Modo bibani binni tiempu guyuu ca primé xpinni Cristu
Ca viaje ni guca lu guidubi naca Guidxilayú
«Sti dxi que biree né [Pablu] Bernabé raqué, uyé cabe Derbe. Byuiʼ cabe stidxa Cristu ndaani guidxi que ne stale binni bini cre. Ne óraque bigueta cabe Listra ne Iconio ne Antioquía.» (HECHOS 14:20, 21)
TI MISIONERU riʼ cayuu listu para cheʼ. Dxaʼ gui ñeebe ne maʼ bioonde xquelaguídibe, peru guenda nagaʼndaʼ stiʼ siadóʼ ca caguuni gana laabe para sabe sti dxi de viaje.
Misioneru riʼ zeʼ ndaaniʼ ti neza ra nabé nuu yudé, ne neza riʼ cani lade ca layú uva ne yaga olivu, ne maʼ bizulú cudxuíʼ Gubidxa galaa déchebe. Neza zebe que zidxaagabe ca binni ni zeʼ rañaa, ca binni ni rizíʼ ne rutoo ne nuguaʼcaʼ ca maniʼ sticaʼ ca cosa ni zinecaʼ, ne ca binni ni maʼ zeʼ Jerusalén para guni adorarcaʼ Dios. Ruzuhuaadxibe ti ratu para guiníʼnebe guiráʼ binni guidxaagabe que. Cayúnibe ni zaqué purtiʼ ngue nga dxiiñaʼ biaananebe: Chigucheechebe stiidxaʼ Jesús lu «idubi naca guidxilayú» (Hechos 1:8).
Zándaca apóstol Pablu, Bernabé o sti misioneru ni bibani lu primé siglu que nga cayeeteʼ raríʼ (Hechos 14:19-26; 15:22). Para ganda cheʼ binni viaje dxiqué la? naquiiñeʼ gapa stipa ne ganna zadxaagalú stale guendanagana. Sicaríʼ guníʼ apóstol Pablu de guiráʼ ni bizaaca lu nisadóʼ: «Chonna tiru biaazi barcu ra ziaa ne bixuba laahua lu nisadóʼ ti dxi ne ti gueelaʼ». Ne bizeetebe guyuu xquendanabánibe ra naxoo ora guzabe para chebe sti lugar, purtiʼ «biree guiigu ne [...] biree gubaana» lube (2 Corintios 11:25-27).
Ñuuláʼdxiluʼ ñánnaluʼ jma de ca viaje ni biʼniʼ ca misioneru que la? Casi pabiáʼ guzácabe, xi guiráʼ rinécabe ora maʼ zécabe de viaje ne paraa rásicabe.
Ra guzácabe Lu imperiu stiʼ Roma que guyuu stale neza naroʼbaʼ ne pur laacani zanda chindá binni ndaaniʼ xcaadxi guidxi naroʼbaʼ stini. Cumu jneza modo gudíxhecabe gaca ca neza que la? ngue runi naguidxi guca cani. Ca neza que bíʼnicabe cani de guié, gupa cani bordo huiiniʼ guriá cani ne nuu de laacani napa tapa metru arondaʼ de xilaga. Ne guyuu caadxi poste huiiniʼ de guié guriá cani para ganna binni panda kilómetru maʼ guzá. Pur modo nuu ca neza que gunda guzá ca misioneru que biaʼ 30 kilómetru guiráʼ dxi.
Ndaaniʼ guidxi Palestina, maʼ gadxé modo guca ca neza que... ne dede ridxaagalú binni stale cosa ni riguu xquendanabani ra naxoo. Nabé nahuiiniʼ guca ca neza stiʼ guidxi que ne nisi yudé gupa cani ne laaca gúpacani barranca, ne xcaadxi cosa ni rucueeza laacabe tiidicabe, casi maniʼ duxhuʼ o guiree gubaanaʼ lúcabe.
Xi guiráʼ cosa nga riné ca binni ni rié viaje yaʼ. Ca dibuju ni zeeda ladu derechu stiʼ yaza riʼ rusihuínnicani xi guiráʼ naquiiñeʼ chinécabe: ti vara ni riquiiñecabe para gápacabe laacabe (1), casi ti daa para gásicabe lu (2), ra ridxá xpuéltucabe (3), sti par guelaguidi (4), ti bolsa para guidxá ni gócabe (5), ti muda lari (6), casi ti cubeta huiiniʼ de guidi para cueenécabe nisa bizé (7), casi ti rii para guenécabe nisa (8) ne ti bolsa naroʼbaʼ de guidi ni randa xíʼquecabe (9).
