BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w11 15/5 yaza 21-25
  • ¡Guirútiruʼ nuu xpiaaniʼ biaʼ nuu xpiaaniʼ Dios!

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • ¡Guirútiruʼ nuu xpiaaniʼ biaʼ nuu xpiaaniʼ Dios!
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Cayuni Jiobá ni maʼ gudixhe ique
  • Zaquiiñeʼ Dios «ni za» de gunaa que para guni ni maʼ gudixhe ique
  • «Ti reinu ra ziuu ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ»
  • Ejemplu stiʼ olivo
  • Zalá «idubi guidxi Israel»
  • Ejemplu stiʼ olivo
    Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2019
  • Zanda igaa ti yaga ni maʼ bigá la?
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2015
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
w11 15/5 yaza 21-25

¡Guirútiruʼ nuu xpiaaniʼ biaʼ nuu xpiaaniʼ Dios!

«Nabé riene Dios, iruti ru nuu xpiaani biaʼ nuu xpiaani be, ne iruti ru riene biaʼ riene be. Qué zanda di ganna nu xi na xquenda biaani be nin guiene nu xi cayuni be.» (ROM. 11:33)

1. Xii nga ni jma risaca para ti xpinni Cristu ni maʼ guyuunisa.

XI NINIʼLUʼ pa ninabadiidxacabe lii gunáʼ nga ti cosa ni jma risaca gucuaaluʼ yaʼ. Zándaca primeca ni tiidiʼ ndaaniʼ íqueluʼ nga xiixa dxiiñaʼ risaca bidiicabe lii lade ca binni ridagulisaa, o ra scuela ne ra ruʼnuʼ dxiiñaʼ. Peru para ti xpinni Cristu ni maʼ guyuunisa la? gastiʼ sti cosa ni jma risaca que chuʼ gaxha de Jiobá, tobi lucha Dios ni dxandíʼ. Nabé sicarú nga gánnanu «runibiáʼ Dios laa[nu]» (1 Cor. 8:3; Gál. 4:9).

2. Xiñee risaca gunibiaʼnu Jiobá ne gunibiaʼbe laanu.

2 Xiñee rininu nabé risaca nga gunibiaʼnu Jiobá ne gunibiaʼbe laanu yaʼ. Rininu zacá cadi purtiʼ si laabe nga binni ni jma risaca guibáʼ ne lu Guidxilayú, sínuque purtiʼ rápabe ca binni ni nadxiibe. Zacá guníʼ Nahúm ni riguixhená ni: «Nachaʼhuiʼ Jiobá, nácabe ti lugar ra naguidxi ca dxi jma nagana. Ne runibiaʼbe cani ruyubi guilá ra nuube» (Nah. 1:7; Sal. 1:6). Pa racaláʼdxinu guicaanu guendanabani ni qué zaluxe naquiiñeʼ gunibiaʼnu tobi lucha Dios ni dxandíʼ ne gunibiaʼnu Xiiñibe Jesucristu (Juan 17:3).

3. Xi naquiiñeʼ gúninu para gunibiáʼ chaahuinu Dios.

3 Cadi purtiʼ si nánnanu tu láʼ Dios nga zanda guininu maʼ runibiaʼnu laabe. Naquiiñeʼ gánnanu ximodo laabe, gúʼyanu laabe casi ti Xhamígunu ne gánnanu xi riuuláʼdxibe ne xi qué riuuláʼdxibe. Ne laaca naquiiñeʼ gusihuínninu pur modo nabáninu maʼ runibiaʼnu laabe (1 Juan 2:4). Peru cadi ngasi nga naquiiñeʼ gúninu. Para gunibiáʼ chaahuinu laabe la? naquiiñeʼ guidúʼndanu de cani bíʼnibe, guidúʼyanu ximodo bíʼnibe ni ne xi bicaa laabe gúnibe cani. Ora guiene chaahuinu cani riguixhe Dios guni la? jma ridxagayaanu ne rudiʼnu cuenta «iruti ru nuu xpiaani biaʼ nuu xpiaani» Dios (Rom. 11:33).

Cayuni Jiobá ni maʼ gudixhe ique

4, 5. 1) Xi zanda guiénenu ora ruzeeteʼ Biblia de cani «maca gudixhe» Dios guni. 2) Bizeeteʼ ti ejemplu ni gusihuinni zanda guni binni xiixa ni gudixhe ique de stale modo.

4 Jiobá naca ti Dios ni riguixhe ximodo guni cada cosa. Ne Biblia ruzeeteʼ de ni «maca gudixhe be» gúnibe (Efe. 3:10, 11). Yanna, ora ruzeeteʼ Biblia de cani «maca gudixhe be» gúnibe, ximodo zanda guiénenu ca diidxaʼ ca yaʼ. Ca diidxaʼ ca riníʼcani de xiixa ni racaláʼdxibe gúnibe ne zanda gácani de stale modo.

5 Quíxhenu ti ejemplu stiʼ tuuxa ni cheʼ ti guidxi. Laabe maʼ gudixhe íquebe chindabe racá. Zándaca maʼ gulibe xi lú chebe ne gunáʼ nga ca neza guicaabe. Peru pa neza zebe guchaa tiempu, guidxaagabe stale carru o chuʼ tu guseeguʼ carretera la? napa xidé guyúbibe sti modo para chebe guidxi ra rápabe gana. Neca bizaacabe caadxi cosa ni qué niníʼ íquebe, peru yendabe guidxi que purtiʼ ngue nga ni maca gudixhe íquebe.

6. Xi rusihuinni ruchaa Jiobá caadxi cosa para guni ni maca gudixhe ique.

6 Zacaca nga Jiobá, laabe ruchaabe modo rúnibe xiixa ni maʼ gudixhe íquebe pa caquiiñeʼ gúnibe ni. Neca ruchaabe modo cayúnibe xiixa para gaca ni maca gudixhe íquebe la? rudiirube lugar cuí binni xi zanda guni, zacá nga rusihuínnibe runi respetarbe laacaʼ. Guidúʼyanu ximodo cayúnibe ni maʼ gudixhe íquebe ra caquiiñebe ni za de gunaa que. Despué de bizáʼ Jiobá primé bixhózenu ne primé jñaanu, biʼniʼ mandarbe laacaʼ: «Lagapa xiiñitu ne lagaca stale ne laguchá guidxilayú riʼ ne laguni dxiiñaʼ luni» (Gén. 1:28). Yanna, ñee purtiʼ si bidxiidéchecabe Dios ndaaniʼ jardín guyuu Edén que maʼ qué zanda gaca ni maca gudixhe ique Jiobá que la? Coʼ. Pur ni guca ca la? nagueendaca biyúbibe sti modo para gúnibe ni maca gudixhe íquebe gaca ca. Guniʼbe zeeda tuuxa «ni za» de ti gunaa ni zuni chaahuiʼ ca cosa feu biʼniʼ ca binni ni bidxiideche laabe (Gén. 3:15; Heb. 2:14-17; 1 Juan 3:8).

7. Xi rizíʼdinu de ca diidxaʼ ni zeeda lu Éxodo 3:14 ra guníʼ Jiobá de laa.

7 Dxandíʼ, maʼ bisihuinni Dios pabiáʼ nanna modo guchaa xiixa cosa para gaca ni maca gudixhe ique. Ne biaʼsi nga né ca diidxaʼ guniʼbe de laabe ora bidiibe Moisés ti dxiiñaʼ guni. Ora guníʼ Moisés de caadxi cosa ni zucueeza laa de guni ni gudxi Dios laa la? gudixhedxí Jiobá ladxidoʼbe né ca diidxaʼ riʼ: «“Naa zeeda gacaʼ ni gueeda gacaʼ”. Ne laaca gudxi laabe: “Ndiʼ nga ni naquiiñeʼ gábiluʼ ca xiiñiʼ Israel: «Naa zeeda gacaʼ biseendaʼ naa ra nuutu»”» (Éxo. 3:14). Né ni guníʼ Jiobá de laa lu textu ca bisihuinni zanda guni guiráʼ ni caquiiñeʼ para gaca ni maʼ gudixhe ique. Nabé sicarú modo bisiene apóstol Pablu ni caninu ca lu capítulo 11 stiʼ carta ni bicaabe ra nuu ca Romanu, racá rieeteʼ de ti yaga olivo. Guiranu —pa cabézanu guibáninu sin gátinu guibáʼ o lu Guidxilayú riʼ— galán guiníʼ ique chaahuinu ejemplu ca, purtiʼ zacaneni laanu guiénenu pabiáʼ nuu xpiaaniʼ Jiobá.

Zaquiiñeʼ Dios «ni za» de gunaa que para guni ni maʼ gudixhe ique

8, 9. 1) Xi tapa cosa zacané laanu guiene chaahuinu ejemplu stiʼ olivo que. 2) Xi guendarinabadiidxaʼ chiguicábinu, ne xi zánnanu de Jiobá ora guicábinu ni.

8 Pa racaláʼdxinu guiene chaahuinu ejemplu stiʼ yaga olivo ca la? primeru naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu tapa modo cayuni Jiobá ni maʼ gudixhe ique ra caquiiñebe «ni za» de gunaa que. Primé la? gudxi Dios Abrahán ca diidxaʼ riʼ: «Pur ni za de lii zaguaaʼ ndaayaʼ guiráʼ guidxi ni nuu lu guidxilayú» (Gén. 22:17, 18). Guiropa, gudxi Jiobá ca xiiñiʼ Abrahán, ni beeda gaca guidxi Israel, zanda gueeda gácacaʼ «ti reinu ra ziuu ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ» (Éxo. 19:5, 6). Guionna, gupa xidé bichaa Dios modo cayuni dxiiñaʼ stiʼ para cuee «ti reinu ra ziuu ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ» ora biiyabe qué niná stale de ca israelita que ñuni crecaʼ Mesías (Mat. 21:43; Rom. 9:27-29). Ne guidapa, neca Jesús nga binni jma risaca de lade ca xiiñiʼ Abrahán la? bidii Jiobá lugar chuʼ xcaadxi binni lade ca xiiñiʼ Abrahán (Gál. 3:16, 29).

9 Lu guidapaʼ cosa ni maʼ bizéʼtenu ca nuuruʼ stobi ni zeeda lu Apocalipsis. Racá rieeteʼ de 144,000 binni ni chiguni mandarné Cristu guibáʼ, laacabe zácacabe rey ne ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ (Apo. 14:1-4). Libru ca na laaca nácacabe de «cani za de Israel» (Apo. 7:4-8). Ñee riníʼ nga de lade ca judíu si chiguiree 144,000 binni la? Ora guicábinu guendarinabadiidxaʼ riʼ zudiʼnu cuenta ruchaa Jiobá modo runi xiixa para gaca ni maca gudixhe ique. Yanna, guidúʼyanu carta ni bicaa Pablu ra nuu ca romanu para guicábinu ni.

«Ti reinu ra ziuu ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ»

10. Xi ndaayaʼ gupa guidxi Israel.

10 Casi maʼ bidúʼyanu ca, primé la? de guidxi si Israel nga ñanda niree guiráʼ ca binni ni ñeeda gaca «ti reinu ra ziuu ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ» (biindaʼ Romanos 9:4, 5). Peru xi guizaaca ora gueeda «ni za» de gunaa que yaʼ. Ñee de lade ca judíu si nga guizaa 144,000 israelita ni cheʼ guibáʼ, cani gueeda gaca xcaadxi binni ni za de Abrahán que la?

11, 12. 1) Padxí bizulú cayaca invitar xcaadxi binni ni chichuu lu Reinu guibáʼ, ne xi biʼniʼ stale de ca judíu bibani tiempu que. 2) Ximodo gusaa Jiobá «biaʼ [binni] maca nexhe» para gueeda gaca de cani za de Abrahán.

11 (Biindaʼ Romanos 11:7-10.) Guidxi stiʼ ca judíu ni bibani lu primé siglu que bidxiidéchecaʼ Jesús. Ngue runi, maʼ cadi de laasicabe nga gueeda cani za de Abrahán. Peru lu Pentecostés de iza 33, dxi bizulú cayaca invitar xcaadxi binni ni gueeda gaca «reinu ra ziuu ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ [guibáʼ]», guyuu caadxi judíu ni bisihuinni dxandíʼ rápacaʼ gana chuʼcaʼ lu grupu ca. Pa guchaaganu laacabe né guidubi guidxi stiʼ ca judíu la? «caadxi» sícabe (Rom. 11:5).

12 Yanna, ximodo gusaa Jiobá «biaʼ [binni] maca nexhe» para gueeda gaca de cani za de Abrahán yaʼ (Rom. 11:12, 25). Guidúʼyanu xi bicabi Pablu: «Cadi pur nga zácaxa nu qué ñaca ni uníʼ Dios gacaʼ. Purti cadi irá cani gule de [guidxi] Israel dxandí naca binni Israel. Ne zaqueca cadi purti si beeda cabe de lade ca xiiñi Abraham [nácacabe xiiñiʼ Abrahán] [...]. Ndi nga ni na ni: cadi dxandí xiiñi Dios irá ni gale lade ca xiiñi Abraham, sínuque cani bidii stiidxa si Dios gale, ca ngue nga riguu Dios cuenta casi xiiñiʼ» (Rom. 9:6-8). Ngue runi, maʼ cadi canabaʼ diʼ Jiobá gueedapeʼ ca binni que de lade ca xiiñiʼ Abrahán.

Ejemplu stiʼ olivo

13. 1) Tuu nga zeeda gaca olivo ca. 2) Tuu nga zeeda gaca xcu ni. 3) Tuu nga tronco stini. 4) Tuu nga ca rama stini.

13 Pablu bichaaga cani za de Abrahán ne ca rama stiʼ ti yaga olivo ni bizuhuaacabe (Rom. 11:21).a Xii nga zeeda gaca olivo ni bizuhuaacabe riʼ yaʼ. Laani nga ni gudixhe Jiobá gaca dxi biʼniʼ ti pactu né Abrahán. Xcu olivo ca nayá ni ne laani nga zeeda gácani Jiobá, purtiʼ laabe nga rudiibe guendanabani Israel ni cheʼ guibáʼ (Isa. 10:20; Rom. 11:16). Tronco ca nga Jesús, binni ni jma risaca ni zeeda lade ca xiiñiʼ Abrahán. Yanna, tuu nga zeeda gaca ca rama stiʼ yaga ca yaʼ. Laacabe nga guiráʼ cani «maca nexhe» chuʼ para guizaa xcaadxi binni ni gueeda gaca cani za de Abrahán.

14, 15. Tuu nga zeeda gaca ca rama ni «bigá» de lu olivo chaʼhuiʼ ni maca zuhuaa que, ne tuu nga zeeda gaca ca rama ni guluucabe luni.

14 Lu ejemplu ra cayeeteʼ de olivo que, ca judíu ni qué niná nucaadiaga Jesús zeeda gácacaʼ casi rama ni «bigá», o ni biaaxha de lu yaga ca purtiʼ maʼ qué zanda diʼ chúʼcabe lade cani za de Abrahán (Rom. 11:17). Tuu nga cani chuʼ lugar stícabe yaʼ. Binni de sti guidxi. Ximodo biʼniʼ sentir ca judíu pur ngue yaʼ. Cumu ruchácabe bi yánnicabe purtiʼ zácabe de Abrahán la? qué ñuu dxi niníʼ íquecabe pa ñuu ca binni que lugar stícabe. Peru cadi guiaandaʼ laanu maca gudxi Juan ni Riguunisa laacabe, zanda guindisaʼ Jiobá binni ni za de Abrahán de lade ca guié que pa gacalaʼdxiʼ guni ni (Luc. 3:8).

15 Yanna, xi biʼniʼ Jiobá para gaca ni maca gudixhe ique yaʼ. Casi bisiene Pablu que, bichaabe ca rama ni bigá que pur xcaadxi rama stiʼ olivo guiʼxhiʼ, ni zeeda gaca casi ora ñúnibe ti injertu, gucuaabe ca rama stiʼ olivo guiʼxhiʼ ne guluube cani lu yaga olivo chaʼhuiʼ ni maca zuhuaa que (biindaʼ Romanos 11:17, 18). Guca ni na ca diidxaʼ ca dxi maʼ biuu ca xpinni Cristu ni bibí de sti guidxi lu olivo chaʼhuiʼ que, lade ca binni ca guyuu ca xpinni Cristu ni bidagulisaa Roma. Zacá nga beeda chuucabe lade cani za de Abrahán. Primé la? qué ñanda diʼ ñuucabe lu pactu ni biʼniné Jiobá Abrahán, purtiʼ nácacabe rama stiʼ olivo guiʼxhiʼ, peru yanna maʼ bidii Jiobá lugar chúʼcabe lade ca judíu ni gueeda gaca xquídxibe, o Israel stiʼ Dios (Rom. 2:28, 29).

16. Ximodo bisiene Pedru guyáʼ ti guidxi cubi stiʼ Dios.

16 Guidúʼyanu xi bisiene apóstol Pedru lu ti carta ni bicaa ra nuu Israel stiʼ Dios, lade ca binni que nuu xpinni Cristu de sti guidxi, laabe guniʼbe: «Risaca [Jesucristu] para laatu, cani runi cre laabe. Peru para cani qué runi cre la? zeda gaca be casi ni cá lu Xquiʼchi Dios: Guie ni bisaʼbi cani cucuí yoo que, guie que pe naaze yoo que yanna. Laca cá ni sicaríʼ: Zaca be casi ti guie ni irenda ñee cabe para guiaba cabe. [...] Peru laatu la? gulí pe Dios laatu para gaca tu xpinni, ne naca tu casi sacerdote para guni tu xhiiña rey stinu ni nuu ibáʼ. Ma naca tu ti guidxi ni ulee chu be para laabe. Ma sti pe be laatu. Ne gudixhe be gaca ni zacá para gabi tu binni rihuinni pabiáʼ nandxóʼ be pur ni runi be, purti ulee be laatu de lu guelacahui ne uluu be laatu lu biaani sicarú stibe. Qué ñaca tu xpinni be chiqué, peru yanna ma xpinni be laatu, ne zaqueca iruti ña laatu, peru ma biá be laatu» (1 Ped. 2:7-10).

17. Ximodo nga casi ora ñuni Jiobá ti injertu gadxé modo.

17 Jiobá biʼniʼ ti cosa ni qué niníʼ ique stale binni pa ñanda ñúnibe. Pablu na zeeda gaca ni casi ora ñuni Dios ti injertu gadxé modo, purtiʼ guluube ti ndaa rama stiʼ olivo guiʼxhiʼ «ra qué nindani» ni (Rom. 11:24). Riquiiñeʼ gánnanu cadi jneza diʼ nga uguucabe ti rama stiʼ ti yaga guiʼxhiʼ lu ti yaga chaʼhuiʼ, purtiʼ cadi zacá diʼ nga rácani. (Peru galán gánnanu ndiʼ: neca cadi jneza gácani zacá, guyuu caadxi binni ni biʼniʼ dxiiñaʼ lu layú lu primé siglu que biʼniʼ zacá.)b Zacagá nga ni biʼniʼ Dios ca, purtiʼ ruluíʼ cadi biaʼsi diʼ ni. Nécapeʼ guníʼ ique ca judíu qué zanda guni ca binni de sti guidxi ni na Dios, laabe guluube caadxi de ca binni ca ndaaniʼ xquídxibe para gúnicaʼ xhiiñaʼ Reinu (Mat. 21:43). Corneliu nga primé hombre de sti guidxi ni caʼruʼ gaca circuncidar ni guca xpinni Cristu ne bibí pur espíritu santu lu iza 36. Dede óraque casi ora nixeleʼ ti neza para ganda chuʼ ca binni ni cadi naca judíu ne cani caʼruʼ gaca circuncidar lu olivo chaʼhuiʼ que (Hech. 10:44-48).c

18. Xiruʼ zanda guni ca judíu que despué de iza 36.

18 Ñee riníʼ ca diidxaʼ bizéʼtenu ca maʼ qué zanda chuʼ nin ti judíu lade cani za de Abrahán despué de iza 36 que la? Coʼ. Pablu cusiene: «Ne ca judíu laca ziuu ca pa na ca guni cre caʼ, purti nandxóʼ Dios ne zanda cuʼ laacabe sti tiru. Pa biruugu tu de lu yaga olivo guiʼxhi ra undani pe tu, ne beda chuu tu lu yaga olivo chaʼhui ra qué nindani tu la? lágaxa cani undani pe lú ni, jma rusi qué igana ibigueta ca lu yaga sti pe caʼ» (Rom. 11:23, 24).

Zalá «idubi guidxi Israel»

19, 20. Casi rieeteʼ lu ejemplu stiʼ olivo ni maʼ bidúʼyanu que, xi cayuni Jiobá yanna.

19 Nabé sicarú modo cayaca ni gudixhe Jiobá gaca né «Israel stiʼ Dios» (Gál. 6:16, NM). Casi guníʼ Pablu que, zalá «idubi guidxi Israel» (Rom. 11:26). Ora guedandá dxi maʼ gudixhe Jiobá, «idubi guidxi Israel», o guiráʼ ca israelita ni cheʼ guibáʼ zúnicaʼ dxiiñaʼ sticaʼ raqué. Zácacabe rey ne ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ. ¡Guirutiʼ tu zanda gucueeza Dios de guni ni maʼ gudixhe ique!

20 Pur cani za de Abrahán, ládecabe zeeda Jesucristu ne 144,000 binni, zacaa «iráʼ binni guidxilayú» stale ndaayaʼ, zacá nga gaca guiráʼ cani maʼ bizabiruaa Dios (Rom. 11:12; Gén. 22:18). Casi maʼ bidúʼyanu ca, guidubi xquidxi Dios zacaa ca ndaayaʼ ca. Ora guidúʼyanu ximodo cayaca ni maca gudixhe ique Jiobá la? zaca nagana para laanu gucueezanu laanu de guininu ca diidxaʼ riʼ: «Nabé riene Dios, iruti ru nuu xpiaani biaʼ nuu xpiaani be, ne iruti ru riene biaʼ riene be» (Rom. 11:33).

[Cani cá ñee yaza]

a Pablu bizeeteʼ de olivo ca para guiníʼ de guidxi Israel. Neca guyuu rey ne ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ ndaaniʼ guidxi que, ley que na qué zanda diʼ gaca ca rey que ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ. Nga runi, qué zanda diʼ guininu zeeda gaca olivo ca guidxi Israel. Pablu biquiiñeʼ ejemplu ca para guluíʼ ni maca gudixhe ique Dios de «ti reinu ra ziuu ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ», ne laacabe nga Israel ni cheʼ guibáʼ. Ni bisiene revista La Atalaya 1 stiʼ enero 1984, yaza 14 dede 19, maʼ bidxaani né ni bisiénenu lu párrafo riʼ.

b Biiyaʼ cuadru ni na «Xi para rúnicabe injertu stiʼ ti rama olivo guiʼxhiʼ».

c Gúcani casi bieeteʼ lu ca diidxaʼ riguixhená ra cuzeeteʼ de 70 semana de iza: biuu ca binni de sti guidxi lu Israel stiʼ Dios ra biluxe chonna iza arondaʼ, purtiʼ ante guiluxe ca iza ca puru judíu si nga guca invitar (Dan. 9:27).

Ñee maʼ biénenu ni la?

• Xi rizíʼdinu de Jiobá ora ridúʼndanu modo rúnibe ni maʼ gudixhe íquebe.

• Casi rieeteʼ lu Romanos capítulo 11, xii nga zeeda gaca casi:

Olivo que

Xcu que

Tronco que

Ca rama que

• Xiñee casi ora gadxé modo nga guca injertu ni bizéʼtenu lu tema riʼ.

[Cuadro ne dibuju/foto ni zeeda lu yaza 24]

Xi para rúnicabe injertu stiʼ ti rama olivo guiʼxhiʼ

▪ Lu primé siglu que bibani ti hombre ni láʼ Lucio Junio Moderato Columela, laa guca ti soldadu stiʼ Roma ne laaca biʼniʼ dxiiñaʼ lu layú. Nabé runibiáʼ binni laabe purtiʼ bicaabe doce libru ni láʼ La labranza.

De doce libru bicaabe, lu gaayuʼ ca cuzeeteni «ti proverbio yooxhoʼ ni caníʼ sicaríʼ: tuuxa ni cayuni dxiiñaʼ lu ti layú ra nuu yaga olivo la? canabaʼ gudiini cuananaxhi; ni cuchá xquiʼ yuze ñeeni [o ni caguu abono ni] la? canabaʼ lele gudiini cuananaxhi; ne ni ugá ca rama stini la? cucaabe yaga ca gudii cuananaxhi stiʼ».

Despué guniʼbe: «Cadi guendaridxagayaa diʼ nga chuʼ yaga ni qué gudii cuananaxhi, neca nagáʼ nuu cani. Galán gade ca yaga riʼ ne ti taladru, despué maʼ uguucabe ndaaniʼ huecu ca ti rama yaa stiʼ olivo guiʼxhiʼ ne gundiibi chaahuicabe ni. Zacá ora maʼ guluucabe ni ndaaniʼ yaga ca maʼ zudiini cuananaxhi».

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 23]

Ñee riénenu ejemplu stiʼ olivo chaʼhuiʼ ca la?

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir