BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w11 1/1 yaza 18-20
  • Ca binni ni ruzeeteʼ Biblia: Ñee dxandíʼ bibánicabe xadxí la?

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Ca binni ni ruzeeteʼ Biblia: Ñee dxandíʼ bibánicabe xadxí la?
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Ca binni ni bibani jma xadxí
  • Ñee cuentu si cani la?
  • Ñee iza cani la? o beeu cani
  • Ñee zanda guibani binni sin qué chuʼ dxi gati la?
  • Bizáʼ Dios laanu para guibáninu sin qué chuʼ dxi gátinu
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá (Para binni) 2019
  • Xiñee guluu ndaayaʼ Dios Noé ne xiñee naquiiñeʼ gánnanu de laani
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
w11 1/1 yaza 18-20

Ca binni ni ruzeeteʼ Biblia: Ñee dxandíʼ bibánicabe xadxí la?

TI GUNAA ni láʼ Jeanne Louise Calment, guti 4 stiʼ agosto iza 1997, ndaaniʼ guidxi ra gule ni riaana ladu gueteʼ stiʼ Francia. Gunaa riʼ guti dxi napa 122 iza.

Guiráʼ ni huayuundaʼ ca científicu ne guiráʼ ni racané binni para chuʼ nazaaca ne xcaadxi ni huayúnicabe, rucaa cani binni guiníʼ ique zanda guibani jma xadxí. Neca zacá, huaxiéʼ si hombre ne gunaa ribánicaʼ jma de 100 iza. Nga runi, ora chuʼ tu guibani biaʼ bibani Calment la? dede rieeteʼ ni lu noticia.

Biblia ruzeeteʼ jma xadxí bibani binni dxiqué. Ne ruzeeteni de binni ni biaadxaʼ xcaadxi si para nusaacaʼ 1,000 iza. Peru ñee dxandíʼ nga la? Ñee zanda guibani binni xadxipeʼ la? Xiñee caquiiñeʼ gánnanu de laani yaʼ.

Ca binni ni bibani jma xadxí

Libru stiʼ Génesis ruzeeteʼ de gadxe binni ni bibani jma de 900 iza, laacabe nga: Adán, Set, Enós, Quenán, Jared, Matusalén ne Noé (Génesis 5:5-27; 9:29). Guiráʼ ca hombre ni gule ante guiaba Nisaguié Naroʼbaʼ que, bibánicaʼ lade ca primé chii generación ni guyuu lu Guidxilayú. Zándaca huayunadiágaluʼ de chupa chonna de laacabe. Casi Matusalén ni bibani 969 iza, laabe nga hombre ni jma xadxí huabani lu guidubi naca Guidxilayú.

Biblia laaca ruzeeteʼ de sti veinticinco binni ni bibani xadxí. Pa guchaaganu biaʼ ribani binni yanna né biaʼ bibani ca binni ca la? zadúʼyanu bibánicabe jma xadxí, purtiʼ laacabe yendácabe de 300, 400 ne dede 700 iza (Génesis 5:28-31; 11:10-25). Ñee cuentu si cani casi riníʼ stale binni la?

Ñee cuentu si cani la?

Ximodo gúnnacabe dxandíʼ bibani Calment xadxí yaʼ. Ca binni ni riene de laani ni runi dxiiñaʼ ndaaniʼ Instituto Max Planck de Investigación Demográfica ni nuu Alemania, biquiiñecaʼ «caadxi diidxaʼ ni guniʼbe» de modo bibánibe ne modo bibani ca binnilídxibe para biiyacabe «dxandíʼ» biaʼ ca xhízabe. Cani guniʼbe ca bichaagacabe cani ne ca guiʼchiʼ ni bidxélacabe ra registru civil, ra nuu notariu, ne ca xquíʼchibe ni nápacabe ra yuʼduʼ, ne zaqueca ca censu ni guca dxi bibánibe ne lu ca periódicu de dxiqué. Dxandíʼ, cadi guiráʼ diʼ ni guniʼbe que gunda biiyacabe pa dxandíʼ ni; peru biiyacabe nuu stale cosa ni bisihuinni dxandíʼ bisaabe ca iza que.

Zacaca nga rizaaca né Biblia. Nécapeʼ qué zanda guidúʼyanu pa dxandíʼ guiráʼ ni cá luni o cada tobi de laacani, peru maʼ bihuinni jneza ni nani pur ni riníʼ cani ruundaʼ de historia, ca científicu ne cani ruundaʼ de cronología.a Ne jmaruʼ si naquiiñeʼ guni crenu ti libru ni cuzeeteʼ sicaríʼ de binni ni guníʼ xi guicá luni: «Dios qué rusaanaʼ de guiníʼ ni dxandíʼ, neca guiráʼ binni rusiguii» (Romanos 3:4, La Palabra de Dios para Todos). Ne cumu «xquiʼchi Dios» nga Biblia la? nga runi zanda guni crenu dxandíʼ ni cá luni (2 Timoteo 3:16).

Laaca galán guiníʼ íquenu de binni ni bicaa libru stiʼ Génesis. Laabe nga Moisés. Dios gudxi hombre riʼ xi gucaa lu ca primé gaayuʼ libru stiʼ Biblia, o ni runibiáʼ binni casi Pentateuco. Ne laabe nga tobi de ca hombre ni jma risaca ruzeeteʼ Biblia ne ni jma runi respetárcabe dede biaʼ dxi huabani binni. Ca judíu ruuyacaʼ laabe casi maestru ni jma risaca lade guiráʼ maestru sticaʼ, ca musulmán ruuyacaʼ laabe casi ti profeta ni jma risaca, ne ca xpinni Cristu ruuyacaʼ laabe casi tobi ni bibani ante de Jesucristu. Ñee cadi naquiiñeʼ guni crenu tuuxa casi laabe, ti hombre ni nabé runibiáʼ binni la?

Ñee iza cani la? o beeu cani

Nuu tu riníʼ gadxé modo bigabaʼ binni tiempu dxiqué ne nácabe ora ruzeeteʼ Biblia de iza, caniʼni de beeu. Peru libru stiʼ Génesis cusiene chaahuiʼ ti cosa: cásica rugábanu tiempu yanna zacaca bigábacabe ni dxiqué. Guidúʼyanu chupa razón ni rusihuinni dxandíʼ zacá ni. Primé la? relatu riʼ cayabi laanu bizulú Nisaguié Naroʼbaʼ que «lu xhoopaʼ gayuaa iza de nabani Noé, lu guiropa beeu, lu diecisiete dxi stiʼ beeu ca». Despué cuzeeteni bilaahua Guidxilayú «ti gayuaa cincuenta dxi» ne «lu gadxe beeu, lu diecisiete dxi stiʼ beeu ca, beeda guiaana arca que lu ca dani stiʼ Ararat» (Génesis 7:11, 24; 8:4). Casi maʼ bidúʼyanu ca, ti gayuaa cincuenta dxi ni rieeteʼ raríʼ zedagaca cani gaayuʼ beeu (ruzuluni dede 17 dxi stiʼ guiropa beeu hasta 17 dxi stiʼ gadxe beeu). Rihuinni dxíchica, cada tobi de ca beeu ni rieeteʼ lu Génesis gúpacani treinta dxi.

Yanna guidúʼyanu guiropa razón. Génesis 5:15-18 cayabi laanu gupa Mahalalel ti xiiñiʼ dxi napa 65 iza ne bibánibe sti xhono gayuaa treinta iza jma. Ne Enoc, xhiágabe laaca gupa ti xiiñiʼ dxi napa 65 iza (Génesis 5:21). Yanna cueenu cuenta. Pa ñaca ti beeu nga ti iza la? ca hombre riʼ ñápacaʼ xiiñicaʼ dxi nápacaʼ gaayuʼ iza. Ne nánnanu qué zanda diʼ gácani zacá.

Guiráʼ ni cadxela ca arqueólogo ca laaca cusihuínnicani dxandíʼ ni riníʼ Biblia de ca binni ca. Stiidxaʼ Dios cusiene biree Abrahán de guidxi Ur ne yendeza Harán, de raqué maʼ guyebe neza Canaán; ne raqué gudindenebe Kedorlaomer, rey stiʼ Elam, ne biʼniʼ ganarbe laa (Génesis 11:31; 12:5; 14:13-17). Ni huadxela ca arqueólogo ca rusihuínnicani dxandíʼ guyuu guiráʼ ca lugar riʼ ne dxandíʼ bibani ca binni ca. Ne xcaadxi cosa ni huadxélacabe, casi ca lugar ra riaana ca guidxi ca ne ni huayuundacabe de ca costumbre ni gupa binni tiempu bibani Abrahán, biaʼsi cani né cani ruzeeteʼ Biblia. Ne ca razón riʼ, ñee zaníʼ íquerunu cadi dxandíʼ bibani Abrahán 175 iza la? (Génesis 25:7.)

Ni nánnanu nga gastiʼ nin ti razón para guininu cadi dxandíʼ bibani chupa chonna de ca binni ni ruzeeteʼ Biblia ca xadxí. Peru xiñee caquiiñepeʼ gánnanu pa bibani ca hombre riʼ xadxí yaʼ.

