BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w11 1/4 yaza 18-20
  • Ñee lu ti cruz guti Jesús la?

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Ñee lu ti cruz guti Jesús la?
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Ñee dxandíʼ ti cruz ni la?
  • Ximodo biasastí cruz
  • Xi biʼniʼ cré ca xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu
  • Ñee napa ca xpinni Cristu xidé iquiiñecaʼ cruz la?
    Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia
  • Xiñee qué riquiiñeʼ ca testigu stiʼ Jehová cruz
    Cani nabé rinabadiidxaʼ binni de ca testigu stiʼ Jehová
  • Xiñee qué riquiiñeʼ ca Testigu stiʼ Jiobá cruz para guni adorarcaʼ Dios
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
w11 1/4 yaza 18-20

Ñee lu ti cruz guti Jesús la?

CASI guiráʼ binni ruuyacaʼ cruz casi «xiixa ni rusihuinni nácacaʼ de religión ni na zinanda Cristu» (Enciclopedia Hispánica). Ne nuu stale cuadru ni riquiiñeʼ ca binni yuʼduʼ ra rihuinni cá Jesús lu cruz ne zacaca rihuinni lu xcaadxi cosa ni ruzáʼcabe. Ca binni ni nuu ndaaniʼ ca religión ni na zinanda Cristu nabé runibiaʼcaʼ cruz. Xiñee nabé runibiáʼcabe ni yaʼ. Ñee dxandíʼ guti Cristu lu ti cruz la?

Para guicábinu ni gunabadiidxanu últimu ca la? stale binni niquiiñeʼ Biblia stiʼ para nicabi ni. Casi na Stiidxa Dios Didxazá, ora cayuuticabe Cristu, caadxi de cani nuu raqué biʼniʼ búrlacaʼ laabe, bichelaníʼdicaʼ laabe ne nacaʼ: «Biete de lu cruz ca» (Mateo 27:40, 42). Ngaca nga ni cá lu stale Biblia. Ne lu Traducción en lenguaje actual rieeteʼ xi bizaaca Simón de Cirene, nani: «Ca soldadu que bicaacaʼ laabe guabe cruz stiʼ Jesús» (Marcos 15:21). Lu ca versículo riʼ, diidxaʼ griegu staurós bitiixhicabe ni casi «cruz». Ñee nuu xiixa ni rusihuinni jneza modo bitiixhicabe diidxaʼ riʼ la? Ñee ngaca riníʼ ni lu primé diidxaʼ gucuá ni la?

Ñee dxandíʼ ti cruz ni la?

William E. Vine, ti hombre ni biʼndaʼ de modo bibani ca griegu bisiene diidxaʼ staurós sicaríʼ: «Primeca ni riníʼ diidxaʼ riʼ nga, ti palu o ti staca derechu. Lúcani nga bicaacabe ca binni malu para gúticabe laacaʼ. Cásica diidxaʼ ca, zaqueca verbo stauroo, ni riníʼ gucaacabe tuuxa lu ti palu o lu ti staca, naquiiñeʼ nihuinni gadxé cani de cruz ni napa chupa náʼ ni riquiiñeʼ ca xaíque yuʼduʼ» (Diccionario expositivo de palabras del Antiguo y del Nuevo Testamento exhaustivo).

Zaqueca rieeteʼ lu libru La muerte del Mesías, ni bicaa Raymond E. Brown, nani sicaríʼ: «Ora runadiaga binni diidxaʼ “cruz”, gadxé ni riníʼ íquecaʼ, purtiʼ primeca ni ridiʼdiʼ ndaaniʼ íquecabe nga ti palu ni didilaagaʼ stobi lu. Peru nin diidxaʼ griegu stauros ne nin diidxaʼ latín crux [de ra zeeda diidxaʼ cruz ni riníʼcabe diidxastiá] cadi nga diʼ nga ni riníʼcani. Guiropaʼ diidxaʼ riʼ riníʼcani ti staca o ti poste ni riquiiñecabe para guuticabe binni. Ne rúnicabe ni de gadxé gadxé modo, rutiidilaagacabe ni binni de xagueteʼ para luguiáʼ, rugaandacabe laacaʼ luni, rucaacabe laacaʼ o rundiibicabe laacaʼ luni». Zacaca rieeteʼ lu El Evangelio según Lucas, stiʼ Joseph A. Fitzmyer, nani sicaríʼ: «Diidxaʼ stauros ca ribiʼxhiʼ ni casi “cruz” para ca binni ni nacaʼ xpinni Cristu laacaʼ, neca primé ni riníʼ diidxaʼ ca nga “poste”».

Laaca naquiiñeʼ gánnanu cani bicaa Biblia ca laaca biquiiñecaʼ sti diidxaʼ griegu casi laani para guiniʼcaʼ xi lu guti Jesús, diidxaʼ ca nga: xýlon. Ti nota ni guyuu lu libru Historia universal de la Iglesia Católica, stiʼ René F. Rohrbacher, sicaríʼ cusiéneni de diidxaʼ riʼ ne sti diidxaʼ casi laani ni nuu lu hebreu: «Cadi dxandipeʼ ni runibiaʼnu casi cruz ca nga riníʼ ca diidxaʼ ca, sínuque ni riníʼcani nga ti yaga si».

Casi maca bizéʼtenu luguiáʼ ca, zacaca cuzeeteʼ Reina-Valera de 1960 lu Hechos 5:30: «Dios stiʼ bixhózenu ne jñaanu gundisaʼ Jesús, ni biitinu ra bicaʼnu laa lu ti yaga [xýlon]». Lu xcaadxi Biblia, neca rutiixhicabe diidxaʼ staurós casi «cruz» la? laaca riquiiñecabe «yaga» para diidxaʼ xýlon. Biblia Traducción Interconfesional sicaríʼ caniʼni de Jesús lu Hechos 13:29: «Ora bíʼnicabe guiráʼ ni maca cá de laabe que, gundétecabe laabe de lu yaga [xýlon] que ne guluucabe laabe ndaaniʼ ti baʼ». Biblia ni bitiixhi Guillermo Jünemann riquiiñeni diidxaʼ «yaga» guiráʼ ra cá diidxaʼ griegu ni bizéʼtenu ca.

Sicaríʼ ruzeeteʼ ti diccionariu de xipeʼ nga riníʼ diidxaʼ staurós ne xýlon: «Nin tobi de ca diidxaʼ riʼ cadi biaʼsi cani né ni riníʼ íquenu yanna ora runadiáganu diidxaʼ cruz ni maca ridúʼyanu lu ca dibuju ca» (A Critical Lexicon and Concordance to the English and Greek New Testament). Nga runi, zanda guininu diidxaʼ staurós ni biquiiñeʼ ca hombre ni bicaa ca Evangeliu ca ora guniʼcaʼ xi lu guti Jesús cadi laa diʼ ni nga ni riénenu yanna casi «cruz». Pur ni bizéʼtenu ca, Traducción del Nuevo Mundo de las Santas Escrituras rutiixhi diidxaʼ staurós ni zeeda lu Mateo 27:40-42 ne lu xcaadxi relatu ra zeeda diidxaʼ riʼ casi «yaga ra runinácabe binni». Ne nuu xcaadxi Biblia laaca rutiixhi diidxaʼ ca zacá. Guzéʼtenu sti ejemplu ra riquiiñecabe diidxaʼ riʼ, casi dxi biʼniʼ revisar Russell Martin Stendal Biblia Las Sagradas Escrituras. Versión Antigua biquiiñebe diidxaʼ «yaga», ne bisiénebe ni sicaríʼ: «Poste o staca ra bicaacabe Jesús». Ngaca nga ni rusiene ca Biblia ni chiguzéʼtenu riʼ: Versión Israelita Nazarena (riquiiñeni diidxaʼ «yaga»), Diego Ascunce («staca ne staca ra ruuticabe binni») ne Biblia ni láʼ Pacto Mesiánico riquiiñeʼ diidxaʼ («staca» ne «staca [ra runinácabe binni]»).

Ximodo biasastí cruz

Pa cadi cusiene Biblia guti Jesús lu ti cruz. Xiñee riquiiñeʼ ca católicu, ca protestante, ne ca ortodoxo ni para guzuchaahuicaʼ ca yuʼduʼ sticaʼ ne gusihuínnicaʼ nápacaʼ fe ora riquiiñecaʼ ni, pa nacaʼ rinándacaʼ ni na Biblia yaʼ. Ximodo nga beeda gunibiáʼ stale binni cruz ca yaʼ.

Beeda gácani zacá purtiʼ cadi ca binni si ni nuu ndaaniʼ ca religión ni bizéʼtenu ca nga runi adorarcaʼ cruz, sínuque né ca binni ni qué ñuu ndaaniʼ ca religión ni nacaʼ xpinni Cristu laacaʼ, ne ca religión stícabe riʼ maca xadxí de nuucani. Stale libru ni cusiene de gadxé gadxé tema ruzeetecani maca riquiiñeʼ binni gadxé gadxé tipu cruz gayuaa iza ante gueeda Jesús. Guzéʼtenu ti ejemplu, lu ca letra biquiiñeʼ ca egipcio ni runibiáʼcabe casi jeroglífico rihuinni ca dios stícabe nuzaanacaʼ ti cruz casi ti letra T ni napa ti xuanga ique (diidxaʼ xuanga, lu latín riníʼcabe ni ansa, nga runi rábicabe ni «cruz ansada»). Dxi bizulú biquiiñecabe cruz gúpacabe ni casi xiixa ni rudii guendanabani, peru ra gudiʼdiʼ gayuaa iza la? Iglesia Copta ne xcaadxi yuʼduʼ biquiiñecaʼ cruz ne bizulú biʼniʼ adorarcaʼ ni.

