Guundaʼ Biblia guiráʼ dxi rudiini stipa naa
Marceau Leroy GUNÍʼ XI BIZAACA
«PRIMÉ que Dios bizáʼ guibáʼ ne guidxilayú.» Stubeʼ nuaaʼ ndaaniʼ cuartu stinneʼ ora biindaʼ ca diidxaʼ ca. Xiñee nagaʼchiʼ biindaʼ ni yaʼ. Purtiʼ qué runi cré bixhozeʼ Dios, ne nannaʼ xi zábibe naa pa gúʼyabe naazeʼ ti Biblia.
Ngue nga primé biaje biindaʼ Biblia, ne ni biindaʼ lu primé versículo stiʼ Génesis que bixhéleni xpiaaneʼ. Rietenalaʼdxeʼ guníʼ iqueʼ sicaríʼ: «¡Yanna huaxa maʼ rieneʼ xiñee nexheʼ chaahuiʼ ca ley stiʼ física!». Guizáʼ guyuuladxeʼ ni biindaʼ que, ngue runi qué nusaanaʼ de ñuundaʼ Biblia que dede las ocho hasta las cuatro de la mañana. Dede dxi que hasta nagasi, ruundaʼ Stiidxaʼ Dios guiráʼ dxi ne rudiini stipa naa. Ñee zudiiluʼ lugar gabeʼ lii xiñee rapaʼ stipa ora ruundaʼ Biblia la?
«Napa xidé gúniluʼ ni guiráʼ dxi»
Guleʼ guidxi Vermelles lu iza 1926, ti guidxi ra nuu stale mina ra riree buu ladu guiaʼ de Francia. Buu ni riree ndaaniʼ ca mina que nabé bisácani dxi cayaca guiropa guendaridinde lu guidubi Guidxilayú, ngue runi cásica naa ne xcaadxi de cani runi dxiiñaʼ raqué qué rudiʼdu serviciu ni rudii ca soldadu. Cumu rapaʼ gana guibaneʼ jma galán la? bizuluáʼ biindaʼ de radioelectrónica ne electricidad; nga runi nabé ridxagayaaʼ modo nexheʼ chaahuiʼ ca ley stiʼ física. Dxi napaʼ 21 iza, bidii ti compañeru stinneʼ naa primé Biblia gupaʼ, ne gúdxibe naa: «Gucuaa libru riʼ, zabeenduluʼ stale cosa galán de laani». Ora biluxe biindaʼ ni, bidieeʼ cuenta dxandíʼ zeeda ni racalaʼdxiʼ Dios ganna binni luni.
Guníʼ iqueʼ laaca ziuulaʼdxiʼ ca vecinu stinneʼ ni, ngue runi biyubeʼ xi xhono Biblia. Peru gadxé si guca ni para naa, purtiʼ bizulú biʼniʼ búrlacabe naa ne qué ñuuláʼdxicabe ni cayuneʼ. Dede stale de ca binnilidxeʼ ni nabé runi cré ca cosa ni zeeda de ca demonio gúdxicaʼ naa: «Pa guzulú gúʼndaluʼ ni la? napa xidé gúniluʼ ni guiráʼ dxi». ¡Ne zacá huayuneʼ ni! Lu guiráʼ ca iza ni maʼ gudiʼdiʼ riʼ, qué huayuu dxi gusaanaʼ de guundaʼ Biblia ne qué riníʼ iqueʼ xiñee bineʼ ni.
Ora biʼyaʼ ca vecinu stinneʼ pabiáʼ riuuladxeʼ guundaʼ Stiidxaʼ Dios la? bisigáʼdecaʼ naa caadxi libru ni bisaanané ca testigu stiʼ Jiobá laacaʼ. Lade cani nuu folletu Un solo mundo, un solo gobiernoa (lu yaza riʼ cá ni lu diidxaʼ francés). Ne laani cusiéneni Reinu si stiʼ Dios nga zanda guni chaahuiʼ guiráʼ ca guendanagana napa binni (Mat. 6:10). Jmaruʼ si guluu ngue gana naa para güeniáʼ binni guiráʼ ni caziideʼ.
Tobi de ca primé binni ni gucuaa ti Biblia nga Noël, tobi de cani guca xhamiguaʼ dede dxi nahuiineʼ. Cumu católicu laabe la? gúdxibe naa chigánnadu ti hombre ni cayuundaʼ para gaca sacerdote. Bidxibeʼ ora gúdxibe ni naa, peru ora biindaʼ ni na Salmo 115:4-8 ne Mateo 23:9, 10, bidii cani stipa naa, purtiʼ lu ca textu que na qué riuulaʼdxiʼ Dios iquiiñeʼ binni bidóʼ ora guni adorárcabe laabe ne laaca cadi jneza nga gapa binni ti lá ni risaca lade ti religión. Laaca gucanécani naa para gusihuinneʼ dxandíʼ cani runeʼ cré. Guiráʼ cani biziidiʼ Noël de lu Biblia, gucané cani laa para guca testigu stiʼ Jiobá, ne dede yanna Testigu laabe.
Ti biaje yegannaʼ ti bizanaʼ, xheelabe napa stale libru ni riníʼ de ca espiritista ne nabé ruchiiñaʼ ca demonio laa. Neca primé que guníʼ iqueʼ qué zanda gacaniáʼ xcuñaduáʼ la? bidieeʼ cuenta zanda gacané ca ángel stiʼ Jiobá naa ora biindaʼ caadxi versículo ni zeeda lu Biblia casi Hebreos 1:14. Ora bíʼnibe ni na ca textu biluéʼ laabe ne dxi maʼ guleebe guiráʼ ni nápabe de espiritismo ralídxibe la? maʼ qué nuchiiñaruʼ ca demonio laabe. Despué, bizanaʼ ne laabe beeda gácacabe Testigu ni nabé riuulaʼdxiʼ guni xhiiñaʼ Jiobá.
Lu iza 1947 beeda ganna ti Testigu de Estados Unidos naa, hombre que láʼ Arthur Emiot. ¡Guizáʼ biecheʼ! Gunabadiidxaʼ laabe paraa ridagulisaa ca Testigu, óraque gúdxibe naa nuu ti grupu ti lugar láʼ Liévin, riaanani biaʼ 10 kilómetru de ra nabezaʼ. A pie guyaaʼ ca guendaridagulisaa que chupa chonna beeu, purtiʼ nagana para ganda gapa binni ti bicicleta tiempu que. Ca dxi que nuu 2,380 si Testigu guidxi Francia —stale de laacabe binni de Polonia—, ne maʼ bisaa xhono iza de bicueezacabe dxiiñaʼ stiʼ ca Testigu. Peru 1 stiʼ septiembre iza 1947 bidii gobiernu permisu laadu sti biaje ne bixeleʼ ti Yoo Betel ti lugar láʼ Villa Guibert, guidxi París. Cumu gastiʼ nin ti precursor guidubi guidxi que la? lu Informador (yanna lani Xhiiñaʼ Reinu ni Rúninu) stiʼ diciembre iza 1947 guca invitar guiráʼ ca xpinni Cristu guzulucaʼ dxiiñaʼ que. Iza que runi ti precursor ti gayuaa cincuenta hora ti beeu, peru lu iza 1949 maʼ biéteni ti gayuaa. Guyuaanisaʼ iza 1948, ne maʼ nannaʼ dxandíʼ ni na Juan 17:17, ra cayabi Jesús Jiobá: «Dxandíʼ stiidxa luʼ». Lu diciembre iza 1949 gucaʼ precursor.
Bireeʼ de ndaaniʼ lidxi guiibaʼ ne guyaaʼ Dunkerque
Primé ra guyaaʼ nga Agen, ladu gueteʼ stiʼ Francia. Peru qué nindaaʼ raqué, purtiʼ casi bisaanaʼ de guneʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ ca mina que gúdxicabe naa gacaʼ soldadu, peru cumu qué ninaʼyaʼ la? biseguyoocabe naa. Neca qué rinácabe gapa binni Biblia raqué, gunda gupaʼ chupa chonna yaza stiʼ ca Salmo. Bidiini stipa naa ora biindaʼ ni. Peru ora biree de ndaaniʼ lidxi guiibaʼ qué nidxelaʼ xi ñuneʼ: zacaruáʼ precursor la? o zapaʼ familia stinneʼ ne gucuéʼ lidxeʼ. Laaca Biblia gucané naa para gannaʼ xi guneʼ. Ca diidxaʼ ni zeeda lu Filipenses 4:11-13 bicaacani naa guiníʼ iqueʼ: «Intiisi zanda gune purti nuu né [Dios] naa ne racané naa». Últimu la? gudixheʼ iqueʼ gácaruaʼ precursor ne lu iza 1950 gúdxicabe naa chaaʼ Dunkerque, ti lugar ra maca bicheecheʼ diidxaʼ dxiqué.
Yendayaʼ raqué xiee nayaʼ. Ne cumu nabé bininá guiropa guendaridinde ni guca guidubi Guidxilayú guidxi que la? nagana para guidxela binni paraa guiaana. Gudiʼdiʼ ndaaniʼ iqueʼ chaaʼ ralidxi ti familia ni maca rigannaʼ dxiqué. Cásipeʼ biʼyaʼ gunaa que naa biecheʼ ne guníʼ: «¡Maʼ bindaacabe lii njaʼ, ta Leroy! Pa ñuu jma binni casi lii la? qué ñaca guendaridinde ca, zacá guníʼ xheelaʼ». Cumu nápacabe ti yoo ni ruquíxecabe binni ora chizá raqué la? gúdxicabe naa guiaanaʼ ndaaniʼ ni dede ora ganda dxi gueeda ca binni ni rié de vacación raqué. Dxi queca biiyaʼ Evans Emiot —biʼchiʼ Arthur—, ra puertu que. Dxiiñaʼ stibe nga gacanebe ca binni ni reeda ra puertu que para guiénecaʼ diidxaʼ riníʼ binni raqué, ne gúdxibe naa pa zuneʼ dxiiñaʼ de velador ndaaniʼ ti barcu.b Cumu casi bireeʼ ndaaniʼ lidxi guiibaʼ la? nabé nalaseʼ nuaaʼ, niná láʼdxitu ti ubaguí. Yené Evans naa ra nuu tobi de ca oficial stiʼ barcu que ne gúdxibe laa xiñee nabé nalaseʼ nuaaʼ. Oraqueca bidii oficial que permisu naa para guicaaʼ guiráʼ ni gacalaʼdxeʼ ndaaniʼ refrigerador nuu raqué. ¡Ti dxi si bidxelaʼ ti yoo ra guiaanaʼ, dxiiñaʼ guneʼ ne ni gahuaʼ! Jmaruʼ si bicaa ngue naa guneʼ cré ni guníʼ Jesús lu Mateo 6:25-33.
Dxi maʼ gunda tiempu reedazá binni raqué la? bisaanaʼ ra nabezaʼ que. Naa ne Simon Apolinarski, gupa xidé biyúbidu sti lugar ra guiaanadu. Peru qué gápadu gana gusaana de gucheechedu diidxaʼ raqué. Despué bidiicabe lugar gásidu lu tobi de ca colchón de guixi nuu ndaaniʼ ti yoo yooxhoʼ ra ró maniʼ. Bisíʼdidu hombre stiʼ yoo que de Dios, ne laaca biziidiʼ stale binni de guidxi que. Cumu casi guidubi dxi rucheechedu diidxaʼ raqué la? dede guníʼ ti periódicu ni ridoo raqué canazá stale testigu stiʼ Jiobá ni canagucheeche diidxaʼ. ¡Peru xiñee nga guiníʼcabe zaqué pa guirópasidu ne xhupa xhonna ni rucheeche diidxaʼ nga nuudu raqué yaʼ! Cumu nánnadu xi cabeza guiráʼ ca xpinni Cristu ne pabiáʼ galán modo huayapa Jiobá laadu la? qué nireʼdu gana. Lu iza 1952, dxi bichaacabe naa de lugar para chaaʼ sti ladu, maʼ nuu biaʼ treinta ni rucheeche diidxaʼ Dunkerque.
Guyuaaʼ listu para guicaaʼ jma dxiiñaʼ
Despué de biaanaʼ ti tiempu Amiens, bizuluáʼ bineʼ dxiiñaʼ casi precursor especial guidxi Boulogne-Billancourt, ti lugar ni nuu guriá guidxi París. Biindaniáʼ stale binni Biblia raqué, ne chupa chonna de laacaʼ beeda gácacaʼ precursor ne misioneru. Tobi de laacabe nga ti hombrehuiiniʼ láʼ Guy Mabilat, laa beeda gaca binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa, despué gúcabe binnigola ni riganna ca guendaridagulisaa roʼ. Gudiʼdiʼ si tiempu bidiicabe laabe dxiiñaʼ de gúʼyabe cuí imprenta stiʼ Betel ni nuu Louviers, gaxha de París. Nabé riuuladxeʼ gusiideʼ ca binni ni nuu neza ra rucheecheʼ diidxaʼ de Biblia. Runeʼ ni cadi purtiʼ si ruchani ladxiduáʼ, sínuque purtiʼ zaqué jma riaana cani ndaaniʼ iqueʼ ne racanécani naa gusiideʼ jma jneza.
Nabé biecheʼ ti dxi stiʼ iza 1953, purtiʼ cadi cabezaʼ ni, málasi gúdxicabe naa maʼ nacaʼ binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa, ne chigannaʼ Alsacia-Lorena, guidxi huiiniʼ riʼ guyuuni lu náʼ Alemania chupa biaje lu ca iza 1871 ne 1945. Laaca riníʼcabe alemán raqué, ngue runi gupa xidé biziideʼ ni. Tiempu que huaxiéʼ binni napa carru, televisión, máquina para gucaa binni ne radiu. Ne guirutiʼ gapa computadora. Peru qué ñuaaʼ triste raqué ne qué ñaadxaʼ naa ni niquiiñeʼ. Nabé nayecheʼ guyuaaʼ tiempu que. Qué ñuupeʼ ni nuchiiñaʼ naa para ñuneʼ ni na Jiobá raqué, cásica ni nuu yanna. Ne guiráʼ hora yenandaʼ conseju ni zeeda lu Biblia ra na guuyadxinu «ni jneza» si (Mat. 6:19-22).
Lu iza 1955 guyaaʼ ti guendaridagulisaa roʼ ni biree lá «Reino Entrante», ni guca París. Raqué binebiaʼyaʼ ti gunaa ni bichaganayaʼ despué, Irène Kolanski, laabe bizulube de precursora ti iza ante que naa. Bixhózebe ne jñaabe de Polonia laacaʼ, ne biziidicaʼ ni na Dios stale iza ante. Dxi nuucabe Francia, yeganna Adolf Weber laacabe, ti hombre ni guca jardineru stiʼ Russell ne despué yebiʼbe Europa para gucheechebe ca diidxaʼ nacubi ne galán que raqué. Lu iza 1956, bichaganayaʼ Irène ne bizulú yegánnadu ca neza binni ridagulisaa. ¡Nabé rudiéʼ xquíxepeʼ laabe pur modo gucanebe naa pur stale iza!
Chupa iza despué de bichaganadu bidiicabe naa sti dxiiñaʼ: ¡gacaʼ binnigola ni riganna ca guendaridagulisaa roʼ! Peru cumu laaca huaxiéʼ xpinni Cristu para gaca binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa la? laaca bineruaʼ dxiiñaʼ que ti tiempu. Huaxiéʼ tiempu rapaʼ pur guiráʼ ca dxiiñaʼ ni runeʼ que. Rucheecheʼ diidxaʼ ti gayuaa hora cada beeu, peru cadi ngasi, guiráʼ semana rudiéʼ chupa chonna libana, rigannaʼ chonna Grupu ni Ruundaʼ Libru stiʼ ca Binni Ridagulisaa, ruuyaʼ ca guiʼchiʼ stiʼ ca binni ridagulisaa ni zigannaʼ ne gucaaʼ cani guseendaʼ ra yoo Betel. Paraa chindeeʼ tiempu para guundaʼ Stiidxaʼ Dios yaʼ. Guníʼ iqueʼ gaxhaʼ caadxi yaza stiʼ ti Biblia yooxhoʼ ne chiniáʼ cani ti guundaʼ cani ora maʼ cabezaʼ tuuxa. Cada ratuhuiiniʼ guundaʼ que beeda gácacani casi ora ñeeʼ ti vasu nisa nagaʼndaʼ ni rudii stipa naa para cadi guireeʼ gana.
Lu iza 1967, biʼniʼ invitárcabe laadu chigúnidu dxiiñaʼ Betel, iza que nuuni Boulogne-Billancourt. Ne maʼ ziniáʼ jma de cuarenta iza de cayuneʼ dxiiñaʼ ra oficina ni ruuyaʼ ximodo careeche diidxaʼ. Tobi de ca dxiiñaʼ ni jma rusiecheʼ naa nga guicabeʼ ca binni ni racalaʼdxiʼ ganna xiixa ni zeeda lu Biblia. Riecheʼ stale guieneʼ chaahueʼ Stiidxaʼ Dios ne «inié dxandí ni na stiidxa Cristu» (Fili. 1:7). Laaca ridxátipa ladxiduáʼ ora rusieneʼ ni cá lu Stiidxaʼ Dios ora runi adorardu Jiobá siadoʼroʼ Betel, ante guideʼdu. Ne últimu la? lu iza 1976 beeda gacaʼ tobi de cani nuu lu Grupu ni Ruuyaʼ Modo Raca Dxiiñaʼ Betel stiʼ Francia.
Modo jma galán guibani binni
Maʼ bidxaagaludu stale guendanagana ca iza riʼ, peru ni jma triste nga purtiʼ maʼ qué randa rúninu biaʼ ñuuláʼdxidu lu xhiiñaʼ Jiobá, purtiʼ maʼ huaniisidu ne maʼ raca huaradu. Neca zacá, cabézadu gaca guiráʼ ni maʼ guníʼ Jiobá, purtiʼ ridúʼndadu ne riénedu Stiidxaʼ Dios. Laaca riéchedu stale ora rucheechedu diidxaʼ ra raca caber laadu, neca riuudu lu autobús para chindadu raqué. Pa nuchaagadu ca iza maʼ bínidu xhiiñaʼ Jiobá la? nudiicani ti gayuaa gande iza, ne zanda gábidu sti binni nabé sicarú nga modo bibánidu. Runeʼ sentir casi rey David ora guníʼ: «Maʼ biooxhuaʼ, peru qué huayuuyaʼ guirutiʼ ni runi ni jneza guiaana zacasi» (Sal. 37:25).
Biaʼ dxi huabaneʼ, Stiidxaʼ Jiobá nga ni rudii stipa naa guiráʼ ora. Jneza ngue ni guníʼ ca binnilidxeʼ raca sesenta iza ora guniʼcaʼ zuundaʼ Biblia guiráʼ dxi guibaneʼ. Ne dxandíʼ, qué huayuu dxi gusaana de guneʼ ni ne qué riniéʼ xiñee bineʼ ni.
[Cani cá ñee yaza]
a Bireeni diidxastiá iza 1945; maʼ gastiʼ de laani yanna.
b Zadxeʼluʼ jma ni caníʼ de Evans Emiot lu revista La Atalaya 1 stiʼ enero 1999, yaza 22 ne 23.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 5]
Naa ne Simón
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 5]
Dxi nacaʼ binnigola ni riganna ca guendaridagulisaa roʼ ▸
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 5]
Primé Biblia ni biindaʼ
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 6]
Dxi bichaganadu
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 6]
Naa ne Irène ridúʼndanu ne riénenu Stiidxaʼ Dios ▸