Ñee zanda guibani binni sin qué chuʼ dxi gati la?

Biaʼ bindaa xquendanabani binni dxiqué rusihuínnini zanda guindaa xcuerpu binni xadxí. Ca científicu ca caquiiñecaʼ ca modo jma nacubi nápacaʼ para gúʼndacaʼ jma de modo guyáʼ xcuerpu binni ne modo raca ca célula ca nacubi. Xi riníʼcabe despué de gúʼyacabe guiráʼ ndiʼ yaʼ. Riníʼcabe ñanda nibani binni sin qué ñuu dxi ñati. Nga runi, Tom Kirkwood, ti maestru ni rusiidiʼ de Medicina guníʼ: «Dede yanna caʼruʼ diʼ guiene ca binni ni ruundaʼ de medicina xiñee rioʼxhoʼ binni».

Peru Jiobá qué ruuyaʼ diʼ guendarioʼxhoʼ ca casi xiixa ni qué zanda guiene o ni qué zanda gaca chaahuiʼ. Adán, primé binni ni bizaʼbe, guca ti hombre ni qué ñapa donda ne ñanda nibani sin qué ñuu dxi ñati. Peru Adán qué nuzuubaʼ diidxaʼ ne bicheené Dios, zaqué beeda gácabe ti hombre ni ruchee ne beeda guiaanabe lu náʼ guendaguti. Ne nga nga ni ruyubi ca científicu ca gánnacaʼ. Biblia rusiene ni sicaríʼ: «Pur tobi hombre biuu enda ruchee ndaani guidxilayú, ne guti be purti bichee be, ne zacá ucuá enda guti que irá xixé binni, purti laca bichee caʼ» (Romanos 5:12). Ne cumu bisaanané Adán laanu donda ne guendaruchee la? nga runi raca huaranu, rióxhonu ne rátinu.

Peru Jiobá cá íqueruʼ gacané laanu gácanu binni ni qué gapa donda ne guibáninu sin qué chuʼ dxi gátinu. Nga runi biseendabe Jesucristu, Xiiñibe, lu Guidxilayú riʼ para gudii xquendanabani ne gulá laanu de lu náʼ guendaruchee. Lu 1 Corintios 15:22 ridúʼndanu ca diidxaʼ riʼ: «Cásica rati irá binni purti za de Adán la? zaqueca zabani irá cani aca né Cristu tobi si». Ca binni ni bibani ante guiaba Nisaguié Naroʼbaʼ que bibánicaʼ xadxí purtiʼ para dxiqué caʼruʼ tiidiʼ stale tiempu de biniti Adán guendanabani ni qué zaluxe que. Peru yanna maʼ nuunu jma gaxha de tiempu gudxiguetaʼ Jiobá ni laanu. Ne dxi ca, cumu maʼ qué zácanu binni ruchee la? maʼ qué zápanu ca yuubaʼ ni redané guendarioʼxhoʼ ne guendaguti (Isaías 33:24; Tito 1:2).

Xi caquiiñeʼ gúninu para ganda guibáninu sin qué chuʼ dxi gátinu yaʼ. Ante gánnanu ni, cadi naquiiñeʼ guidúʼyanu guendanabani ni qué zaluxe ca casi ti bacaandaʼ, ne pur nga guiníʼ íquenu qué zanda gácani. Guietenaláʼdxinu ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús riʼ: «Tu ucaa diaga stiidxaʼ ne guni cre ni biseenda naa la? ma napa enda nabani ni qué zaluxe» (Juan 5:24). Nga runi, guidúʼndanu Stiidxaʼ Dios ne gúninu ni na ca conseju stini lu xquendanabáninu. Pa gúninu zacá la? cayúninu ni na conseju ni bidii Pablu riʼ: «Zutopa [lunu] ni dxandí risaca ne ni [iquiiñenu] stobi dxi, ne ma qué [zundaʼnu] enda nabani ni qué zaluxe» (1 Timoteo 6:19). Cani maʼ bidúʼyanu ca racanécani laanu gánnanu laaca zacané Jiobá laanu guibáninu sin qué chuʼ dxi gátinu cásica gucanebe ca binni de dxiqué para gunda bibánicaʼ gayuaa de iza.

[Cani cá ñee yaza]

a Pa riuuláʼdxiluʼ gánnaluʼ jma de laani la? biiyaʼ libru La Biblia... ¿la Palabra de Dios, o palabra del hombre?, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.

1000

969 MATUSALÉN

950 NOÉ

930 ADÁN

900

800

700

600

500

400

300

200

100 BIAʼ RIBANI BINNI YANNA

IZA

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir