Ximodo zanda quixeʼ Jiobá
Ruth danner guníʼ ni bizaaca
Dxiqué ruxidxi jñaa ora riníʼ guyuu guendanagana lu iza 1933: bizulú Hitler biʼniʼ mandar, iza ca guníʼ Papa qué ñuu guendanagana ne guléʼ.
BIXHOZEʼ ne jñaa gulézacaʼ ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ stiʼ Lorena ni láʼ Yutz. Laani riaanani gaxha de ra dxaaga Francia Alemania. Jñaa nabé católica guca ne bixhozeʼ guca protestante. Bichaganácabe iza 1921 ne sti iza que gule bendaʼ Helen, ne guluunísacabe laa ndaaniʼ yuʼduʼ stiʼ ca católicu.
Lu iza 1925 bidiicabe bixhozeʼ ti libru ni láʼ El Arpa de Dios ni biree lu diidxaʼ alemán. Biindasibe ni bidiibe cuenta maʼ bidxélabe gunáʼ nga religión ni rusiidiʼ ni dxandíʼ ne bicaabe ra nuu cani biʼniʼ libru que. Ne laacaʼ gucanecaʼ laabe guidxélabe ca Bibelforscher, casi binibiáʼcabe ca testigu stiʼ Jiobá lu diidxaʼ alemán. Nin qué nindaa bizulú guniʼbe guiráʼ ni caziidibe. Qué ñuulaʼdxiʼ diʼ jñaa ni bíʼnibe que. Ngue runi gudxi laabe: «Biʼniʼ ni gapuʼ gana, peru cadi cheluʼ ra nuu ca Bibelforscher». Peru bixhozeʼ maʼ gudixhe ique xi guni, ne guyuunísabe lu iza 1927.
Ne pur ngue jñaabidaʼ, neza jñaa, gúdxibe jñaa gaca divorciar de bixhozeʼ. Ti dxi guníʼ cura que ora cayuni mixaʼ, cadi dxandíʼ xpinni Dios bixhozeʼ ne gúdxibe cani nuu raqué cadi guidxaagacaʼ laabe. Ora biguétadu de mixaʼ que bisaba jñaabidaʼ ti maseta luguiáʼ bixhozeʼ dede ra dxiʼbaʼ que. Peru qué ñaba diʼ maceta que ique bixhozeʼ, sínuque lu xíʼquebe. Ni guca riʼ bicaani jñaa guiníʼ ique: «Ti religión ni rucaa ca xpinni guuti sti binni cadi jneza diʼ ni rusiidiʼ». Ngue runi bizulú biindabe ca libru ne ca revista stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá. Qué nindaa bidiibe cuenta ngue nga religión ni dxandíʼ ne guyuunísabe lu iza 1929.
Bixhozeʼ ne jñaa bíʼnicaʼ stipa para gucanecaʼ naa ne bendaʼ para guidúʼyadu Jiobá casi ti Dios ni nabani. Ruundanécabe laadu ca historia ni zeeda lu Biblia ne rinabadiidxacabe laadu para guicábidu xiñee biʼniʼ ca binni que zaqué. Ca dxi queca gudixhe ique bixhozeʼ cadi guni dxiiñaʼ de huadxí, nin huaxhinni ti gapa tiempu para chiné laadu ca guendaridagulisaa, gucheechené laadu diidxaʼ ne guʼndané laadu neca huaxiéʼ guiáxabe.
Bizulú gúpadu guendanagana
Dxiqué nabé biaana ca binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa ne ca betelita de guidxi Suiza ne Francia ralídxidu, ne laacabe bizeetecabe xi guendanagana cadxaagalú ca xpinni Cristu de Alemania, guidxi ni nuu biaʼ chupa chonna kilómetru de xquídxidu. Laacabe nácabe cuseguyoo gobiernu stiʼ nazi que ca xpinni Cristu ne cuxhálecaʼ laacabe de ca xiiñicabe.
Bixhozeʼ ne jñaa maca gúdxicaʼ laadu xi guiráʼ guendanagana zadxaagaludu. Gucanécabe laadu guizíʼdidu caadxi versículo ni zeeda lu Biblia de memoria, ni zanda gacané laadu. Casi pa qué gánnadu xi gúnidu la? nácabe guietenaláʼdxidu Proverbios 3:5, 6. Pa chuʼ xiixa ni gucaa laadu guchéʼnedu Dios ra scuela la? guiníʼ íquedu ni na 1 Corintios 10:13; ne pa guxhálecabe laadu de laacabe la? guietenaláʼdxidu ni na Proverbios 18:10. Biziideʼ guidubi naca Salmo 23 ne 91 de memoria, ne laaca biziideʼ zapa Jiobá naa neca guidxaagaluáʼ intiica cosa.
Lu iza 1940 gucuaa Alemania guidxi Alsacia-Lorena ne gobiernu que bicaa guiráʼ ca binni huaniisi que chuʼcaʼ lade ca nazi. Cumu qué niná bixhozeʼ ñuu ládecabe la? gudxi Gestapo laabe zadaguyoobe. Ne cumu qué niná jñaa niguiba uniforme stiʼ ca soldadu que la? ngue runi gúdxicabe laabe zápabe guendanagana.
Bizulú gupaʼ stale guendanagana ra scuela. Guiráʼ siadóʼ rucaacabe laadu guni orardu pur Hitler ne guinidu «Heil Hitler» ne guindisanadu para gúʼndanu himno stiʼ xquídxidu. Ralidxeʼ qué ñábicabe naa cadi guneʼ guiráʼ ni guinábacabe ra scuela, sínuque bisiidicabe naa guiníʼ iqueʼ xii nga ni jma jneza guneʼ. Ngue runi de naa biale cadi nucheeniáʼ Jiobá. Ca maestru que gudápacaʼ ruaaʼ ne nacaʼ zaládxicaʼ naa de ra scuela que. Dxi napaʼ gadxe iza, bizuhuaacabe naa nezalú doce maestru ne gucaláʼdxicaʼ nucaacaʼ naa niniéʼ «Heil Hitler», peru gucané Jiobá naa para cadi nucheeniáʼ laa.
Tobi de ca maestra que gucalaʼdxiʼ nucaa naa nuchaa modo riníʼ iqueʼ. Guniʼbe nabé nannaʼ stale ne nadxiibe naa, ngue runi ziuubaʼ ladxidoʼbe pa guiládxicabe naa de ra scuela que. Gúdxibe naa: «Cadi caquiiñepeʼ gusigaanaluʼ, gundisahuiiniʼ si ni. Ne laaca cadi caquiiñeʼ diʼ guiniʼluʼ “Heil Hitler”, biniibi ruaa si».
Bizeeteʼ lu jñaa ni gudxi maestra que naa, ne laabe bisietenaláʼdxibe naa ni bizaaca guionnaʼ hombrehuiiniʼ hebreu que, dxi yenécabe laacaʼ nezalú bidóʼ ni biʼniʼ rey stiʼ Babilonia. Óraque gunabadiidxabe naa: «Xi bicaacabe ca hombrehuiiniʼ que ñúnicaʼ yaʼ». Para gudxeʼ laabe: «Guzuxíbicabe xa». Para na jñaa rabi naa: «Ñee raʼbuʼ jneza ngue oraquepeʼ ñatagudaacabe para nundiibicabe xquelaguídicabe la? Guníʼ ique chaahuiʼ xi naquiiñeʼ gúniluʼ; biʼniʼ ni rábiluʼ jma jneza». Gudixhe iqueʼ guneʼ ni biʼniʼ Sadrac, Mesac ne Abednego ne guzuubaʼ stiidxaʼ Jiobá (Dan. 3:1, 13-18).
Stale biaje guládxicabe naa de ra scuela ne nácabe zuxhálecabe naa de bixhozeʼ ne jñaa. Ngue nabé bichibi naa, peru bixhozeʼ ne jñaa guizáʼ gucanecaʼ naa. Ante guiree ralidxeʼ para chaa scuela, runi orarné jñaa naa ne rinábabe Jiobá gapa naa. Nanna zudiibe stipa naa para cadi gucheeniáʼ laabe (2 Cor. 4:7). Bixhozeʼ na pa qué ganda guneʼ huantar guiráʼ ni gúnicabe naa ra scuela zanda guibiguetaʼ ralidxeʼ. Nabe: «Guizáʼ nadxiidu lii xiiñeʼ ne qué zusaanadu lii. Lu naluʼ guiaana pa zuzuubaluʼ stiidxaʼ Jiobá o coʼ». Ca diidxaʼ que gucanécani naa para cadi gucheeniáʼ Jiobá (Job 27:5).
Stale biaje guyé Gestapo ralídxidu para guyúbicaʼ libru o revista stiʼ ca Testigu ne para guinabadiidxacaʼ bixhozeʼ stale cosa. Ribeecabe jñaa de ralídxidu ne xadxí rinécabe laa, ne laaca ribeecabe bixhozeʼ ne bendaʼ de ra dxiiñaʼ sticaʼ. Qué gannaʼ pa zadxelaʼ jñaa ralidxeʼ ora guibiguetaʼ de scuela. Nuu tiru ti xpecínadu rabi naa: «Nagásipeʼ zinécabe jñaaluʼ». Óraque riuaa ndaaniʼ yoo ne rucacheluáʼ. Rinabadiidxaʼ laca naa: «Ñee cayuninácabe laabe la? Ñee ziuuruʼ dxi guuyaʼ laabe la?».
Biseendacabe laadu sti guidxi
Ti dxi, 28 stiʼ enero iza 1943, bicuaaniʼ Gestapo laadu nacándaruʼ, biaʼ las tres y media. Guníʼcabe qué zuseendacabe laadu sti guidxi pa chuʼdu lade ca nazi. Peru qué ninadu ñuʼduʼ ládecabe, ngue runi gúdxicabe laadu nápanu chonna ora para gutópadu ca xcósadu. Cumu nanna jñaa zándaca guedandá dxi guizaacadu ndiʼ la? maca guluu chaahuibe ti muda xhábadu ne ti Biblia ndaaniʼ mochila stidu. Ngue runi biquiiñedu tiempu bidiicabe laadu que para guni orardu Dios ne gacanésaadu laadu. Bixhozeʼ bisietenalaʼdxiʼ laadu ni na Biblia ra na: gastiʼ ni zanda guxheleʼ laadu de Dios ni nadxii laadu (Rom. 8:35-39).
De raqué bibiguetaʼ Gestapo bedacaa laadu. Qué ziuu dxi gusiaandaʼ modo nanda nisa lú Anglade, ti gunaa Testigu ni maʼ nagola ni nuu ndaaniʼ neza binni ridagulisaa stidu que, cuzabiná ludu laga zinécabe laadu. Yené Gestapo laadu ra estación stiʼ tren ni nuu ndaaniʼ guidxi Metz. Gudiʼdiʼ chonna gubidxa para yendadu Kochlowice, tobi de ca lugar stiʼ Auschwitz ni nuu ndaaniʼ guidxi Polonia. Xhupa beeu despué biseendacabe laadu Gliwice, ti lugar ni guca yuʼduʼ dxiqué, para gúnidu dxiiñaʼ naná. Ca nazi que gúdxicaʼ laadu pa guni firmardu ti guiʼchiʼ ra cá maʼ qué zácadu Testigu la? zudiicaʼ lugar guibiguétadu ralídxidu ne zudxiguétacaʼ guiráʼ ni gúxhacaʼ laadu. Bixhozeʼ ne jñaa qué ninacaʼ ñuni firmarcaʼ guiʼchiʼ que, ngue runi gudxi ca soldadu que laacabe: «Pa zacá ni la? qué ziuu dxi guibiguétatu ralídxitu».
Lu beeu junio yenécabe laadu sti lugar ni láʼ Swietochlowice, raqué bizulú gupaʼ migraña, ti guendahuará ni runiná naa dede nagasi. Ne guca xiroo ca bicuini nayaʼ, ngue runi guxha ti doctor stale de ca bixuga nayaʼ sin anestesia. Galán nga dxiiñaʼ stinneʼ cadi nanapeʼ ni, purtiʼ mandadu si stiʼ ca guardia que bineʼ. Stale biaje guyaa mandadu ndaaniʼ ti panadería ne guyuu ti gunaa raqué bidii ni gudahuaʼ.
Dede dxi yenécabe laadu lugar riʼ, qué ñúʼdidu lade cani deguyoo que. Peru lu beeu octubre stiʼ iza 1943 biseguyoocabe laadu Ząbkowice. Raqué rásidu lu caadxi litera ni nuu ique yoo ne sti sesenta hombre, gunaa ne baʼduhuiiniʼ. Ca binni ni nuu lade SS que rudiicaʼ laadu guendaró maca para guibixhiláʼdxidu ne para cadi guidoʼdo.
Neca huaxiéʼ ni ridoʼdo raqué, qué ñuu dxi nusaana de niníʼ íquedu zacané Jiobá laadu. Maca huayúʼndadu lu ca revista Torre stiʼ ni Rapa ra na zareeche diidxaʼ despué de guendaridinde que. Ngue runi maca nánnadu xi pur cadídidu guiráʼ guendanagana que ne qué zandaa zaluxe guiráʼ ni.
Ora gunadiágadu cayuni ganárcabe ca nazi que rudiʼdu cuenta maʼ cuníticabe guendaridinde que. Ra bizulú iza1945 ca SS guleecaʼ guiráʼ ni daguyoo lugar que. Dxi gunda 19 stiʼ beeu febrero gupa xidé guzadu 240 kilómetru. Tapa semana despué yendadu Steinfels, Alemania, ne cani cayapa raqué guluucaʼ laadu ndaaniʼ ti mina casi ridxá yuze currá. Stale de cani daguyoo raqué nacaʼ zuuticabe laadu, peru dxi queca bedandá ca xhenemígucabe ne ca SS bixooñecaʼ. Raqué biluxe guiráʼ ni bizaacadu que.
Bigaandaʼ cani gudixhe iqueʼ
Bibiguétadu ralídxidu 5 stiʼ mayo iza 1945, chupa iza arondaʼ despué de bireʼdu de Yutz, nabiidiʼ ládidu ne dxadu biichi. Dede lu beeu febrero qué huachaʼdu lari, ngue runi bicáʼguidu cani nácudu que. Qué ziuu dxi guiaandaʼ naa ni guníʼ jñaa: «Naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu ndiʼ nga dxi jma sicarú de xquendanabáninu. Gastiʼ gápanu. Nin lari ni nácunu riʼ cadi stinu. Peru nábaninu ne guidápanu qué nuchéʼnenu Jiobá».
Chonna beeu despué maʼ bizulú guyuaa galán ne bibiguetaʼ guyaa scuela ndaaniʼ guidxi Suiza, ne maʼ qué nidxibeʼ niládxicabe naa. Yanna maʼ randa ridagulisaadu ne maʼ randa rucheechedu diidxaʼ sin gucueezacabe laadu. Dxi napaʼ 13 iza, 28 stiʼ agosto iza 1947, bisihuinneʼ nezalú binni ni maca gudxeʼ Jiobá: guneʼ ni na. Ne bixhozeʼ guluunisa naa ndaaniʼ guiiguʼ Mosela. Gucaladxeʼ ñacaʼ precursora despué de guyuaanisaʼ que, peru bixhozeʼ gudxi naa primeru naquiiñeʼ guiziideʼ guneʼ xiixa dxiiñaʼ, ngue runi biziideʼ quibaʼ. Lu iza 1951, dxi napaʼ 17 iza, gucaʼ precursora ne biseendacabe naa ti guidxihuiiniʼ ni láʼ Thionville.
Iza queca guyaa ti guendaridagulisaa roʼ ndaaniʼ guidxi París ne bichayaʼ ti guiʼchiʼ para gacaʼ misionera. Cumu nahuiineruaʼ la? Nathan Knorr gudxi naa zapa chaahuibe guiʼchiʼ ni bichayaʼ que para despué. Lu beeu junio stiʼ iza 1952 gucaʼ invitar chaa clase 21 stiʼ Scuela stiʼ Galaad stiʼ Watchtower ndaaniʼ guidxi South Lansing (Nueva York).
Ni bizaacaʼ despué de guyaa Galaad
Guizáʼ sicarú guiráʼ ni bizaacaʼ dxi guyaa Galaad. Peru, pa nagana guca para naa guinieniáʼ binni ni riníʼ stiidxaʼ la? jmaruʼ si nagana guca para naa guinieniáʼ binni riníʼ inglés. Neca zaqué, cani cusiidiʼ laadu que nabé gucanecaʼ naa. Tobi de laacabe dede gulaʼquiʼ ti apodo stinneʼ pur modo ruxidxeʼ ora rituiluáʼ.
Biluxeʼ scuela que 19 stiʼ julio iza 1953 ndaaniʼ Estadiu Yankee ni nuu Nueva York, ne biseendacabe naa ne Ida Candusso ndaaniʼ guidxi París. Guca nagana para naa guinieniáʼ ca binni de guidxi París, purtiʼ puru binni napa bueltu laacabe. Neca zaqué gunda bidxelaʼ binni nachaʼhuiʼ ni biindaniáʼ Biblia. Bichaganáʼ Ida ne biseendacabe laabe África lu iza 1956 ne naa biaanaʼ París.
Lu iza 1960 bichaganayaʼ ti betelita ne biseendacabe laadu casi precursor especial ndaaniʼ guidxi Chaumont ne Vichy. Gaayuʼ iza despué gupaʼ guendahuará bidxi, ngue runi bisaanaʼ de ñacaʼ precursora. Nabé feu bineʼ sentir, purtiʼ dede dxi nahuiineʼ gudixhe iqueʼ guneʼ xhiiñaʼ Jiobá de guidubi naca xquendanabaneʼ. Despué bisaana xheelaʼ naa ne ziné sti gunaa, peru gunda bidxieeluáʼ ca guendanagana que purtiʼ gucané ca xpinni Cristu naa. Ne laaca gucané Jiobá naa para gunda bidxieeluáʼ ca guendanagana que (Sal. 68:19).
Yanna maʼ nabezaʼ Louviers, Normandía, gaxha de Betel ni nuu Francia. Neca huaráʼyaruaʼ peru nayecheʼ nuaaʼ purtiʼ qué huasaana Jiobá de gacané naa. Modo bisiniisicabe naa huayacaneni naa para cadi guiree gana. Bixhozeʼ ne jñaa bisiidicaʼ naa guuyaʼ Jiobá casi ti Dios ni nabani, ni zanda gannaxhieeʼ, ni zanda guinieniáʼ ne ni zacabi ca oración stinneʼ. Nga runi, «qué gannaʼ ximodo zanda quixeʼ Jiobá pur guiráʼ ni maʼ biʼniʼ pur naa» (Sal. 116:12).
[Ni caníʼ yaza 5]
Raríʼ cayaniáʼ máscara para cadi gueeʼ gas dxi napaʼ xhoopaʼ iza
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 5]
Dxi nuaaʼ Luxemburgo ra napaʼ 16 iza, ne chupa chonna misioneru ne precursor dxi canagucheechedu diidxaʼ
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 5]
Dxi yeniáʼ bixhozeʼ ne jñaa ti guendaridagulisaa roʼ (1953)
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 6]
«Nayecheʼ nuaaʼ purtiʼ qué huasaana Jiobá de gacané naa»