Ñee nannuʼ ni la?
Xiñee riníʼ binni «amén» guiluxe guni orar si
Diidxaʼ ʼamén ni riníʼ binni lu diidxazá ne ni guníʼcabe lu griegu ca zeedani de ti diidxaʼ hebreu ni riníʼ «zacá gácani» o «dxandipeʼ». Dxiqué nabé guníʼ binni diidxaʼ ca ora maʼ biluxe tuuxa de guni orar, ora guni jurar ne ora guiníʼ ti ndaayaʼ. Ca dxi stinu riʼ laaca riníʼ binni zacá ora guiluxe ti oración para gusihuinni racalaʼdxiʼ gaca ni canábacabe luni. Ti diccionariu ni rusiene ni cá lu Biblia na riníʼ diidxaʼ riʼ «xiixa ni dxandíʼ zaca ne ni zanda guni cré binni». Dxiqué laaca biquiiñeʼ binni ni ora gudii stiidxaʼ zuni xiixa o guni ti pactu, ne maʼ nanna xi guizaaca pa qué guni ni (Deuteronomio 27:15-26).
Dxi bicheeche Jesús diidxaʼ guyuu biaje biquiiñeʼ diidxaʼ griegu «amḗn» ora guzulú guiníʼ. Zaqué bisihuínnibe zaca guiráʼ ni caniʼbe. Nuu Biblia rutiixhi diidxaʼ amḗn riʼ casi «gabe caʼ laatu» o «dxandipeʼ» (Mateo 5:18; 6:2, 5). Guyuu ora guníʼ Jesús diidxaʼ riʼ chupa biaje juntu, casi zeeda lu libru ni bicaa Juan, raqué cá ni sicaríʼ: «Dxandipeʼ» (Juan 1:51, NM). Jesús si guníʼ sicaríʼ lu guidubi naca Biblia.
Lu Stiidxaʼ Dios ni gucuá griegu, laaca rábicabe Jesús «Amén», purtiʼ «qué rusiguii sínuque irá ni riníʼ la? jneza ni» (Apocalipsis 3:14).
Xii nga Urim ne Tumim
Ruluíʼ si beeda gácani caadxi cosa ni biquiiñeʼ ca israelita que para gánnacaʼ xi racalaʼdxiʼ Jiobá gúnicaʼ ora gapa guidxi que o ca xaíque stini xiixa guendanagana. Jiobá biʼniʼ mandar gapa xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ que cani, ne laa riguuni ndaaniʼ bolsa stiʼ pectoral ni ricá ladxidóʼ para guni juzgar (Éxodo 28:15, 16, 30). Stiidxaʼ Dios cadi cusiene diʼ ximódopeʼ nga guca Urim ne Tumim riʼ ne ximódopeʼ biquiiñecabe ni. Peru caadxi historia ni zeeda lu Biblia cayabi laanu biquiiñecabe ni para gánnacabe xiixa ni gunabadiidxacabe Jiobá, ni rábisini laacabe nga «zaa» o «coʼ» o nuu tiru qué rábini laacabe gastiʼ.
Ti ejemplu de laani nga dxi gunabaʼ David Abiatar gudii laabe Efod, o xhaba xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ purtiʼ ndaaniʼ ni nuu Urim ne Tumim que. David gunabadiidxaʼ Jiobá pa zazananda Saúl laa ne pa zanaazeʼ ca binni de Queilá laabe para gudiicaʼ laabe Saúl. Jiobá gudxi laabe zaca cani gunabadiidxabe, ngue gucané laabe para gánnabe xii ngue jma jneza gúnibe (1 Samuel 23:6-12).
Ante guizaaca David ni guninu ca, laaca biquiiñeʼ rey Saúl Urim ne Tumim ca chupa biaje para ganna tu napa donda pur xiixa ni guca ndaaniʼ guidxi que, pa ca binni guidxi que, pa Jonatán xiiñibe o pa laabe (1 Samuel 14:40-42). Despué, dxi maʼ bicheené Saúl Jiobá, raqué huaxa maʼ qué ñabi diʼ laabe xi ñúnibe, nin lu bacaanda, nin ora biquiiñebe Urim ne nin ora guníʼnebe cani riguixhená (1 Samuel 28:6).
Zándaca biniti Urim ne Tumim que dxi binitilú yuʼduʼ stiʼ Jerusalén lu iza 607 ante gueeda Jesús.
[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 19]
«AMÉN» (APOCALIPSIS 3:14), CÓDICE ALEJANDRINO (SIGLO V)