Nabé bisisaca Job lá Jiobá
«Qué chuʼ dxi gusaana binni de gusisaca lá Jiobá.» (JOB 1:21)
1. Tu bicaa libru stiʼ Job, ne padxí bicaabe ni.
DXI napa Moisés 40 iza yendeza Madián, purtiʼ gucalaʼdxiʼ faraón de Egipto que ñuuti laabe (Hech. 7:23). Ruluíʼ si dxi nuube guidxi ca nga gúnnabe xi guiráʼ guendanagana bizaaca Job, ti xpinni Dios ni guleza gaxha de Uz. Gudiʼdiʼ si caadxi iza, dxi mayaca chindá ca israelita que lu layú ni bizabiruaa Dios gudii laacaʼ que, gudíʼdicaʼ gaxha de guidxi ca. Zándaca racá nuu Moisés ora gunna ni bizaaca Job dxi mayaca gati. Guti si Job bicaa Moisés libru stibe, zacá nga costumbre gupa ca judíu dxiqué.
2. Xiñee nabé ruquidxi libru stiʼ Job fe stiʼ ca xpinni Dios.
2 Libru stiʼ Job ca nabé ruquídxini fe stiʼ ca xpinni Dios ca dxi stinu riʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ caniʼni de caadxi cosa risaca ni guca guibáʼ ne rusihuínnicani pabiáʼ risaca nga derechu napa Dios de guni mandar lu guidubi naca guibáʼ ne Guidxilayú. Racaneni laanu gánnanu xiñee cadi naquiiñeʼ guchéʼnenu Jiobá, ne gánnanu xiñee nuu biaje rudii Jiobá lugar gacaná ca xpinni. Laaca cusihuínnini Binidxabaʼ nga ni jma xhenemigu Jiobá ne binni, ne rusiidini laanu zanda guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá ora tiidinu lu guendanagana neca binni ruchee laanu cásica Job que. Guidúʼyanu caadxi cosa ni ruzeeteʼ libru ca guca dxiqué.
Binidxabaʼ bitiidiʼ Job lu guendanagana
3. Xi nánnanu de Job, ne xiñee bininá Binidxabaʼ laabe.
3 Job guca ti hombre ricu ne risaca ne gucané binni pobre, laaca gúcabe ti xaíque ni bibani jneza ne bidii conseju binni ne gúpacabe respetu laa. Peru ni jma risaca nga bidxíbibe gucheenebe Dios. Ra cayeeteʼ historia stibe na gúcabe «ti hombre ni qué gapa donda ne runi ni jneza» ne ni «[b]idxibi Dios ne [b]ixeleʼ de guendaquéiquiiñeʼ». Pur bidxibi Job nucheené Dios nga bininá Binidxabaʼ laa, cadi pur gúcabe ricu ne binni risaca (Job 1:1; 29:7-16; 31:1).
4. Ximodo nga ti binni ni qué rucheené Dios.
4 Ra ruzulú libru stiʼ Job cayeeteʼ bidagulisaa guiráʼ ángel nezalú Jiobá, ne laaca guyuu Binidxabaʼ raqué peru para guiníʼ mal de Job (biindaʼ Job 1:6-11). Neca guníʼ Binidxabaʼ napa Job stale bidxichi la? ni jma guniʼbe nga xi pur cadi cucheené Job Dios. Ti binni ni qué rucheené Dios nga tuuxa ni runi puru si ni jneza. Ora ruzeeteʼ Biblia de tuuxa ni qué rucheené Dios la? cusihuínnini runi adorarbe Jiobá si ne rúnibe ni de guidubi ladxidoʼbe.
5. Xi guníʼ Binidxabaʼ zuni Job.
5 Binidxabaʼ na biʼniʼ adorar Job Dios purtiʼ racalaʼdxiʼ guicaa xiixa, ne cadi purtiʼ riuulaʼdxiʼ guni adorar laabe de guidubi ladxidóʼ. Ne guniʼbe qué zucheené Job Jiobá pa uguu ndaayaʼ laabe ne gapa laabe. Para guluíʼ Jiobá Binidxabaʼ cadi dxandíʼ ni guníʼ que la? bidiibe lugar laa guniná Job. Pur ngue ti dxi si guti ca maniʼ stibe, guláʼnacabe laacame, biiticabe stale de ca mozo stibe ne guti chii xiiñibe (Job 1:13-19). Ñee biʼniʼ Job casi guníʼ Binidxabaʼ que la? Coʼ, purtiʼ ora bizaaca Job ca desgracia ca guníʼ: «Jiobá maʼ bidii, ne laaca Jiobá maʼ guxha. Qué chuʼ dxi gusaana binni de gusisaca lá Jiobá» (Job 1:21).
6. 1) Xi guca ora bidagulisaa ca ángel que guibáʼ sti biaje. 2) Ora guníʼ Binidxabaʼ zucheené Job Dios, turuʼ guníʼ íquebe zuni zacá.
6 Qué nindaa bidagulisaa ca ángel que sti biaje. Dxi ca laaca guníʼ Binidxabaʼ mal de Job ne ca diidxaʼ riʼ: «Guiráʼ ni napa binni zudii ni pur xhialma. Peru bisigaanáʼ ne gudaʼnaʼ dede dxitaládibe ne beela ládibe guʼyuʼ pa qué zaguudibe lii nezaluluʼ». Ora guníʼ Binidxabaʼ «guiráʼ ni napa binni zudii ni pur xhialma» ca rudiʼnu cuenta cadi Job si guniʼbe zucheené Dios, sínuque laaca guniʼbe zucheené guiráʼ binni Dios. Sti biaje ca bidii Dios lugar laabe guninabe Job, ne yanna maʼ ne ti guendahuará malu (Job 2:1-8). Peru laaca bidxagalú Job xcaadxi guendanagana.
Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Job ca laanu
7. Xi gudxi xheelaʼ Job laa ne cani na xhamigu laabe que.
7 Ora bizulú ca guendananá gupa Job que, laaca bininácani xheelabe. Guizáʼ naná guca para xheelaʼ Job ora guti ca xiiñiʼ ne ora biniti guiráʼ ni gúpacaʼ. Laaca gucanabe ora biiyabe guizáʼ huará Job. Despué maʼ guniʼbe: «Ñee dede yanna nga cayúniluʼ ni jneza la? ¡Guluu dí Dios, ne guti!». Despué guyé Elifaz, Bildad ne Zofar ra nuu Job, para quixhedxicaʼ ladxidoʼbe. Peru lugar de ñúnicabe ngue laga jmaruʼ si bininácabe laabe purtiʼ cadi jneza guiráʼ ni guníʼcabe. Casi Bildad la? guníʼ nuu xi maʼ biʼniʼ ca xiiñiʼ Job ngue runi gúticaʼ. Ne Elifaz guníʼ caguixe Job guiráʼ ni biʼniʼ dxiqué ne laaca guníʼ qué rusisaca Dios ca xpinni ni ruzuubaʼ stiidxaʼ (Job 2:9, 11; 4:8; 8:4; 16:2; 22:2, 3). Neca cadi galán ni gúdxicabe Job la? qué nucheenebe Jiobá. Dxandíʼ nga bichee Job ora «guníʼ [...] jma neza ni runi que Dios» (Job 32:2). Peru laabe qué nusaanabe Jiobá dede dxi biluxe ca guendanagana que.
8. Xi ejemplu bidii Elihú para cani rudii conseju yanna riʼ.
8 Lu historia que laaca bieeteʼ de Elihú, laabe laaca yegánnabe Job. Ora guyuube que bicaadiágasibe ni guníʼ Job ne guionnaʼ xhamigu. Peru ora guniʼbe que bisihuínnibe jma nuu xpiaanibe, neca jma nahuiinibe que laacaʼ. Laabe guníʼnebe Job ne respetu, ne qué ñúnibe casi biʼniʼ guionnaʼ hombre ni yeganna Job que. Ne gúdxibe laa jneza ngue ni cayuni. Peru laaca guniʼbe nabé nuu Job xizaa pur gusihuinni qué liica gapa donda pur cani cazaaca que. De raqué gúdxibe laa nabé risaca nga guni binni ni na Dios sin guchee (biindaʼ Job 36:1, 11). ¡Guizáʼ sicarú ejemplu bidii Elihú para ca xpinni Dios ni rudii conseju yanna riʼ! Laabe qué nidxiichinebe Job, sínuque bicaadiágabe laa ne ora gunda gúdxibe laa biaʼsi ni cayuni ne bidiibe conseju ni gucané laa (Job 32:6; 33:32).
9. Ximodo gucané Jiobá Job.
9 Ra maʼ ziluxe ca guendanagana stiʼ Job que, guizáʼ sicarú ni bizaacabe purtiʼ Biblia na: «Bicabi Jiobá Job ora bindubi ti bi nadipaʼ». Gunabadiidxaʼ Jiobá laabe stale cosa, ne bidii conseju laabe para guchaabe modo caníʼ íquebe que. Gucuaa Job stiidxabe ne guníʼ: «Maʼ beeda gacaʼ ti binni ni qué risaca». Despué guniʼbe: «Dxandipeʼ cayaca arrepentir lu yudé ne lu dé ludé». De raqué gudxi Dios ca hombre ni nacaʼ zigacanecaʼ Job para gatadxí ladxidóʼ que cadxiichinebe laacaʼ, purtiʼ cadi dxandíʼ guiráʼ ni guniʼcaʼ. Despué gúdxibe Job guni orar pur laacaʼ. Gudiʼdiʼ si guiráʼ nga «gulee [Jiobá] guiráʼ guendananá ni gupa Job que ora biʼniʼ orar pur ca compañeru stiʼ, ne bizulú [...] bidii laabe doble de biaʼ gúpabe primé que» (Job 38:1; 40:4; 42:6-10).
Pabiáʼ nadxiinu Jiobá
10. Xiñee qué nunitilú Dios Binidxabaʼ o xiñee bicaadiágabe laa.
10 Jiobá nga ni jma risaca lu guidubi naca guibáʼ ne Guidxilayú, ne laabe nga bizaʼbe cani. Yanna, xiñee bicaadiágabe ni guníʼ Binidxabaʼ que yaʼ. Purtiʼ nánnabe naquiiñeʼ gusihuínnibe cadi jneza ni guníʼ Binidxabaʼ, ne nánnabe qué ñanda nusihuínnibe nga pa qué nulábibe ni guníʼ o pa nunitilube laa. Binidxabaʼ guníʼ zucheené Job Dios pa guniti guiráʼ ni napa; peru neca biniti Job cani napa qué nucheené laabe. Despué maʼ guníʼ Binidxabaʼ zudxiideche guiráʼ binni Dios pa gápacaʼ guendanagana. Peru neca nabé gucaná Job qué liica nucheené Dios. Zacá bihuinni cadi dxandíʼ ni guníʼ Binidxabaʼ purtiʼ neca gulené Job donda qué nucheenebe Dios. Yanna, ñee laaca cayuni ca xpinni Dios casi biʼniʼ Job que la?
11. Xi biʼniʼ Jesús para bisihuinni cadi dxandíʼ ni guníʼ Binidxabaʼ.
11 Ora ti xpinni Dios qué rucheené laabe neca cucaalú Binidxabaʼ laa cusihuinni cadi dxandíʼ ni guníʼ Binidxabaʼ, ni jma xhenemigu Dios. Jesús beeda lu Guidxilayú riʼ ne bisihuinni cadi dxandíʼ guiráʼ ni guníʼ Binidxabaʼ. Cumu qué ñalené Jesús donda, cásica Adán bixhoze gólanu que la? ngue runi qué liica nucheenebe Dios dede dxi gútibe ne zaqué bisihuínnibe pabiáʼ rusiguii Binidxabaʼ ne cadi dxandíʼ cani guníʼ ca dxi stiʼ Job que (Apo. 12:10).
