BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w11 15/8 yaza 27-31
  • Gúninu stipa para cadi chuʼdindenenu binni

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Gúninu stipa para cadi chuʼdindenenu binni
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Ora guninanu ti xpinni Cristu
  • Ora stale binni nuu lu ti guendanagana
  • Ora naquiiñeʼ gacané ca binnigola
  • Jma risaca nga chuʼnu tobi si né Dios
  • Riguu Dios ndaayaʼ cani qué riuudindené binni
  • Gúninu stipa pur guyúbinu chuʼnu tobi si
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
  • Guendariuudxi, ¿ximodo zanda gápanu ni?
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2018
  • Guni chaahuinu ca guendanagana stinu né guendarannaxhii
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2016
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
w11 15/8 yaza 27-31

Gúninu stipa para cadi chuʼdindenenu binni

«Sa nanda nu ni guni laanu tobi si.» (ROM. 14:19)

1, 2. Xiñee qué ridinde ca testigu stiʼ Jiobá.

GUIRÁʼ ladu cadinde binni ndaaniʼ Guidxilayú riʼ. Nin ca binni ni nabani ndaaniʼ ti guidxi si ne riniʼcaʼ ti diidxaʼ si cadi nuucaʼ tobi si. Stale biaje ridíndecabe pur religión, pur política, pur bueltu ne pur xcaadxi guendanagana rápacabe. ¡Peru xquidxi Dios maʼ gadxé laa! Ca binni ni nuu ndaaniʼ guidxi riʼ qué ridíndecaʼ, neca zeedacaʼ de «irá guidxi ne irá idioma riníʼ binni» (Apo. 7:9).

2 Peru cadi málasi guyuu xquidxi Dios zacá. Xi razón nápacabe para chúʼcabe tobi si yaʼ. Primé razón ni jma risaca nga purtiʼ «nuu né [cabe] Dios tobi si», ra biʼniʼ crécabe guti Jesús para gulá laacabe (Rom. 5:1; Efe. 1:7). Cumu cadi cusaana de gúnicabe ni na Jiobá la? ricaacabe espíritu stibe, ne racané nga laacabe gápacabe stale guenda sicarú, tobi de laacani nga cadi chuʼdindenécabe binni, nga nga guiropa razón ca (Gál. 5:22). Guionna razón nga purtiʼ «cadi de guidxilayú riʼ» laacabe (Juan 15:19, NM). Qué riuucabe lu política ne qué liica riécabe lu guerra ni raca ndaaniʼ xquídxicabe o ni raca ndaaniʼ sti guidxi. Xiñee yaʼ. Purtiʼ maʼ bíʼnicabe «espada stícabe guiibaʼ ni chuʼ ruaa aradu» (Isa. 2:4).

3. Xi rucaa guendariuudxi ni nuu ndaaniʼ xquidxi Dios laanu gúninu, ne xi zadúʼyanu lu tema riʼ.

3 Xi rucaa guendariuudxi ni nuu ndaaniʼ xquidxi Dios laanu gúninu yaʼ. Rucueezani laanu de guninanu ca xpinni Cristu, peru cadi ngasi, sínuque laaca rucaani laanu gannaxhiinu laacabe, neca de gadxé raza o de gadxé guidxi laacabe (Juan 15:17). Dxandíʼ, rucaani laanu «acané nu binni [...] peru jma pe naquiiñe guni nu ni lade ca hermanu» (Gál. 6:10). Nabáninu ti lugar ni zeeda gaca casi ti paraísu ne naquiiñeʼ gusisácanu ne gápanu ni. Nga runi, galán guidúʼyanu xi naquiiñeʼ gúninu para cadi chuʼdindenenu ca binni ridagulisaa.

Ora guninanu ti xpinni Cristu

4. Xi naquiiñeʼ gúninu pa bininanu tuuxa.

4 Santiagu bicaa: «lrá nu ruchéʼ nu. Peru pa nuu tuuxa qué riuu ora iníʼ ni cadi jneza la? laa huaxa ma biziidi guni ni na Dios» (Sant. 3:2). Nga runi, qué ziaadxaʼ xiixa ni gucaa ca xpinni Cristu gápacaʼ guendanagana (Fili. 4:2, 3). Peru, ñee zanda gaca chaahuiʼ cani sin guchiiñacabe ca binni ridagulisaa la? Zanda pue. Biblia cayabi laanu xi naquiiñeʼ gúninu pa gudiʼnu cuenta bíninu xiixa ni bininá tuuxa (biindaʼ Mateo 5:23, 24).

5. Xi zanda gúninu para cadi chuʼdindenenu ti xpinni Cristu ora guchiichi laanu.

5 Peru, laga pa sti binni nga biʼniʼ xiixa ni bininá laanu yaʼ. Ñee zaníʼ íquenu laabe nga napa xidé gueedabe ra nuunu para guinábabe gutiidiláʼdxinu stóndabe la? Coʼ. Purtiʼ ora nadxiinu tuuxa rusiáʼndanu cani gucheené laanu (1 Cor. 13:5). Ora cadi naroʼbaʼ ni bíʼnicabe laanu la? jma galán gutiidiláʼdxinu ni ne gusiáʼndanu ni (biindaʼ Efesios 4:32). Ora gúninu zacá, maʼ qué ziuʼdindenenu binni ne zatadxí ladxidoʼno. ¡Nga runi, Biblia riníʼ: «Sicarú [nga] gutiidiláʼdxi[nu] donda»! (Pro. 19:11.)

6. Xi naquiiñeʼ gúninu pa qué ganda gusiáʼndanu xiixa ni bíʼnicabe laanu.

6 Yanna, pa qué ganda gusiáʼndanu ni bíʼnibe laanu yaʼ. Ñee zabeendunu xiixa pa gábinu ni guiráʼ binni ni racalaʼdxiʼ gucaadiaga laanu la? Pa gúninu zacá, qué ziuu ca binni ridagulisaa tobi si. Mateo 18:15 cayabi laanu ximodo guni chaahuinu ti guendanagana sin tíndenu: «Pa uchee né ti hermanu lii la? yetidxi laabe xi biʼni be, peru lii siouʼ ne laabe. Ne pa icaa be stiidxa lu la? ma guca neu laabe ngue». Ca versículo 15 dede 17 caníʼcani de ora chuʼ xiixa guendanagana nabé naroʼbaʼ. Peru, lu versículo 15 zeeda ti conseju ni zanda gacané laanu: naquiiñeʼ chuunu ra nuube para guinínenu laabe stúbisinu, peru naquiiñeʼ gúninu ni né respetu ne guicá íquenu gaca chaahuiʼ guendanagana ca.a

7. Xiñee nabé risaca guni chaahuinu guendanagana stinu nagueendaca.

7 Apóstol Pablu bicaa: «Ne pa idxiichi tu la? cadi udii tu lugar guiaazi gubidxa cadxiichi ru tu [...]. Cadi udii tu lugar aca xcustu binidxabaʼ» (Efe. 4:26, 27). Ne Jesús bidii conseju riʼ: «Pa chiné tuuxa lii ra nuu justicia la? biyubi gaca neu laabe tobi si» (Mat. 5:25). Lu guiropaʼ textu ca rihuinni risaca nga guni chaahuiʼ binni guendanagana stiʼ nagueendaca ti ganda chuʼcaʼ tobi si ne cadi gácani jma naroʼbaʼ. Cadi galán diʼ guiaana ca guendanagana stinu sin gaca chaahuiʼ purtiʼ si rudxíʼbanu laca laanu, purtiʼ racaláʼdxinu gápanu ni napa stobi o pur racaláʼdxinu gápanu jma que stobi (Sant. 4:1-6).

Ora stale binni nuu lu ti guendanagana

8, 9. 1) Xi guendanagana gupa ca xpinni Cristu de Roma. 2) Xi conseju bidii Pablu laacabe.

8 Guxuíʼlunu nuu stale xpinni Cristu lu ti guendanagana, casi ni bizaaca lu primé siglu lade ca xpinni Cristu de Roma. Caadxi de ca binni que judíu laacaʼ, peru xcaadxi de laacaʼ coʼ. Zándaca bizulú guendanagana que purtiʼ guníʼ ique caadxi de laacaʼ zanda gúnicaʼ stale cosa, purtiʼ rudii xquendabiaanicaʼ lugar gúnicaʼ ni. Peru nuu xcaadxi ni qué riná guni casi cayúnicabe. Ca xpinni Cristu ni na zanda guni stale cosa que la? rúnicaʼ menu cani qué runi casi rúnicaʼ ne riniʼcaʼ mal de laacabe. Xi conseju bidii Pablu ca binni que yaʼ (Rom. 14:1-6).

9 Conseju bidii apóstol que zeni para guiropaʼ grupu ca. Cani maʼ nannaʼ cadi naquiiñeʼ chinanda guiráʼ ni cá lu Ley stiʼ Moisés, gudxi Pablu laacaʼ cadi jneza guiníʼ íquecaʼ jma riuulaʼdxiʼ Dios ni cayúnicaʼ que xcaadxi xpinni Cristu ni caʼruʼ guiene biaʼca riénecaʼ, purtiʼ ca binni ni huaxiéʼ riene que nacaʼ cadi jneza gocaʼ ca guendaró ni na Ley cadi jneza gó binni (Rom. 14:2, 10). Pa guni ca judíu ni jma riene que menu cani huaxiéʼ riene que la? zuxhélecabe laacaʼ de Jiobá. Pablu bicaa: «Cadi uchiá lu dxiiña ni biʼni Dios luguiá stobi pur ni go loʼ [...]. Cadi jneza go lo beela pa usaba ni hermanu stiuʼ, nin gue lu vinu, nin guʼnu intiica ni usaba laabe» (Rom. 14:14, 15, 20, 21). Peru xpinni Cristu ni qué rudii xquendabiaaniʼ lugar laa guni stale cosa la? laaca cadi naquiiñeʼ guiníʼ cadi jneza nuu cani qué riníʼ ique casi laa (Rom. 14:13). Ne maca bidii Pablu conseju riʼ laacabe: «Nga runi chi ulidxe cada tobi de laatu, cadi udxiiba tu laatu jma que biaʼ naca tu» (Rom. 12:3). Yanna cayábibe laacaʼ: «Sa nanda nu ni guni laanu tobi si, ne ni acané iniisi cada tobi» (Rom. 14:19).

10. Xi naquiiñeʼ gúninu para guni chaahuinu xiixa guendanagana gápanu, cásica biʼniʼ ca xpinni Cristu de Roma.

10 Xi biʼniʼ ca romanu né ni gudxi Pablu laacaʼ yaʼ. Bicaadiágacabe laabe ne bichaacabe modo riníʼ íquecabe. Ca dxi riʼ, ca xpinni Cristu laaca naquiiñeʼ gúnicaʼ zacaca ora chuʼ xiixa guendanagana ládecaʼ. Naquiiñeʼ gúʼndacabe xiná ca conseju zeeda lu Biblia ne gusihuínnicabe nadxiicabe ca xpinni Cristu ora guni chaahuicabe ni ne cadi gudxiibacabe laca laacabe. Peru, para cadi chuʼdíndecabe, zándaca naquiiñeʼ guchaa guiráʼ cani nuu lu guendanagana ca modo laacaʼ, cásica biʼniʼ ca xpinni Cristu de Roma (Mar. 9:50).

Ora naquiiñeʼ gacané ca binnigola

11. Xi naquiiñeʼ guni ti binnigola ora gabi tuuxa laabe napa ti guendanagana né ti xpinni Cristu.

11 Guiníʼ íquenu guyé ti xpinni Cristu ra nuu ti binnigola para gabi laabe napaʼ ti guendanagana né ti binnilidxi o né tobi de ca binni ridagulisaa. Xi naquiiñeʼ guni binnigola ca yaʼ. Primé la? napa xidé gucaadiaga chaahuibe, purtiʼ nánnabe xi conseju rudii Biblia ra na: «Tutiica guseegudiaga ora gucaa ti binni pobre ridxi para gacanécabe laa la? ora gucaabe ridxi para gacanécabe laabe laaca guirutiʼ qué zucaadiaga laabe» (Pro. 21:13). Peru laaca cadi nagueendaca ziuube pur binni ni bininácabe, purtiʼ sicaríʼ caníʼ sti proverbio: «Primé binni ni guiníʼ de xiixa ni bizaaca ruluíʼ dxandíʼ ni caníʼ, peru ora gueeda binni ni cadindenebe ca zusihuinni cusiguiibe» (Pro. 18:17, Nueva Biblia al Día). Despué de gucaadiaga binnigola ca laabe, zanabadiidxaʼ laabe pa maʼ guníʼnebe binni ni napanebe guendanagana ca. Ne laaca zaquiiñeʼ Stiidxaʼ Dios para gabi laabe xi zanda gúnibe para chúʼcabe tobi si sti biaje.

12. Xi ejemplu rusihuinni riaba binni lu guendanagana ora runi juzgar tuuxa ante ganna chaahuiʼ xi guiráʼ guca.

12 Pa guni cré binni primeca ni gábicabe laa ante gucaadiaga xi guiníʼ sti binni la? zándaca guiaba lu xiixa guendanagana. Lu Biblia zeeda chonna ejemplu ni rusihuinni zacá ni. Primé ejemplu ca stiʼ Potifar, laa biʼniʼ cré xheelaʼ ora guníʼ gunaa riʼ gucalaʼdxiʼ José nilaxoo laa. Nabé bidxiichiné Potifar José ne biseguyoo laabe neca qué gápabe donda (Gén. 39:19, 20). Guiropa ejemplu ca stiʼ rey David. Ora gudxi Zibá —mozo stiʼ Mefibóset—, David maʼ bidaaguʼ xpixuaanabe ca xhenemígucabe la? qué liica nicaa David tiempu para ñuuyaʼ pa dxandíʼ ni, ni gúdxisibe mozo que nga: «Stiluʼ guiráʼ ni napa Mefibóset» (2 Sam. 16:4; 19:25-27). Guionna ejemplu ca stiʼ Artajerjes, rey stiʼ Persia. Ti biaje gúdxicabe laabe cucuí ca judíu ca lindaa stiʼ Jerusalén sti biaje ne caníʼ íquecaʼ gucaalucaʼ laabe. Neca cadi dxandíʼ ni gúdxicabe laabe, peru biʼniʼ crebe ni ne biʼniʼ mandarbe gucueezacabe dxiiñaʼ que. Ngue runi, maʼ qué ñanda nucuirúcabe yuʼduʼ stiʼ Dios (Esd. 4:11-13, 23, 24). Ca ejemplu riʼ rusiidicani ca binnigola ti cosa nabé risaca: ante guni juzgárcabe tuuxa, naquiiñeʼ ganna chaahuicabe xi guca, ne casi na Pablu, cadi naquiiñeʼ chúʼcabe pur ti binni si (biindaʼ 1 Timoteo 5:21).

13, 14. 1) Xi naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu ora napa chupa binni ti guendanagana. 2) Xi zanda gacané ca binnigola para guni juzgarcaʼ binni jneza.

13 Ñee ni guiníʼ si chupa binni ni napa ti guendanagana nga gucaadiágacabe la? Coʼ, stale biaje riquiiñeruʼ gúnicabe xcaadxi cosa. Biblia na: «Pa nuu tuuxa ruzulú ma nanna xiixa la? caʼru ganna biaʼ naquiiñe ganna» (1 Cor. 8:2). Nga runi, naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu qué gánnadinu xi guiráʼ guca, ne qué runibiáʼ chaahuinu ca binni ni napa guendanagana ca. Ora guni juzgar ca binnigola xiixa, naquiiñeʼ chuʼcaʼ cuidadu ti cadi gucaa binni laacaʼ guni crecaʼ xiixa ni cadi dxandíʼ. Naquiiñeʼ guietenaláʼdxicabe de Jesucristu, Juez ni maʼ gulí Dios, laa runi puru si ni jneza casi maca ruzeeteʼ Biblia: «Laabe qué zuni juzgarbe pur cani gúʼyasibe, qué zugaanidibe donda pur cani gunadiágasibe» (Isa. 11:3, 4). Laaca qué rusaana de chinándabe ni na espíritu stiʼ Jiobá ne ngaca nga ni naquiiñeʼ guni ca binnigola.

14 Nga runi, ante guni juzgar ca binnigola tuuxa, naquiiñeʼ guinábacaʼ Jiobá gudii espíritu stiʼ laacaʼ ne naquiiñeʼ gudiicabe lugar guluíʼ Jiobá laacabe xi gúnicabe ora gúʼndacabe Stiidxabe ne ca guiʼchiʼ ni rudii «mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza» (Mat. 24:45).

Jma risaca nga chuʼnu tobi si né Dios

15. Pora maʼ naquiiñeʼ gábinu ca binnigola biʼniʼ ti xpinni Cristu xiixa cosa malu.

15 Guiráʼ ca xpinni Cristu naquiiñeʼ chuʼcaʼ tobi si ne sti binni. Neca zacá, Biblia caguixhená laanu: «Ni ma bisiene Dios laa la? ma qué lica zucaa ique ni nadxabaʼ, qué zuyubi diidxaʼ» (Sant. 3:17). Casi maʼ bidúʼyanu ca, jma rusisaca Jiobá chuʼ binni nayá nezalú que guyubi chuʼ tobi si ne binni. Nga runi, pa gueeda gánnanu biʼniʼ ti xpinni Cristu xiixa cosa nabé malu la? naquiiñeʼ gábinu laabe chitídxibe ni ca binnigola (1 Cor. 6:9, 10; Sant. 5:14-16). Peru pa qué gúnibe ni la? napa xidé chitídxinu ni ca binnigola ca. Pa gucáʼchinu ni cayuni binni ca purtiʼ si riníʼ íquenu zacá qué ziuʼdindenenu laabe la? laaca maʼ cucheʼnu, purtiʼ maʼ cayácanu tobi si né laabe. Biblia na: «Tuuxa ni xhamigu ti gubaanaʼ la? nanalaʼdxiʼ laca laa. Zándaca gunadiaga canábabe mal para sti binni, peru qué zaníʼ gastiʼ» (Proverbios 29:24; Lev. 5:1).

16. Xi rusiidiʼ relatu stiʼ Jehú ne rey Jehoram laanu.

16 Ni bizaaca dxi bibani Jehú rusihuinni pabiáʼ risaca nga gúninu ni jneza que chuʼnu tobi si né ca binni ni cuchee. Biseendaʼ Jiobá laabe para gusabanabe ca binnilidxi rey Acab. Acab ne Jezabel nápacaʼ ti xiiñicaʼ láʼ Jehoram, ti rey malu. Ora bidxaagalube Jehú gúdxibe laa: «Jehú, ñee nuu guendariuudxi la?» Laabe gúdxibe laa: «Ximodo chuʼ guendariuudxi pa cayuni adorar Jezabel, jñaaluʼ, dios ni cadi dxandíʼ ne cayuni brujería» (2 Rey. 9:22). Oraqueca bicuí Jehú ti flecha ladxidoʼbe. Xi zanda guiziidiʼ ca binnigola ni nabani yanna de relatu ca yaʼ. Ora gúʼyacabe qué naʼ tuuxa ni bichee gaca arrepentir la? qué zudiicabe lugar guiaanabe lade ca xpinni Cristu, purtiʼ si qué racaláʼdxicabe chuʼdindenécabe laabe. Naquiiñeʼ cueecabe laabe de lade ca binni ridagulisaa ti ganda chuʼcaʼ tobi si né Dios (1 Cor. 5:1, 2, 11-13).

17. Ximodo zanda gacanenu para cadi chúʼdinde ca binni ridagulisaa.

17 Stale de ca guendanagana ni rapa ca xpinni Cristu qué raca cani pur bíʼnicaʼ cosa malu ne cadi caquiiñeʼ chuʼ ti comité judicial para guʼyaʼ ni. Ora guizaaca nga la? jma galán gutiidiláʼdxinu ne gusiáʼndanu ni bíʼnicabe, purtiʼ nadxiinu laacabe. Biblia cayabi laanu: «Ni gutiidilaʼdxiʼ donda la? cuyubi guendarannaxhii, peru ni cadi cusaana de guiníʼ de xiixa cosa la? zuxheleʼ ca binni ni naca xhamigu» (Pro. 17:9). Pa gúninu stipa pur gusiáʼndanu ni biʼniʼ ca xpinni Cristu laanu la? qué ziuudinde ca binni ridagulisaa, ne qué zusaana de gaca xhamígunu Jiobá (Mat. 6:14, 15).

Riguu Dios ndaayaʼ cani qué riuudindené binni

18, 19. Xi ndaayaʼ zacaanu pa gúninu stipa para cadi chuʼdindenenu binni.

18 Ti xpinni Cristu ni ruyubi xi guni para cadi chúʼdinde né stobi, zacaa stale ndaayaʼ. Cumu rúnibe casi runi Jiobá la? raca xhamígube Dios ne racanebe chuʼnu tobi si lade ca binni ridagulisaa. Ne cumu laaca ruyúbibe ximodo chuʼbe tobi si né ca binni ridagulisaa la? laaca qué zaca diʼ nagana para laabe gúnibe zacaca ora gucheechebe «stiidxa Cristu ni riguixhe dxí ladxidóʼ binni» (Efe. 6:15). Zacá zácabe «nachaʼhui ne irá binni» ne laaca zánnabe gucueezabe laabe ora guni binni laabe xiixa ni cadi jneza (2 Tim. 2:24).

19 Ne laaca zuuyabe ora gaca ni na ca diidxaʼ riʼ: «Zusibani Dios gueʼtuʼ, cásica ni nachaʼhui zaqueca ni cadi nachaʼhuiʼ» (Hech. 24:15). Ora maʼ gaca nga lu Guidxilayú riʼ, zusibani Jiobá millón de binni de guiráʼ clase, de gadxé gadxé guidxi, ni bibani gadxé gadxé tiempu, cani gati yanna ne cani guti «dede dxi bizulú guidxilayú» (Luc. 11:50, 51). Nabé sicarú ndaayaʼ zápanu de gusíʼdinu cani guiasa lade gueʼtuʼ ximodo guibánicaʼ sin tíndecaʼ. Nga runi, ¡nabé risaca nga guizíʼdinu dede ca yanna guibáninu zacá!

[Cani cá ñee yaza]

a Lu libru Cadi guixélenu de Dios ni nadxii laanu, yaza 222 ne 223, ne lu revista Torre stiʼ ni rapa 15 stiʼ octubre 1999, yaza 17 dede 22, zeeda caadxi conseju galán ra cayeeteʼ xi zanda guni binni ora guiníʼcabe mal de laa ne ora cuánacabe xpueltu.

Ñanda nusiéneluʼ cani la?

• Xi naquiiñeʼ gúninu pa gudiʼnu cuenta bininanu tuuxa.

• Xi zanda gúninu para cadi chuʼdindenenu ti xpinni Cristu ni guniná laanu.

• Ora gánnanu napa chupa xpinni Cristu ti guendanagana, xiñee cadi jneza chuʼnu pur tobi de laacabe.

• Xiñee risaca guyúbinu modo para cadi chuʼdindenenu ca binni ridagulisaa.

[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 29]

Nadxii Jiobá ca binni ni nanna gutiidilaʼdxiʼ donda ne rusiaandacaʼ ni guca

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir