ndaaniʼ ladxidóʼ Jesús yaʼ. Nabé bizaaláʼdxibe binni de guidubi ladxidoʼbe. Nga nga ni bicaa laabe gucheechebe diidxaʼ. Casi dxi biiyabe ximodo nuu ca judíu que nezalú Dios biabe laacaʼ, ne gúdxibe ca discípulo stibe: «Ma stale binni cabeza si ucaa diaga stiidxa Dios. [...] Lainaba lu Dios useenda stale tu guni dxiiña ca» (Mat. 9:36-38).
8. 1) Xi naquiiñeʼ guiníʼ íquenu ti gusisácanu dxiiñaʼ ni rúninu. 2) Xi rizíʼdinu de ca diidxaʼ ni guníʼ ti gunaa ni cayuundanécabe laa.
8 Guiníʼ íquenu cani huabeendunu purtiʼ guyuu tuuxa gulee tiempu stiʼ para bisiidiʼ laanu ni zeeda lu Biblia. Nga zacané laanu gánnanu laaca zanda gacané ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Dios ca binni ni nabeza neza ra rucheechenu diidxaʼ. Sicaríʼ na ti carta ni biseendaʼ ti gunaa Betel ni nuu xquidxi: «Nabé nayecheʼ nuaa pur ca gunaa Testigu ni reeda gusiidiʼ naa de Biblia ndaaniʼ lidxeʼ. Nuu tiru rudiéʼ dxiiñaʼ laacabe purtiʼ nabé rinabadiidxaʼ stale cosa ne pur nga ridídidu de tiempu ni gudíxhedu gúʼndadu. Peru nabé nápacabe paciencia naa ne riuuláʼdxicabe gusiidicabe naa guiráʼ ni nánnacabe. Rudiéʼ xquíxepeʼ Jiobá ne Jesús pur binebiaʼyaʼ laacabe».
9. Xi jma bicaa ique Jesús guni, ne ximodo zanda gúninu casi bíʼnibe.
9 Peru naquiiñeʼ gánnanu cadi guiráʼ diʼ cani bicaadiaga Jesús bíʼnicaʼ ni nabe (Mat. 23:37). Ne guyuu caadxi binni ni guzané laabe maʼ qué ninacaʼ ñúnicaʼ ni nabe ne bisaanacaʼ laabe (Juan 6:66). Peru qué niníʼ ique Jesús qué risaca ni cusiidiʼ. Neca stale de ca binni ni bisiidibe qué ñuni ni nabe la? jma gucuá íquebe gacanebe cani racalaʼdxiʼ guiziidiʼ. Biiyabe nuu stale binni ni racalaʼdxiʼ guiziidiʼ de Dios ne guyuuláʼdxibe gacanebe laacaʼ (biindaʼ Juan 4:35, 36). Zacaca, lugar de guireʼnu gana pur ca binni ni qué riná gucaadiaga laanu la? naquiiñeʼ guicá íquenu gacanenu ca binni ni racalaʼdxiʼ guiziidiʼ ni nabeza neza ra rucheechenu diidxaʼ. Xi caquiiñeʼ gúninu para cadi guireʼnu gana gacanenu laacabe cásica biʼniʼ Jesús yaʼ.
Quixhe íquenu gúʼndanenu binni ora maʼ zigucheechenu diidxaʼ
10, 11. Xi zanda gúninu para cadi guireʼnu gana de gucheechenu diidxaʼ.
10 Ti binni runi dxiiñaʼ lu layú la? ribeza guindisaʼ cosecha stiʼ. Zacaca nga naquiiñeʼ gúninu ora gucheechenu diidxaʼ, naquiiñeʼ guicá íquenu guzulú gusíʼdinu binni de Biblia. Peru nuu tiru neca guyúbinu binni qué ridxélanu laacaʼ ora maʼ zigucheechenu diidxaʼ nin ora guibiguetaʼ chigánnanu laacabe, ne nga zándaca cuee gana laanu. Ñee pur nga maʼ qué zucheechenu diidxaʼ de yoo pur yoo la? Coʼ. Nuuruʼ stale binni ni deruʼ cayunadiaga de Stiidxaʼ Dios pur modo rucheechenu diidxaʼ ca.