12. Xi naquiiñeʼ guni cada tobi de laanu ora tiidinu lu guendanagana.
12 Peru Binidxabaʼ cadi cusaana de gutiidiʼ ca xpinni Dios lu guendanagana para gucaa laacabe gucheecabe. Nga runi, cada tobi de laanu naquiiñeʼ gusihuínninu qué zuchéʼnenu Jiobá ti zacá guluinu rúninu ni nabe purtiʼ nadxiinu laabe ne cadi purtiʼ si racaláʼdxinu xiixa. Ñee cadi dxandíʼ risaca para laanu gúninu nga la? Naquiiñeʼ gánnanu zudii Jiobá stipa laanu para guni huantarnu ca guendanagana ni gápanu, ne laaca zabeebe cani casi bíʼnibe ne Job (1 Cor. 10:13).
Binidxabaʼ: ti enemigu guizáʼ malu ni bidxiideche Dios
13. Xi caníʼ libru stiʼ Job de Binidxabaʼ.
13 Stiidxaʼ Dios ni gucuá lu diidxaʼ griegu jma caníʼ de Binidxabaʼ ne modo bicaalube Dios. Casi lu libru stiʼ Apocalipsis cayeeteʼ qué zandaa zusihuinni Jiobá napa derechu de guni mandar ne zunitilube Binidxabaʼ, ni jma xhenemígube ca. Laaca rieeteʼ lu Stiidxaʼ Dios ni gucuá lu diidxaʼ hebreu xcaadxi cosa ni cusihuinni modo bicaalú Binidxabaʼ Dios ne cani rúnibe para gusiguiibe binni. Casi libru stiʼ Job cuzeeteʼ guiropaʼ biaje guyé Binidxabaʼ ra bidagulisaa Jiobá ne ca ángel stiʼ. Peru qué ñédibe para nusisácabe Jiobá, sínuque para guiniʼbe mal de Job. Ne gudxi si Jiobá laabe zanda chebe para guninabe Job ti gúʼyabe pa qué zuzuubaʼ stiidxaʼ Jiobá la? bireecabe de ra nuu (Job 1:12; 2:7).
14. Xi guiráʼ biʼniʼ Binidxabaʼ Job.
14 Casi maʼ bidúʼyanu, lu libru stiʼ Job ca rieeteʼ Binidxabaʼ nga enemigu ni jma malu stiʼ binni. Dede dxi bidagulisaa Jiobá ne ca ángel stiʼ casi rieeteʼ lu Job 1:6 que gudiʼdiʼ ti tiempu para bidagulisaacabe sti biaje casi cá lu Job 2:1, ne ca dxi que nga gudiʼdiʼ Job lu stale guendananá. Peru pur qué nuchee Job que la? gunda gudxi Jiobá Binidxabaʼ ca diidxaʼ riʼ: «Dede yanna [cayuni Job] stipa para cadi gucheené naa neca lii cucaaluʼ naa guunduxeʼ laabe sin gúnibe gastiʼ». Qué niná diʼ Binidxabaʼ nudii cuenta cadi dxandíʼ ni guníʼ, sínuque gunabaʼ tiidiʼ Job lu sti guendanagana jma naná. Binidxabaʼ bininá Job dxi naca ricu ne dxi maʼ qué liica gapa gastiʼ, nga bisihuinni qué liica riabe ca binni ni caquiiñeʼ gacanécabe laa o cani cadxaagalú guendanagana. Ni dxandíʼ nga rixhacaláʼdxibe cani qué rusaana de guni ni na Dios (Job 2:3-5). Neca bidxaagalú Job stale guendanagana, qué nucheenebe Dios ne bisihuínnibe nabé rusiguii Binidxabaʼ.
15. Ximodo nga zeeda gaca cani rudxiideche Dios yanna casi Binidxabaʼ.
15 Binidxabaʼ nga primé binni bidxiideche Dios. Ne ca binni ni rudxiideche Dios yanna laaca rúnicaʼ casi bíʼnibe que. Nabé riniʼcaʼ mal de ca xpinni Cristu, ca binnigola o Grupu ni Zaniruʼ ne nabé nanaláʼdxicaʼ laacabe. Ne nuu de laacabe qué riná iquiiñeʼ lá Jiobá ne qué racaláʼdxicaʼ guiziidicaʼ de laabe nin gúnicaʼ ni nabe. Laacabe nácacabe casi bixhózecabe Binidxabaʼ, purtiʼ laaca rucaalúcabe cani cayuni ni na Dios (Juan 8:44). Nga runi, qué liica ridxaaganu laacabe (2 Juan 10, 11).
Bisisaca Job lá Jiobá
16. Xi biʼniʼ Job neca guníʼ ique napa Jiobá donda pur cani bizaaca.
16 Job biquiiñeʼ lá Jiobá ne bisisaca ni. Qué liica niniʼbe xiixa cosa malu de Dios ora gúnnabe guti ca xiiñibe. Dxandíʼ nga cadi jneza guníʼ íquebe ora guniʼbe Jiobá ngue napa donda purtiʼ biniti cani nápabe, peru neca zaqué qué nusaanabe de nusisácabe lá Jiobá. Laabe guniʼbe: «Ora ridxibi binni Jiobá... nga rusihuinni nuu xpiaaniʼ, ne ora guixeleʼ de cosa malu rusihuinni riene» (Job 28:28).
17. Xiñee qué nucheené Job Dios.
17 Xiñee qué nucheené Job Dios yaʼ. Purtiʼ guyuube gaxha de Dios ante guizaacabe ca desgracia que. Neca qué rieeteʼ pa gunna Job guiráʼ ni guníʼ Binidxabaʼ la? gudixhe íquebe cadi gucheenebe Dios. Laabe guniʼbe: «¡Dede ora gateʼ zapaʼ guendanabani stinneʼ nayá!» (Job 27:5). Ximodo gunda guyuube gaxha de Jiobá yaʼ. Gunda bíʼnibe ni purtiʼ gúnnabe guyuu Abrahán, Isaac ne Jacob, ca bixhoze gólabe gaxha de Dios ne qué nusiaandabe cani. Ne laaca gúnnabe xiruʼ nga ca guenda napa Jiobá ra bíʼyabe guiráʼ ni bizáʼ (biindaʼ Job 12:7-9, 13, 16).
18. 1) Ximodo bisihuinni Job riuulaʼdxiʼ guni ni na Dios. 2) Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Job.
18 Ni biziidiʼ Job de Jiobá que bicaani laa guni ni riuuláʼdxibe. Ne laabe biitibe maniʼ para gusigáʼdebe Jiobá purtiʼ guníʼ íquebe zándaca nuu tuuxa binnilídxibe maʼ bicheené Jiobá o maʼ guníʼ mal de Dios (Job 1:5). Neca gupa Job stale guendanagana qué nusaana de niníʼ jneza ni runi Dios (Job 10:12). ¡Nabé sicarú ejemplu ca! Laanu laaca naquiiñeʼ guiziidiʼ chaahuinu de Jiobá ne cani naguixhe ique guni. Naquiiñeʼ cueenu tiempu para guidúʼndanu, chuunu ca guendaridagulisaa ca, guni orarnu ne gucheechenu diidxaʼ. Laaca naquiiñeʼ gúninu stipa para gusíʼdinu binni lá Dios. Cásica bisiecheʼ Job ladxidóʼ Jiobá purtiʼ qué nucheené laabe la? laanu laaca zanda gúninu casi bíʼnibe pa qué guchéʼnenu laabe. Sti tema ca zusiene de laani.
Rietenalaʼdxuʼ la?
• Xiñee bininá Binidxabaʼ Job.
• Xi guendanagana gupa Job ne ximodo bidxiilube cani.
• Xi zacané laanu chinándanu ejemplu stiʼ Job ne cadi guchéʼnenu Dios.
• Xi rusiidiʼ libru stiʼ Job laanu de Binidxabaʼ.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 4]
Ni bizaaca Job rusietenaláʼdxini laanu pabiáʼ risaca gusihuínninu napa Dios derechu de guni mandar
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 6]
Xii nga cani zándaca gucaa laanu gusihuínninu pa qué zuchéʼnenu Dios