Gran Enciclopedia Larousse sicaríʼ cuzeeteʼ de cruz: «Tobi de ca tipu cruz ni bizulú biquiiñecabe dxiqué nga ni rábicabe cruz gamada [nápani tapa nani ne cada tobi de laacani napa forma stiʼ ti letra gamma mayúscula] o esvástica», zeedani de diidxaʼ sánscrito ne pur nga runibiáʼ ca orientalista ne ca binni ni biʼndaʼ de arqueología prehistórica ni. Signu riʼ nabé biquiiñeʼ ca hindú de India ni ne ca budista ni nuu guidubi Asia, ne dede yanna riquiiñeʼ ca binni ni nabeza ca lugar riʼ ni para guzuchaahuicaʼ ralídxicaʼ.

Neca guirutiʼ ganna padxipeʼ nga bizulú biquiiñeʼ ca binni ni nuu ndaaniʼ ca religión ni nacaʼ xpinni Cristu laacaʼ cruz ca casi xiixa sticaʼ, peru diccionariu stiʼ Vine ni maʼ bizéʼtenu ca na: «Biaʼ galaa de siglu 3 d.J., ca binni ni nuu ndaaniʼ ca religión ca bixélecabe de caadxi cosa ni dxandíʼ naquiiñeʼ guni cré ca xpinni Cristu o bichaacabe cani. Para ganda guni cré jma binni modo rusiidiʼ ca xaíque yuʼduʼ que, bidiicabe lugar chuʼ binni de sti religión ndaaniʼ ca yuʼduʼ que neca caʼruʼ guzulú guni crecaʼ cani bisiidiʼ Jesús ne bidiicabe lugar iquiiñeʼ ca binni que signu o xcaadxi cosa ni nápacaʼ. Ne de racá nga maʼ biquiiñecabe [...] cruz».

Nuu caadxi hombre ni rucaa libru bizeetecaʼ ni bizaaca emperador Constantino lu iza 312 despué de ca dxi stiʼ Jesús, dxi bíʼnibe ti biaje para guni ganarbe ca guidxi ra zidíʼdinebe ca soldadu stibe. Cumu runi adorarbe Gubidxa la? guniʼbe gúpabe ti visión ra bíʼyabe cá ti cruz lu Gubidxa ne biiyabe ca diidxaʼ latín riʼ luni In hoc vince, ni riníʼ «Ne ndiʼ zuni ganar». Despué biquiiñecabe ti signu stiʼ ca binni ni na xpinni Cristu laacaʼ (casi rihuinni lu dibuju ni nuu ladu bigaʼ ca) ne bicaacabe ni lu ca estandarte, lu ca escudu ne lu ca traje de guiibaʼ ni gucuʼ ca soldadu stibe que. Stale relatu ruzeeteʼ beeda gaca Constantino ti xpinni Cristu, neca guyuunísabe veinticinco iza despué dxi maʼ néxhebe para gátibe. Caadxi binni ni ruundaʼ de historia riniʼcaʼ pa dxandíʼ nga gúpabe gana gácabe xpinni Cristu. Sicaríʼ cusiene ti libru: «Pur guiráʼ ni bíʼnibe lu xquendanabánibe bisihuínnibe cadi dxandíʼ diʼ racaláʼdxibe chinándabe guiráʼ ni bisiidiʼ Jesús de Nazaret, sínuque gúnibe religión stiʼ ca xpinni Cristu ti religión católica [ni chuʼ lu guidubi naca Guidxilayú] ne cadi gaca nagana para ca binni ni chuʼ ndaaniʼ religión ca chinandacaʼ ni» (The Non-Christian Cross).

Dede dxiqué riquiiñeʼ binni gadxé gadxé tipu cruz. Tobi de laacani nga ni ruzeeteʼ Nuevo Diccionario Bíblico Certeza, ne laani nga «cruz stiʼ san Antonio», cruz ca nápani «forma stiʼ ti T mayúscula, ne nuu tu na zeedani de ti signu stiʼ dios Tamuz, [ti dios babilonio]» ne laani nga letra tau. Diccionario riʼ laaca ruzeeteʼ cruz stiʼ San Andrés, ni napa forma stiʼ ti letra X, ne cruz ni maca runibiáʼ binni ni napa ti yaga ni didilaagaʼ stobi lu. Cruz ni bizéʼtenu últimu riʼ nga ni runibiáʼcabe casi cruz latina, ne sicaríʼ cusiene diccionariu riʼ de laani: «Stale binni runi cré lu cruz riʼ nga ra guti Señor stinu». Casi maʼ bidúʼyanu, gastiʼ ni gusihuinni pa dxandíʼ ni runi crécabe ca.

Xi biʼniʼ cré ca xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu

Lu Biblia rieeteʼ guyuu stale binni bibani lu primé siglu que ne bicaadiágacaʼ ni bisiidiʼ Jesús, biʼniʼ crecaʼ laabe ne bisisácacaʼ ni bíʼnibe ra bidiibe xquendanabánibe pur binni. Gudiʼdiʼ si chupa chonna iza, dxi bicheeche Pablu diidxaʼ ra nuu ca judíu ni nabeza Corinto, bisiidibe laacaʼ Jesús nga Mesías. Pur ni bisiidibe ca «bini cre ti hombre lá Crispu, naca xaíque sti yuʼdu que, laa ne ca binni lidxi. Uyuu ru stale binni Corinto bini cre ra bina diaga ni cayuíʼ Pablu que, ne uyuu nisa caʼ» (Hechos 18:5-8). Lugar de ñabi apóstol que laacabe niquiiñecabe xiixa signu o bidóʼ para ñuni adorárcabe, gudxi laacabe sicaríʼ: «Lausaana bidóʼ, ne cadi guni cre tu laacaʼ» (1 Corintios 10:14). Cadi de bidóʼ si nga cuzeeteʼ textu riʼ, sínuque né guiráʼ cosa ni zeeda de ca binni ni qué runi adorar Dios.

Nin ti binni ni ruundaʼ de historia ne nin cani biindaʼ de modo bibani binni dxiqué qué huadxélacaʼ xiixa ni gusihuinni biquiiñeʼ ca primé xpinni Cristu que cruz. Ne galán gánnanu sti cosa ni bisiene ti hombre ni bicaa ti libru ra maʼ ziluxe siglu XVII (casi zeeda lu History of the Cross): «Ora ñuuyaʼ Jesús ca discípulo stiʼ nusisácacaʼ ni [nácabe] biquiiñeʼ binni para biiticaʼ laabe, ne qué nituí lube ora bininácabe laabe neca qué nuzaabibe gastiʼ. Ñee nusiecheʼ ni laabe la?». Xi rábiluʼ.

Dios racalaʼdxiʼ guni adorar binni laa sin iquiiñecaʼ bidóʼ o sti cosa para guni adorarcaʼ laabe. Sicaríʼ gunabadiidxaʼ Pablu: «Zanda xa chuʼ né yuʼdu sti Dios ca bidóʼ tobi si» (2 Corintios 6:14-16). Lu Biblia qué liica rieeteʼ nin ti historia ni gusihuinni biquiiñeʼ ca xpinni Cristu que xiixa cosa ni biitiné ca binni que Jesús para biʼniʼ adorarcaʼ Dios (zanda gúʼndaluʼ Mateo 15:3 ne Marcos 7:13).

Yanna, xi rusihuinni tuu nga cani dxandíʼ xpinni Cristu yaʼ. Nga nga guendarannaxhii ne cadi ti cruz ne nin ti signu. Zacapeʼ nga bisiene Cristu ni ca xpinni ora guníʼ: «Chi tixhe caʼ xiixa nacubi guni tu, ganaxhii saa tu cásica huayanaxhiee laatu. Zacá laganaxhii saa. Pa ganaxhii saa tu zacá la? zanna binni xpinne laatu» (Juan 13:34, 35).

[Ni caníʼ yaza 19]

Ca diidxaʼ ni biquiiñeʼ lu ca Evangeliu qué riníʼ diʼ cani «cruz» ni runibiáʼ binni yanna

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 18]

TI DIBUJU NI GUCA LU SIGLU XVII RA RIHUINNI MODO BIITICABE BINNI LU STAURÓS, ZEEDANI LU LIBRU DE CRUCE, NI BIʼNIʼ LIPSIO

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 19]

CA MURU DE EGIPTO RA CÁ CRUZ ANSADA, NI ZEEDA GACA CASI XIIXA NI RUDII GUENDANABANI (c. siglu XIV ante de ca dxi stiʼ Jesús)

[Ra gucuaacabe dibuju o foto]

© DeA Picture Library / Art Resource, NY

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 19]

CRUZ GAMADA STIʼ TEMPLU HINDÚ DE LAKSHMI NĀRĀYAN

[Paraa gucuaacabe dibuju o foto ni zeeda lu yaza 20]

Ni biree lu libru The Cross in Tradition, History, and Art (1897)

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir