Gusisácanu dxiiñaʼ ni runi Jesús, David ne Salomón ni jma risaca
«Naa jma risaca que Salomón ne nuaa caʼ lade tu.» (MAT. 12:42)
1, 2. Xiñee qué liica niníʼ ique Samuel pa David ngue chindí Jiobá para gaca rey.
NEZALÚ Samuel, ni riguixhená que, zuhuaa ti hombre huiiniʼ ni naca ti pastor ne qué liica rihuinni pa ziuu dxi zácabe ti rey. Hombre huiiniʼ ca gúlebe Belén, ti guidxi huiiniʼ ni qué risaca. Biblia na «nabé nahuiiniʼ [guidxi ca] para chuʼ lade ca guidxi stiʼ Judá» (Miq. 5:2). Peru hombre huiiniʼ ca nga ni chindí Samuel para gaca rey stiʼ Israel.
2 Samuel guyé ralidxi Jesé para chindí ni chigaca rey xquídxicaʼ. Samuel qué niníʼ ique diʼ pa David ngue ni chindí Jiobá para gaca rey. David nga ni jma nahuiiniʼ lade xhono xiiñiʼ Jesé, ne qué guínnibe ora guyé Samuel ralídxibe para cuí ni chigaca rey stiʼ guidxi Israel que. Peru Jiobá maʼ gulí David, ne nga nga ni jma risaca (1 Sam. 16:1-10).
3. 1) Xii nga ni jma risaca para Jiobá ora guʼyaʼ ti binni. 2) Xi guca despué de gulí Samuel David.
3 Jiobá guyuulaʼdxiʼ cani nuu ndaaniʼ ladxidóʼ David, ne Samuel qué ñanda ñuuyaʼ cani. Ni jma risaca para Jiobá nga ni nuu ndaaniʼ ladxidóʼ binni ne cadi modo rihuinni (biindaʼ 1 Samuel 16:7). Ngue runi, ora biiyaʼ Samuel nin tobi de cani nuu ralidxi Jesé que qué nibí Jiobá laacaʼ la? gúdxibe Jesé guseendacaa ni jma nahuiiniʼ ni cayapa dendxuʼ stiʼ que. Biblia na: «Ngue runi, biseendacaa Jesé laabe. Hombre huiiniʼ que mexu laa, ne nayá ne sicarú guielú. Óraque guníʼ Jiobá: “¡Biasa, gulí laabe, purtiʼ laabe ni!”. Ngue runi gucuaa Samuel cachu ra daʼ aceite que ne gulí laabe nezalú ca bíʼchibe. Dede dxi que bizulú espíritu stiʼ Jiobá gucané David» (1 Sam. 16:12, 13).
Bisihuinni David ni chiguni Cristu
4, 5. 1) Guníʼ xii nga cani rusihuinni casi David nga Jesús. 2) Xiñee zanda guininu Jesús nga David ni jma risaca.
4 Jesús gule Belén, cásica David, peru ti mil ti gayuaa iza despué de David. Jesús laaca qué nihuinni pa ti binni risaca laa para gaca rey, casi guleza ca judíu que ñácabe. Peru gulí Jiobá laabe cásica biʼniʼ ne David ne gunnaxhii laabe de guidubi ladxidóʼ (Luc. 3:22).a Laaca gucané espíritu stiʼ Jiobá laabe ora gulí laabe.
5 Peru nuuruʼ xcaadxi cosa ni rusihuinni casi David nga Jesús. Casi David la? bidxiideche Ahitofel laa, hombre ni rudii conseju laabe que, ne Jesús laaca bidxiideche Judas Iscariote laabe, tobi de ca apóstol stibe que (Sal. 41:9; Juan 13:18). David ne Jesús bisisácacabe lugar ra raca adorar Jiobá (Sal. 27:4; 69:9; Juan 2:17). Ne laabe nga guribe lu trono stiʼ David. Zacá gudxi ti ángel ni jñaabe ante gálebe: «Zucuí Dios laabe de rey ra gurí bixhoze gola be David» (Luc. 1:32; Mat. 1:1). Neca lu trono stiʼ David nga guribe la? jma risácabe que laa, purtiʼ laabe cayúnibe guiráʼ ni bieeteʼ chiguni Mesías que. Nga runi, zanda guininu laabe nga David ni jma risaca. Ne laabe nga Rey ni maʼ xadxí de cabézacabe gueeda que (Juan 7:42).
Naquiiñeʼ chinándanu Jesús ni naca Pastor ne Rey
6. Ximodo bisihuinni David guca ti pastor chaʼhuiʼ.
6 Jesús naca ti pastor cásica guca David. Yanna, xi naquiiñeʼ guni binni para gaca ti pastor chaʼhuiʼ yaʼ. Naquiiñeʼ guyaanacabe ca dendxuʼ huiiniʼ stícabe guiráʼ ora ne gápacabe laacame para cadi chuʼ tu guniná laacame (Sal. 23:2-4). Dxi nahuiiniʼ David gúnnabe ximodo gápabe ca dendxuʼ stiʼ bixhózebe ne bilabe laacame de maniʼ duxhuʼ. Casi dxi bilabe laacame de ti lión ne de ti oso neca ñándaca ñuuticame laabe (1 Sam. 17:34, 35).
7. 1) Xi gucané David para gunda biʼniʼ xhiiñaʼ casi rey. 2) Ximodo bisihuini Jesús laa nga Pastor Chaʼhuiʼ.
7 Ca iza gupa David dendxuʼ huiiniʼ que biziidibe ximodo gúnibe ca dxiiñaʼ stibe ora gácabe pastor stiʼ guidxi Israel (Sal. 78:70, 71).b Jesús laaca rusihuinni naca ti pastor chaʼhuiʼ. Purtiʼ rápabe «grupu huiiniʼ de dendxuʼ» stibe ne «xcaadxi dendxu», ne Jiobá nga cudii stipa laabe ne cayabi laabe ximodo gúnibe ni (Lucas 12:32, NM; Juan 10:16). Nga rusihuinni laabe nga Pastor Chaʼhuiʼ. Laabe runibiáʼ chaahuibe ca dendxuʼ stibe dede riniʼbe lacaʼ ora rucaa rídxibe laacaʼ. Ne laaca guizáʼ nadxiibe laacaʼ, purtiʼ dxi guyuube lu Guidxilayú riʼ bíʼnibe stale cosa pur laacaʼ (Juan 10:3, 11, 14, 15). Jesús biʼniʼ xiixa ni qué liica ñanda ñuni David. Bidiibe xquendanabánibe pur binni ti ganda guilacaʼ de guendaguti. Gastiʼ zanda gucueeza laabe para gacanebe «grupu huiiniʼ de dendxuʼ» ca dede ora chindacaʼ guibáʼ, ra maʼ qué ziuu dxi gáticaʼ. Laaca gastiʼ zanda gucueeza laabe para gacanebe cani naca de «xcaadxi dendxu» ca para chuʼcaʼ ndaaniʼ ti guidxilayú cubi ra chigaca puru si ni jneza, ne ra guibánicaʼ sin qué chuʼ dxi gáticaʼ ne guirutiʼ tu zuchibi laacaʼ (biindaʼ Juan 10:27-29).
Chinándanu Rey ni runi ganar
8. Xiñee zanda guininu guca David ti rey ni biʼniʼ ganar.
8 Rey David que guca ti hombre nabé nadxibalú ne gudíndebe para bilabe xquidxi Dios, ne «Jiobá bilá David ratiica [guyé]». Dxi biʼniʼ mandar David la? guca stiʼ Israel ca guidxi ni nuu dede ra nuu guiiguʼ stiʼ Egipto hasta ra nuu guiiguʼ Éufrates (2 Sam. 8:1-14). Pur stipa bidii Jiobá David nga gúcabe ti rey ni biʼniʼ ganar. Biblia na: «Stale binni gunna de David, ne bicaa Jiobá guiráʼ guidxi guidxibi laabe» (1 Cró. 14:17).
9. Bisiene ximodo nga biʼniʼ ganar Jesús guidxilayú.
9 Jesús guca nadxibalú cásica guca David. Despué de gulí Jiobá laabe para gácabe rey la? gucuaabe poder, ngue runi gunda guleebe ca demonio que luguiáʼ binni (Mar. 5:2, 6-13; Luc. 4:36). Ne dede nin Binidxabaʼ, ni jma xhenemigu Dios qué ñanda nusihuinni jma napa poder que laabe. Ne gunda biʼniʼ ganar Jesús guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ purtiʼ gucané Jiobá laabe (Juan 14:30; 16:33; 1 Juan 5:19).
10, 11. Xi maʼ biʼniʼ Jesús guibáʼ, ne xi chigúnibe despué.
10 Gudiʼdiʼ si sesenta iza de biasa Jesús lade gueʼtuʼ ne zeʼ guibáʼ la? biiyaʼ Juan ti visión ra bihuinni naca Jesús Rey ni ridinde, napa poder ne runi ganar guibáʼ. Ndiʼ nga ni guníʼ Juan de laabe: «Biiya ti mani quichiʼ, ne naaze ni dxiʼba laame que ti [arcu]. Bidii cabe laa ti laʼpa ne biree zitixhe dxí cani ucaa lú laa» (Apo. 6:2). Hombre ni dxiʼbaʼ maniʼ quichiʼ ca nga Jesús. Laʼpaʼ, o corona stibe ca, gucuaabe ni lu iza 1914, dxi guribe casi Rey lu Reinu stiʼ Dios guibáʼ, ne dxi ca nga bireebe zitixhedxibe cani gucaalú laabe. Casi maʼ bidúʼyanu ca, Jesús nga ti rey ni runi ganar, cásica David que. Cadi xadxí de gúcabe rey lu Reinu stiʼ Dios gudindenebe Binidxabaʼ, ne biʼniʼ ganarbe laa ne bilaabe laa ne ca demonio stiʼ lu Guidxilayú riʼ (Apo. 12:7-9). Jesús zadínderuʼ dede ra guni ganarbe ne gunduuxebe Binidxabaʼ ne guidxilayú stiʼ (biindaʼ Apocalipsis 19:11, 19-21).
11 Jesús laaca naca ti rey ni riá binni cásica guca David. Nga runi, zulabe «jma binni» lu Armagedón (Apo. 7:9, 14). Ne ora guni mandar Jesús ne 144,000 binni ca «zusibani Dios gueʼtuʼ, cásica ni nachaʼhui zaqueca ni cadi nachaʼhuiʼ» ndaaniʼ Guidxilayú riʼ (Hech. 24:15). Ne cani guiasa de lade gueʼtuʼ ca zanda guibánicaʼ sin qué chuʼ dxi gáticaʼ. ¡Guizáʼ sicarú ni chigaca ca! Nga runi naquiiñeʼ quixhe íquenu gúninu ni jneza. Zacá zadúʼyanu dxi gaca puru si ni jneza lu Guidxilayú riʼ ne zadúʼyanu nayecheʼ zabani binni ora maʼ guni mandar David ni jma risaca (Sal. 37:27-29).
Bicabi Jiobá oración stiʼ Salomón
12. Xi gunabaʼ Salomón Jiobá.
12 Salomón, xiiñiʼ David que, laaca bisihuinni xi chiguni Jesús.c Dxi maʼ nácabe rey guniʼné Jiobá laabe lu ti bacaandaʼ ne gudxi laabe zudii laabe intiica cosa guinábabe laa. Ñanda ninabaʼ rey que laabe nudiibe laa jma bidxichi ne poder, o nusibánibe laa jma xadxí. Peru cumu guníʼ íquebe xi caquiiñeʼ xquídxibe la? gúdxibe Jiobá: «Bidii naa guendanuuxpiaaniʼ ne guendananna para ganda guneʼ mandar guidxi riʼ, purtiʼ tu zanda guni juzgar xquídxiluʼ riʼ yaʼ» (2 Cró. 1:7-10). Ne bidii Jiobá laabe ni gunábabe laa que (biindaʼ 2 Crónicas 1:11, 12).
13. 1) Pabiáʼ guendabiaaniʼ gupa Salomón. 2) Tu bidii Salomón guendabiaaniʼ gupa que.
13 Ca dxi biʼniʼ Salomón ni na Jiobá que guirutiʼ nihuinni jma nuu xpiaaniʼ que laabe. Ne guníʼ Salomón «chonna mil proverbiu» (1 Rey. 4:30, 32, 34). Stale de laacani gucuácani, ne dede yanna rusiidiʼ cani ne racané cani ca binni ni riuulaʼdxiʼ gaca binni nuu xpiaaniʼ. Reina de Seba guzá 2,400 kilómetru para guʼyaʼ pa dxandíʼ nuu xpiaaniʼ Salomón ne gunabadiidxabe laa stale cosa nagana. Laabe nabé bidxagayaabe pur modo bicabi rey que laabe ne pur guiráʼ cani napa ra runi mandar (1 Rey. 10:1-9). Biblia rusiene tu bidii Salomón guiráʼ guendabiaaniʼ ni gúpabe que: «Guiráʼ binni de lu guidxilayú biyúbicaʼ Salomón para gúʼyacaʼ guendabiaaniʼ ni bidii Dios laabe» (1 Rey. 10:24).
Chinándanu Rey ni jma nuu xpiaaniʼ
14. Xiñee zanda guininu jma risaca Jesús que Salomón.
14 Jesús nga hombre ni jma nuu xpiaaniʼ que Salomón ne qué huayuuruʼ stobi casi laabe. Laapebe guniʼbe: «Naa jma risaca que Salomón» (Mat. 12:42). Jesús guníʼ diidxaʼ ni «rudii enda nabani ni qué zaluxe» (Juan 6:68). Casi lu libana ni bidiibe lu dani que bisiene chaahuibe caadxi textu zeeda lu Proverbios. Salomón guníʼ stale cosa ni racané ca xpinni Jiobá guibánicaʼ nayecheʼ (Pro. 3:13; 8:32, 33; 14:21; 16:20). Ne Jesús laaca guníʼ ni dxandíʼ rusiecheʼ ti binni nga chuʼ gaxha de Dios ne laaca riéchecaʼ stale pur guiráʼ ni rúnicaʼ ora maʼ cayuni adorarcaʼ Jiobá ne gánnacaʼ de cani naguixhe íquebe gúnibe. Laabe guniʼbe: «Dichoso ni nanna gasti nga laa nezalú Dios, purti stica irá ni napa Dios ladxi náʼ» (Mat. 5:3). Ca binni ni chinanda cani bisiidiʼ Jesús jma zadxíñacaʼ Jiobá, ra «cadá guendanabani» (Sal. 36:9; Pro. 22:11; Mat. 5:8). Cristu nga zeeda gaca «enda biaani sti Dios» (1 Cor. 1:24, 30). Ne cumu laabe nga rey ni gulí Dios la? nápabe «espíritu stiʼ guendanuuxpiaaniʼ» (Isa. 11:2).
15. Ximodo zanda gápanu guendabiaaniʼ ni rudii Dios.
15 Ximodo zanda gapa ca xpinni Salomón ni jma risaca ca guendabiaaniʼ ni rudii Dios yaʼ. Cumu lu Stiidxaʼ Dios nga zeeda ni la? naquiiñeʼ gúninu stipa pur guidúʼndanu ni ne guiníʼ íquenu cani cá luni, ne jmaruʼ si cani bisiidiʼ Jesús (Pro. 2:1-5). Ne laaca naquiiñeʼ guinábanu Jiobá guni laanu binni nuu xpiaaniʼ. Biblia na zacabi Dios ca oración stinu ni gúninu de guidubi ladxidoʼno ne zudiibe laanu espíritu santu stibe para guiene chaahuinu guiráʼ ni cusiidini laanu (Sant. 1:5). Cani cá luni ca zacanécani laanu gudxíʼlunu ca guendanagana ni gápanu ne gánnanu xi naquiiñeʼ quixhe íquenu gúninu (Luc. 11:13). Salomón nabé binibiáʼcabe laa purtiʼ bitagulisaabe binni para guni adorar Dios ne purtiʼ qué nusaanabe de nusiidibe binni de Dios (Ecl. 12:9, 10). Jesús, Xaíque stiʼ ca neza binni ridagulisaa, laaca cutagulisaabe xquídxibe ne cusiidibe laacaʼ (Juan 10:16; Col. 1:18). Nga runi, naquiiñeʼ chuunu guiráʼ ca guendaridagulisaa ca, purtiʼ racá guiráʼ ora rizíʼdinu de Dios.
16. Ximodo rihuinni naca Jesús casi Salomón.
16 Rey Salomón nabé biʼniʼ stale cosa para xquidxi. Laabe nabé bicuibe yoo ndaaniʼ stale guidxi, ne bicuibe stale palaciu, guleebe stale neza para saʼ binni, ne bíʼnibe stale lugar para gapa xquídxibe nisa, ne stale guidxi para chuʼ ca cosa ni iquiiñecaʼ, bíʼnibe stale guidxi para ca carru sticaʼ ne para ca caballu sticaʼ (1 Rey. 9:17-19) Jesús laaca casi ñaca nuzáʼ stale cosa. Laabe bizaʼbe primé neza binni ridagulisaa ne bicuibe ni lu ti guié naroʼbaʼ (Mat. 16:18). Ne zuuyabe ca dxiiñaʼ ni gaca ndaaniʼ guidxilayú cubi stiʼ Dios (Isa. 65:21, 22).
Chinándanu Rey ni rudii guendariuudxí
17. 1) Xiñee nabé binibiáʼ binni Salomón dxi biʼniʼ mandar. 2) Xi qué ñanda ñuni Salomón.
17 Lu diidxaʼ hebreu riníʼ lá Salomón «guendariuudxí». Ne ndaaniʼ guidxi Jerusalén ca nga guyuu Salomón para biʼniʼ mandar guidubi guidxi Israel. Guidxi Jerusalén ca riniʼni «Ra Nuu Stale Guendariuudxí», cuarenta iza biʼniʼ mandar Salomón que gupa guidxi que guendariuudxí ne qué ñuuruʼ dxi nibánicabe zaqué. Biblia caníʼ modo guyuucabe ca iza ca: «Judá ne Israel nabé gúpacaʼ guendariuudxí, cada tobi gurí xaʼnaʼ ca lubáʼ uva stiʼ ne xaʼnaʼ duʼgaʼ stiʼ, dede Dan hasta Beer-seba, guiráʼ dxi biʼniʼ mandar Salomón» (1 Rey. 4:25). Neca gúcabe ti rey nuu xpiaaniʼ la? qué ñanda nusiándabe ca xpínnibe, nibeebe pecadu luguiacaʼ ne nulabe laacaʼ de guendaguti. Peru, Salomón ni jma risaca ca zulá ca xpinni de guiráʼ guendananá ni gápacaʼ (biindaʼ Romanos 8:19-21).
18. Ximodo runi sentirnu lade ca binni ridagulisaa.
18 Lade ca binni ridagulisaa guizáʼ nayecheʼ runi sentirnu purtiʼ nuucabe tobi si. Zacá ni, casi ñaca maʼ nibézanu ndaaniʼ ti paraísu. Nuunu tobi si ne Dios ne binni. Isaías maca guníʼ xi guiráʼ ndaayaʼ zacaanu yanna riʼ: «Zúnicabe espada stícabe guiibaʼ ni chuʼ ruaa aradu, ne lanza stícabe zúnicabe ni guiibaʼ duxhuʼ para uganécabe guixi. Qué zadinde guidxi roʼ ne sti guidxi roʼ ne guiibaʼ duxhuʼ, ne qué zaziidirucaʼ tíndecaʼ» (Isa. 2:3, 4). Pa gúninu ni na espíritu stiʼ Dios la? zacanenu chuʼ ca binni ridagulisaa tobi si.
19, 20. Xi razón nápanu para chuʼnu nayecheʼ.
19 Peru jma galán ni cabézanu gudii Dios laanu despué. Ora maʼ guni mandar Jesús lu Guidxilayú riʼ la? qué zusaana de gapa ca binni ni ruzuubaʼ diidxaʼ guendariuudxí. Chaahuidugá zabeebe laacaʼ de «lu ná enda nayuudxuʼ» dede gácacaʼ binni sin donda (Rom. 8:21). Despué de gusihuínnicabe qué zudxiidéchecabe Jiobá guiluxe guni mandar si Jesús ti mil iza la? «zacaacabe guidxilayú, ne zadxélacabe guendanayecheʼ purtiʼ ziuu stale guendariuudxi» (Sal. 37:11; Apo. 20:7-10). Rihuinni dxíchica jma stale ni zuni Jesucristu lu Reinu stiʼ que ni biʼniʼ Salomón dxi biʼniʼ mandar.
20 Ora maʼ guni mandar Cristu zabáninu nayecheʼ, cásica bibani guidxi Israel dxi guca Moisés, David ne Salomón xaíque stícabe (1 Rey. 8:66). Dxandíʼ nga rudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ biseendaʼ tobi lucha Xiiñiʼ, ni naca Moisés, David ne Salomón ni jma risaca ca para gacané laanu.
[Cani cá ñee yaza]
a Lá David ca zándaca riniʼni «Nadxieeʼ». Ora guyuunisa Jesús ne ora bidxaa modo bihuínnibe lu dani que gudxi Jiobá laabe ca diidxaʼ riʼ dede guibáʼ: «Xiiñe ni nadxiee» (Mat. 3:17; 17:5).
b Neca guca David pastor stiʼ guidubi guidxi que la? laaca gúcabe casi ti dendxuʼ nadóʼ, purtiʼ biyúbibe Jiobá, Pastor ni jma nandxóʼ, para gapa laabe ne gusiidiʼ laabe. David guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Jiobá nga Pastor stinneʼ. Gastiʼ ziaadxaʼ naa» (Sal. 23:1). Ne Juan ni Riguunisa na «Dendxu huiini sti Dios» nga Jesús (Juan 1:29).
c Galán gánnanu guiropa lá Salomón nga Jedidías, ne riniʼni «Ni nadxii Jah» (2 Sam. 12:24, 25).
Xi nicábiluʼ
• Ximodo nga naca Jesús David ni jma risaca.
• Ximodo nga naca Jesús Salomón ni jma risaca.
• Xii nga ni jma rusisácaluʼ de Jesús ni zeeda gaca David ne Salomón ni jma risaca.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 31]
Salomón guca ti binni nuu xpiaaniʼ, ne nga bisihuinni ximodo zaca Salomón ni jma risaca
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 32]
Jma stale ni zuni Jesucristu lu Reinu stiʼ que ni biʼniʼ David ne Salomón dxi biʼniʼ mandarcaʼ