Neza zeʼ ca misioneru que nabé ridxaagalúcabe binni ni maʼ ziné ca burru stiʼ ni maʼ nuaʼ ca cosa ni chigutoocaʼ. Cumu maniʼ riʼ nabé nadípame la? biáʼsipeʼ laame nga riquiiñecabe para quíbame ra nasoo ne ra dxaʼ guié. Nuu tu na ti burru ni nadipaʼ zanda saʼ biaʼ 80 kilómetru ti dxi ne guiráʼ ni nuaaʼ, peru chupa yuze ni nuaaʼ carreta la? randa rizácame biaʼ 8 hasta 20 kilómetru. Xisi la? ca yuze ca riquiiñecabe laacame para chinécame cosa ni jma nanaa ra gaxha. Para ca binni ni zeʼ viaje cadi guendaridxagayaa diʼ nga guidxaagacaʼ stale grupu de binni ni maʼ ziné ca camellu o ca burru sticaʼ ni maʼ nuaaʼ ca cosa ni nécabe de stale guidxi ni nuu lu guidxilayú. Ne nuu biaje ridxaagacabe tuuxa hombre ni maʼ ziguxooñené maniʼ stiʼ ni zeʼ xiixa lugar zitu stiʼ imperiu que para chisaana xiixa carta risaca o xiixa ley ni gudixhe tuuxa rey.
Pa málasi guixhinni ca binni ni zeʼ viaje que neza la? riaanacabe raqué para gásicabe. Nuu tu laa riaana ndaaniʼ caadxi yoo ni rábicabe caravasar, ti lugar ra riaana ca grupu de binni ni zeʼ de viaje, nápani ti patiu ndaaniʼ ni ne nápani cuartu ra guiaana binni, peru ndaaniʼ ca cuartu qué huaxiéʼ cosa nuu. Riaana binni ca lugar riʼ para si cadi guiree gubaanaʼ lucaʼ ne guiaapacaʼ de mal tiempu, purtiʼ nabé nabiidiʼ cani ne huaxiéʼ galán cani para guiaana binni ndaaniʼ cani. Ngue runi ora randa la? riaana ca misioneru que ralidxi xfamíliacaʼ o ralidxi xcaadxi xpinni Cristu (Hechos 17:7; Romanos 12:13).
Ra guyécabe lu nisadóʼ Dxiqué biquiiñecabe barcu nahuiiniʼ ora chinécabe binni o chinécabe xiixa cosa ca lugar ni nuu gaxha de ruaa nisadóʼ que ne ora chitiidicabe lu nisadóʼ Galilea (Juan 6:1, 2, 16, 17, 22-24). Biquiiñecabe ca barcu ni jma naroʼbaʼ para tiidicabe lu nisadóʼ Mediterráneo ne chindácabe ca puertu ni nuu zitu. Né clase barcu riʼ nga biquiiñecabe para yenécabe guendaró ne xcaadxi cosa ndaaniʼ guidxi Roma ne laaca yenécabe xiixa razón para tuuxa ne yenécabe ca binni ni runi xhiiñaʼ gobiernu de ti puertu hasta ra nuu stobi.
Xi gucané ca binni ni runi dxiiñaʼ lu nisadóʼ que para cadi guiníticaʼ yaʼ. Ridxí la? rinándacabe xiixa seña ni rihuinni ra gastiʼ nisadóʼ, ne huaxhinni la? rinándacabe beleguí. Ngue runi bíʼnicabe stipa pur gúnicabe viaje lu nisadóʼ lu beeu mayo ne galaa de beeu septiembre, purtiʼ ca dxi ca nga jma galán riuu tiempu. Neca zaqué guiráʼ si dxi calaahua ca barcu que (Hechos 27: 39-44; 2 Corintios 11:25).
Dxiqué rié binni de viaje lu barcu, peru cadi purtiʼ riuulaʼdxiʼ gúnini, sínuque caquiiñeʼ gúnini. Jma nga ruchácabe ca barcu que de cosa ni chinécabe sti ladu, ne qué rizaalaʼdxipécabe modo cheʼ binni ndaaniʼ ni. Cumu jma nga risaca ca cosa ni zinécabe que la? ngue runi riguucabe cani ndaaniʼ barcu que para guiaapacani ne ca binni que riaanacaʼ luguiáʼ si de laani. ¡Nuu tiru dede rásicaʼ raqué! Ne laaca naquiiñeʼ chinécabe ni gócabe, purtiʼ nisa si rudii ca binni que laacabe. Ne ni jma feu nga riuu biaje riaba nisaguié ne bi yooxhoʼ, pur ngue nabé riniibi barcu que ne nuu tiru raca feu ladxidóʼcabe dede chupa chonna gubidxa.
Cani maʼ bidúʼyanu ca racané cani laanu gánnanu nabé ridxaagalú ca binni ni bibani lu primé siglu guendanagana ora checaʼ de viaje. Peru cadi pur nga nusaana ca misioneru casi Pablu de nucheeche ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu lu guidubi naca Guidxilayú binibiáʼ binni dxiqué (Mateo 24:14). Ne treinta si iza despué de gudxi Jesús ca discípulo stiʼ guiniʼcaʼ de stiidxaʼ Dios, guníʼ Pablu maʼ bireeche diidxaʼ lu «idubi naca guidxilayú» (Colosenses 1:23).