11 Para cadi guireʼnu gana de gucheechenu diidxaʼ la? galán guyúbinu xcaadxi modo guinínenu binni de Stiidxaʼ Dios. Ñee maʼ huaníʼ íqueluʼ gucheecheluʼ diidxaʼ lu calle o ndaaniʼ ca negocio ca la? Ñee zanda gucheecheluʼ diidxaʼ pur teléfono o guinábaluʼ teléfono stiʼ binni ni guiníʼneluʼ ca ti ganda cuídxiluʼ laa sti hora la? Pa qué gusaana de gucheechenu diidxaʼ ne guyúbinu modo guinínenu binni, qué ziaadxaʼ tu chuulaʼdxiʼ guinínenu laa de Stiidxaʼ Dios ne nga zusiecheʼ laanu.
Xi zanda gúninu ora qué náʼ tuuxa gucaadiaga laanu
12. Xi zanda gúninu pa qué riuulaʼdxiʼ ca binni ni nabeza neza ra rucheechenu diidxaʼ guiniʼnécabe laacaʼ de religión.
12 Xi zanda gúninu pa qué riuulaʼdxiʼ ca binni ni nabeza neza ra rucheechenu diidxaʼ guiniʼnécabe laacaʼ de religión yaʼ. Zanda guininu de cani riguu xizaa laacabe. Apóstol Pablu bicaa ra nuu ca xpinni Cristu de Corinto: «Lade ca judíu la? bibane casi judíu. [...] Zaqueca ra nuu cani nabani sin ley bine casi ñaca qué ganna ley para gune ganar cani nabani sin ley. Peru rune ni na Dios ne nabane xaʼna ley sti Cristu. [...] Rune zacá lade irá cabe». Xiñee biʼniʼ Pablu zacá yaʼ. Laca laabe bisiénebe: «Tílasi zacá ganda ulaʼya caadxi» (1 Cor. 9:20-22). Laanu laaca zanda guyúbinu xiixa ni riuulaʼdxiʼ ca xpesínunu gánnacaʼ. Stale de laacabe racalaʼdxiʼ guibaniné binnilidxi galán. Ne nuu tu laa racalaʼdxiʼ guni xiixa ni risaca lu xquendanabani. Ñee zanda guyúbinu modo chuulaʼdxiʼ binni gucaadiaga Stiidxaʼ Dios la?
13, 14. Xi huayuni stale de ca xpinni Cristu para cadi guireecaʼ gana de gucheechecaʼ diidxaʼ.
13 Stale de ca xpinni Cristu ruyúbicaʼ ximodo gucheechecaʼ diidxaʼ para cadi guireecaʼ gana ora guidxélacaʼ binni ni qué riuulaʼdxiʼ gucaadiaga Stiidxaʼ Dios. Xi huayúnicabe yaʼ. Huaguixhe íquecabe guiziidicabe sti diidxaʼ. Ti guendaxheelaʼ ni napa jma de 60 iza bidiicaʼ cuenta nabeza stale baʼduscuela ne stale familia ni riníʼ diidxaʼ chinu neza ra rucheechecaʼ diidxaʼ. Xheelaʼ gunaa que guníʼ: «Gudixhe íquedu guizíʼdidu diidxaʼ riníʼ ca binni que. Neca guiráʼ dxi guleedu tiempu para bizíʼdidu diidxaʼ que, gucaneni laadu para gunda bíʼndanedu stale de laacabe Stiidxaʼ Dios».
14 Peru pa qué zanda guizíʼdinu sti diidxaʼ la? zanda iquiiñenu folletu ni láʼ Buenas nuevas para gente de todas las naciones ora guidxélanu tuuxa ni qué riníʼ stiidxanu. Laaca zanda guyúbinu libru o revista ni nuu lu stiidxaʼ ca binni ni guidxélanu ora maʼ zigucheechenu diidxaʼ. Dxandíʼ, caquiiñeʼ gúninu stipa para ganda guinínenu tuuxa binni ni biniisi sti lugar o ni riníʼ sti diidxaʼ. Peru galán guietenaláʼdxinu ca diidxaʼ riʼ: «Ni rudxiiba stale la? ricaa stale» (2 Cor. 9:6).
Nuu tu racané laanu gúninu dxiiñaʼ ca
15, 16. 1) Xiñee rininu cadi laasinu nga racanenu ca binni rúʼndanenu Biblia. 2) Ximodo racané ca xpinni Cristu ni maʼ nagola.
15 Peru caquiiñeʼ gánnanu cadi laasinu zanda gacanenu ca binni rúʼndanenu Biblia. Xiñee rininu zacá yaʼ. Jesús guníʼ: «Pa ganaxhii saa tu zacá la? zanna binni xpinne laatu» (Juan 13:35). Ne ngapeʼ nga ruuyaʼ binni ora checaʼ ra ridagulisaanu. Ti gunaa ni ruundanécabe Biblia bicaa: «Guizáʼ riuuladxeʼ chaa ca guendaridagulisaa ca. ¡Nabé nachaʼhuiʼ ca binni ca ne naa!». Jesús maca guníʼ zándaca zucaalú binnilidxi binni laa pa gaca xpínnibe (biindaʼ Mateo 10:35-37). Peru guniʼbe zadxélanu binni ni zanda gueeda gaca casi bíchinu, bizánanu, jñaanu ne xiiñinu lade ca neza binni ridagulisaa (Mar. 10:30).
16 Ca xpinni Cristu ni maʼ nagola laaca racanecaʼ ca binni ni rúʼndanenu Biblia ti ganda guiniisicaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios. Ximodo yaʼ. Purtiʼ neca qué randa ruundanécabe tuuxa Biblia, ora ricábicabe ra ridagulisaanu racanécabe iguidxi fe stiʼ cani nacubi cayuundaʼ Biblia. Ne cumu maʼ xadxí cayúnicabe ni jneza la? randa racanécabe cani ridagulisaanécabe ne cani nacubi caziidiʼ (Pro. 16:31).
Xi zanda gúninu para cadi guidxíbinu gúʼndanenu tuuxa
17. Xi zanda gúninu pa runi sentirnu qué zanda gúʼndanenu tuuxa binni.
17 Xi zanda gúninu pa runi sentirnu qué zanda gúʼndanenu tuuxa binni yaʼ. Galán guietenaláʼdxinu gucané Jiobá Moisés ra bidiibe laa espíritu santu. Laaca biseendabe Aarón chiné Moisés (Éxo. 4:10-17). Ne Jesús guníʼ zacané espíritu santu stiʼ Dios ca xpinni ora gucheechecaʼ diidxaʼ (Hech. 1:8). Ne ora biseenda Jesús ca discípulo stiʼ chigucheechecaʼ diidxaʼ la? biseendabe laacaʼ ne stobi, zacá bisihuínnibe cadi naquiiñeʼ checaʼ stúbicaʼ (Luc. 10:1). Nga runi, pa raca nagana para lii gúʼndaneluʼ tuuxa binni la? gunabaʼ Dios gudii lii guendabiaaniʼ, espíritu santu stiʼ ne biyubi sti xpinni Cristu ni zanda gacané lii. Nabé riéchenu nga gánnanu caquiiñeʼ Jiobá laanu gúninu xhiiñaʼ neca guirutiʼ nácanu (1 Cor. 1:26-29).
18. Xi zacané laanu cadi guiníʼ íquenu qué zanda gacanenu tuuxa.
18 Xi zacané laanu cadi guiníʼ íquenu qué zanda gacanenu tuuxa. Naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu cadi ni cusiidiʼ si ca zanda gacané gaca tuuxa xpinni Cristu. Jiobá nga runi ni jma risaca: ruchíñabe binni ndaaniʼ xquídxibe (Juan 6:44). Laanu ne xcaadxi xpinni Cristu ruyúbinu modo gacanenu binni guiziidiʼ cani zeeda lu Biblia ne gacanenu laa guiniisi lu Stiidxaʼ Dios (biindaʼ 2 Timoteo 2:15). Ne binni ni cayuundaʼ Biblia ca naquiiñeʼ quixhe ique guni ni caziidiʼ (Mat. 7:24-27). Dxandíʼ, rireʼnu gana ora gabi binni ni cayúʼndanenu ca laanu maʼ qué zuundaʼ, purtiʼ ni ribézanu nga gúnibe ni na Jiobá. Peru laaca nánnanu «cada tobi nu zabidxi Dios cuenta laanu» (Rom. 14:12).
Zabeendunu ni galán pa gúninu stipa pur gúʼndanenu binni
19-21. 1) Xiñee galán gúʼndanenu binni Biblia. 2) Ximodo ruuyaʼ Jiobá guiráʼ cani rucheeche diidxaʼ.
19 Ora rúʼndanenu tuuxa binni Biblia racaneni laanu gúninu ni na Reinu stiʼ Dios primé lu xquendanabáninu. Ne laaca racaneni guiaana cani zeeda lu Stiidxaʼ Dios ca ndaaniʼ íquenu ne ndaaniʼ ladxidoʼno. Ximodo raca nga yaʼ. Ti precursor ni láʼ Barak bisiene: «Ora gúʼndanenu binni rucaani laanu gúʼndanu jma de Stiidxaʼ Dios. Purtiʼ para ganda gusíʼdinu binni naquiiñeʼ guni crenu dxandíʼ nga cani rusíʼdinu».
20 Peru, pa qué ruundaneluʼ tuuxa binni yaʼ. Ñee zaníʼ íqueluʼ qué risaca xhiiñaluʼ para Jiobá la? Coʼ. Jiobá rudii xquíxepeʼ laanu pur stipa ni cayúninu para gusisácanu laa. Guiranu, cani rucheechenu diidxaʼ tobi si cayuninenu Jiobá dxiiñaʼ. Peru pa gúʼndaneluʼ tuuxa binni Biblia la? jma nayecheʼ ziuuluʼ purtiʼ zuuyaluʼ modo gacané Jiobá guiniisi binni ca ndaaniʼ xquidxi (1 Cor. 3:6, 9). Ti precursora ni láʼ Amy bisiene: «Ora gúʼyaluʼ maʼ ziziidiʼ ca binni ni cayuundaneluʼ ca rudiiluʼ xquíxepeʼ Jiobá pur gunda gucaneluʼ laacaʼ gunibiaʼcaʼ laabe ne guicaacaʼ guendanabani ni qué zaluxe».
21 Pa gúninu stipa pur guzulú gusíʼdinu binni ni zeeda lu Biblia, jma zucáʼ íquenu gúninu xhiiñaʼ Dios que sti cosa, ne qué zusaananu de guni crenu zabáninu ndaaniʼ guidxilayú cubi ni chigudiibe laanu. Jiobá zacané laanu para ganda gacanenu guilá ca binni ni gucaadiaga laanu (biindaʼ 1 Timoteo 4:16). Xiruʼ ndiʼ gusiecheʼ laanu jma que gacanenu tuuxa yaʼ.
Rietenalaʼdxuʼ la?
• Xi guendanagana zándaca gucueeza laanu de gusíʼdinu binni ni cá lu Biblia.
• Xi zanda gúninu pa qué riuulaʼdxiʼ ca binni ni nabeza neza ra rucheechenu diidxaʼ gucaadiágacaʼ Stiidxaʼ Dios.
• Xiñee galán gúninu stipa pur gúʼndanenu binni.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 9]
Ñee ruyúbinu xcaadxi modo para gucheechenu diidxaʼ ti ganda guidxélanu cani racalaʼdxiʼ guiziidiʼ la?