Guxóʼñenu lu neza stiʼ Jiobá sin guidxáganu
«Udxíʼ lú nu sa nu lu neza ni gudixhe Dios para laanu sin ixhacalaʼdxi nu.» (HEB. 12:1)
1, 2. Xi ejemplu bichaaga Pablu xquendanabani ca xpinni Cristu.
GUIRÁʼ iza raca carrera de maratón ndaaniʼ stale guidxi roʼ. Chupa chonna si de cani rié lu carrera ca, rúnicaʼ ni purtiʼ nánnacaʼ zuni ganarcaʼ. Peru stale de cani rié nánnacaʼ qué zuni ganarcaʼ, sínuque riésicaʼ para guiniʼcaʼ gunda binduuxecaʼ carrera sticaʼ.
2 Stale textu ni zeeda lu Biblia laaca ruchaagani xquendanabani ca xpinni né ejemplu stiʼ tuuxa ni ruxooñeʼ lu ti carrera. Nga runi, ora bicaa Pablu primé carta stiʼ ra nuu ca xpinni Cristu de Corinto, gúdxibe laacaʼ sicaríʼ: «Ñee qué ganna tu pa irá ni rie carrera ruxooñeʼ, peru tobi si ricaa premiu la? Nga runi lauyubi uxooñe tu para icaa tu ni» (1 Cor. 9:24).
3. Xi racalaʼdxiʼ Pablu gusiidiʼ ora bizeeteʼ tobi si de cani ruxooñeʼ nga runi ganar.
3 Peru Pablu cadi caníʼ diʼ tobi si de ca xpinni Cristu zacaa guendanabani ni qué zaluxe. Pa ñaca zacá ni la? pur gana si stipa ñuni xcaadxi xpinni Cristu. Yanna, xii nga racalaʼdxiʼ Pablu gusiidiʼ yaʼ. Caniʼbe naquiiñeʼ gúninu stipa cásica modo runi ca binni ni ruxooñeʼ lu ti carrera. Cada tobi de ca binni ca nabé runi ensayar ne runi guiráʼ ni ganda ti guni ganar ti premiu. Ngaca nga stipa na Pablu naquiiñeʼ guni guiráʼ xpinni Cristu lu xquendanabánicaʼ, ni zeeda gaca casi ora ñecaʼ lu ti carrera. ¡Zacatiʼ nga zanda guicaacabe guendanabani ni qué zaluxe! Peru lu carrera riʼ la? guiráʼ ca xpinni Cristu ni gunduuxeʼ ni zacaa premiu.
4. Xi cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu lu carrera ra ziuunu.
4 Laanu, cani maʼ cuxóʼñenu lu carrera riʼ, nabé riguu ca diidxaʼ ca gana laanu, peru laaca rucaani laanu guiníʼ íquenu. Xiñee yaʼ. Purtiʼ premiu ni cabeza laanu —pa guibáʼ o pa lu Guidxilayú riʼ— nabé risácani ne qué racaláʼdxinu gunítinu ni. Nánnanu nabé zitu zuxóʼnenu ne nagana ni, nuu stale cosa ni zándaca gucueezaʼ laanu ne cueechú laanu de gúninu ni na Jiobá (Mat. 7:13, 14). Ne triste guininu ni, peru nuu tu laa maʼ huaxiéʼ cuxooñeʼ, nuu tu laa maʼ bizuhuaadxí ne tu maʼ biree de lu carrera riʼ. Gunáʼ nga caadxi de ca trampa ne guendanagana ni zadxaagalunu yaʼ. Xi zanda gúninu para cadi guiábanu lúcani yaʼ. Xi zanda gúninu para gundúʼxenu carrera stinu ne guicaanu premiu ni nuu para laanu yaʼ.
Naquiiñeʼ guni huantar binni para guni ganar
5. Xi ejemplu biquiiñeʼ Pablu lu Hebreos 12:1 sti biaje.
5 Ora bicaa Pablu ra nuu ca hebreu ni naca xpinni Cristu ni nabeza Jerusalén ne guidubi naca Judea, laaca biquiiñebe ejemplu stiʼ ca binni ni ruxooñeʼ lu ti carrera (biindaʼ Hebreos 12:1). Aparte de guniʼbe xiñee cadi naquiiñeʼ gusaana de guxooñeʼ binni para guicaa guendanabani, laaca gúdxibe laacaʼ ximodo zanda guni ganarcaʼ. Peru ante guidúʼndanu ca conseju ca ne ximodo zanda gúninu ni na cani, guidúʼyanu xiñee bicaabe carta que ra nuucaʼ ne gunáʼ nga ca guenda gúdxibe laacaʼ gusihuínnicaʼ.
6. Ximodo bininá ca xaíque stiʼ ca judíu ca xpinni Cristu.
6 Ca xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu —jmaruʼ si cani nuu Jerusalén ne cani nabeza Judea— bidxagalucaʼ stale guendanagana. Primé la? ca xaíque stiʼ ca judíu gucaláʼdxicaʼ nucaacaʼ laacabe nuzuubacabe stiidxacaʼ, purtiʼ laaca nga runi mandarcaʼ guidubi guidxi que. Ne chupa chonna iza ante guníʼ ca xaíque stiʼ ca judíu cucaalú Jesús gobiernu, ngue runi nácabe naquiiñeʼ gátibe casi ti binni qué iquiiñeʼ. Ne zaqueca nga cucaalúcabe ca discípulo stiʼ Jesús. Libru stiʼ Hechos rabi laanu ximodo bicaalúcabe ca xpinni Jesús, ne bizulú ni despué de biluxe saa ni guca lu Pentecostés iza 33, dxi guca caadxi milagru. ¡Nabé nagana para gaca binni xpinni Cristu zaqué! (Hech. 4:1-3; 5:17, 18; 6:8-12; 7:59; 8:1, 3.)
7. Xi mayaca guizaaca dxi bicaa Pablu ti carta ra nuu ca xpinni Cristu de Jerusalén.
7 Ca xpinni Cristu que nabánicaʼ tiempu ra mayaca guinitilú Jerusalén. Jesús maca gudxi laacabe zanitilú guidxi qué iquiiñeʼ que. Laaca gudxi laacabe xi zazaaca ante guiaba guidxi Jerusalén, ne guníʼ xi naquiiñeʼ gúnicabe ti guilácabe (biindaʼ Lucas 21:20-22). Cadi naquiiñeʼ gusiaandacabe modo gudixhená Jesús laacabe ora guníʼ: «Laguuya gá laatu cadi ma canazá tu canaxudxi tu ne nisi icá ique tu ni ricá ique binni ni qué runibiáʼ Dios. Pacaa zaguidxi ladxidóʼ to, ne nin ganna tu mala zanaaze dxi que laatu» (Luc. 21:34).
8. Xi pur bidxaga chupa chonna de ca xpinni Cristu ni guyuu Jerusalén.
8 Dxi bicaa Pablu carta stiʼ ra nuu ca xpinni Cristu ni nuu Jerusalén, maʼ gudiʼdiʼ casi treinta iza de gudixhená Jesús laacaʼ. Xi bizaaca né ca xpinni Cristu lu ca iza ni gudiʼdiʼ que yaʼ. Caadxi de laacabe maʼ qué ninacaʼ niziidicaʼ de Jiobá ne ñaca xhamígucaʼ laabe pur ca guendanagana ni gúpacaʼ ne purtiʼ jma gucuá íquecaʼ gápacaʼ ni guibaninecaʼ (Heb. 5:11-14). Xcaadxi de laacaʼ guníʼ íquecaʼ jma galán guibánicaʼ casi nabani ca binni ni nuu gaxha de laacaʼ, purtiʼ nacaʼ cayúniruʼ ca binni que ni na Dios ne zinándarucaʼ caadxi de cani zeeda lu Ley. Ne laaca guyuu xcaadxi discípulo lade ca binni ridagulisaa ni cucaa binni chinándaruʼ ni na Ley stiʼ Moisés ne gúnicaʼ cásica runi ca judíu. Xi gabi Pablu ca biʼchiʼ ne ca bizaʼnaʼ para gacanebe laacaʼ gatanacaʼ ti cadi gusaana de guxooñecaʼ ne guicaacaʼ guendanabani yaʼ.
9, 10. 1) Xi guníʼ Pablu ra biluxe capítulo 10 stiʼ Hebreos para uguu gana ca xpinni Cristu. 2) Xiñee guníʼ apóstol riʼ de fe ni gupa ca xpinni Dios dxiqué.
9 Jiobá nga gudxi Pablu gucaa ti carta ra nuu ca hebreu ni naca xpinni Cristu para uguube gana laacaʼ. Lu capítulo 10 stiʼ carta que bizeeteʼ Pablu zeeda gaca Ley que «casi bandá sti ni qué nihuinni chiqué», ne bisihuínnibe pabiáʼ risaca guendaguti stiʼ Cristu para guixá donda stiʼ binni. Ne ra biluxe capítulo ca gúdxibe laacaʼ: «Cadi ixhacalaʼdxi tu, ti ganda guni tu ni na Dios ne icaa tu ni ma uníʼ zudii laatu. Cá ca diidxa ri lu Xquiʼchi Dios: Nagueenda zeda dxiña dxi nexhe gueeda Señor. Ma qué zandaa diʼ» (Heb. 10:1, 36, 37).
10 De racá maʼ zeeda capítulo 11 stiʼ Hebreos, ra bisiene Pablu ximodo nga rusihuinni tuuxa dxandíʼ napa fe Dios. Biquiiñebe ejemplu stiʼ caadxi hombre ne gunaa ni gupa fe dxiqué. Xiñee guniʼbe de fe raríʼ yaʼ. Purtiʼ racaláʼdxibe guietenalaʼdxiʼ ca bíʼchibe zanda gácacaʼ nadxibalú ne guni huantarcaʼ pa dxandíʼ nápacaʼ fe. Nánnabe zacané ejemplu stiʼ ca xpinni Jiobá ni bibani dxiqué laacaʼ ti ganda gudxiilucaʼ intiica guendanagana gueeda luguiacaʼ. Nga runi, despué de bizeetebe guiráʼ ni biʼniʼ ca binni ni gupa fe la? gúdxibe laacaʼ naquiiñeruʼ guni huantarcaʼ. Laabe guniʼbe: «Ma biduʼya nu modo uzá ca binni ni bini cre Dios chiqué. Zaqueca laanu, udxíʼ lú nu sa nu lu neza ni gudixhe Dios para laanu sin ixhacalaʼdxi nu. Ne para ganda chindá nu la? naquiiñe usaana nu irá ni rucueeza laanu, ne zaqueca usaana nu de uchéʼ nu, ti ma cadi icá nu yaga lu ná ni» (Heb. 12:1).
Guiráʼ ca binni ni biʼniʼ cré Dios dxiqué
11. Xi ribeendunu ora riníʼ íquenu modo bibani guiráʼ ca binni ni biʼniʼ cré Dios dxiqué.
11 Ca binni ni rié ndaaniʼ ti estadiu para chiguuya ra chichite tuuxa, qué riésicaʼ para gúʼyacaʼ tu guni ganar, sínuque riecaʼ para uguucaʼ gana ca xpínnicaʼ. Zacagá nga zeeda gaca ca binni ni biʼniʼ cré Dios dxiqué, casi ñaca nabanirúcabe tiempu bibani Pablu ne caguucabe gana ca xpinni Cristu ni nabani lu primé siglu ti ganda gúnicaʼ ni na Dios. Ximodo ndiʼ caguucabe gana binni yaʼ. Purtiʼ bíʼnicabe ni na Dios dxi bibánicabe, zacá nga casi ñaca guyuucabe lu ti carrera ne biʼniʼ ganárcabe premiu stícabe. Nécapeʼ maʼ gúticabe, zanda guininu casi ñaca nabanirúcabe, purtiʼ caguucabe gana ca xpinni Cristu para ganda guni ganarcaʼ. Yanna, ximodo zuni sentir cani deruʼ binibiáʼ Dios, ora gánnacaʼ casi ñaca cayuuyadxí caadxi binni ni maʼ bixooñeʼ lu ti carrera riʼ dxiqué laacaʼ yaʼ. Zucaani laacabe guxooñecabe biaʼ gándatiʼ dede guni ganárcabe. Pa gunda biʼniʼ ganar ca binni ni biʼniʼ cré Dios dxiqué la? laacabe laaca zanda guni ganárcabe, neca guidxaagalúcabe guendanagana. Pa guiníʼ íquecabe ximodo biʼniʼ ganar ca binni ca dxi bibánicaʼ la? zacaneni laacabe para gácacabe nadxibalú ti ganda sácabe lu neza ni gudixhe Dios sin guireecabe gana. Nabe gucané conseju ni bidii Pablu riʼ ca hebreu ni bibani lu primé siglu, ne laaca zacaneni laanu tiempu riʼ.
12. Xi zabeendunu pa guidúʼndanu ni biʼniʼ ca xpinni Dios ni bizeeteʼ Pablu.
12 Laanu laaca nabáninu cásica modo bibani ca xpinni Dios ni bizeeteʼ Pablu. Guidúʼyanu caadxi ejemplu. Noé bibani dxi mayaca gunitilú Dios guiráʼ binni malu ne ti Nisaguié naroʼbaʼ. Laanu laaca nabáninu lu ca últimu dxi stiʼ guidxilayú malu riʼ. Abrahán ne Sara gudxi Dios laacaʼ gusaanacaʼ xquídxicaʼ ne checaʼ sti lugar, raqué biʼniʼ adorárcabe Jiobá laga cabézacabe gaca cani bizabiruaa Dios. Laanu laaca cayabi Dios laanu cadi guibáninu para laasinu, sínuque guibáninu para gúninu ni nabe laga cabézanu guicaanu ca ndaayaʼ ni maʼ guniʼbe zudiibe laanu. Yanna guininu de Moisés. Bidxaagalube guendanagana pur stale iza lu desiertu ra zebe para chindabe lu Layú ni Bizabiruaa Dios. Laanu laaca cudxíʼlunu stale guendanagana lu guidxilayú malu riʼ, laga cabézanu guidxilayú cubi ni maʼ bizabiruaa Dios. Nabé risaca nga guidúʼndanu de ejemplu stiʼ ca hombre ne ca gunaa ni maʼ bizéʼtenu riʼ, ne ximodo bidxiilúcabe guendanagana ora bíʼnicabe ni na Dios (Rom. 15:4; 1 Cor. 10:11).
Ni gucané laacabe para biʼniʼ ganárcabe
13. Xi guendanagana bidxaagalú Noé, ne xi guenda gucané laabe gudxiilube cani.
13 Apóstol que bizeeteʼ gupa ca xpinni Jiobá ti guenda ni gucané laacaʼ para guxooñecaʼ ne guni ganarcaʼ. Tobi de ca binni ni bisihuinni guenda ca nga Noé, guidúʼyanu ximodo bíʼnibe ni (biindaʼ Hebreos 11:7). Gudxi Jiobá laabe ziaba «ti nisaguié naroʼbaʼ lu guidxilayú para gunitilú guiráʼ» cani nabani luni (Gén. 6:17). Xiñee guníʼ Pablu «caʼru guʼya be ni» yaʼ. Purtiʼ qué huayuu dxi guinitilú binni zaqué. Peru neca qué huayaca ni o nagana para gácani la? biʼniʼ cré Noé dxandíʼ zácani. Ne biʼniʼ crebe ni purtiʼ gúpabe fe. Biʼniʼ crebe zuni Jiobá ni maʼ guníʼ, ngue runi, qué niníʼ íquebe nagana cani canabaʼ Dios laabe gúnibe. Biblia na bíʼnibe ni biʼniʼ mandar Dios laabe, «bíʼnibe zaqué zaquepeʼ» (Gén. 6:22). Ne naroʼbaʼ dxiiñaʼ ngue gucuaabe, purtiʼ napa xidé guzaʼbe ti arca, uguube guendaró para laabe ne uguube guixi para ca maniʼ que, gutagulisaabe ca maniʼ que, quixhenabe binni de ni chiguizaaca ne gacanebe binnilídxibe gapa fe Jiobá. Pur fe ni gupa Noé ne modo biʼniʼ huantar guleendú ni galán, purtiʼ bilabe ne bilá ca binnilídxibe ne gucuaacabe stale ndaayaʼ.
14. Xi guendanagana bidxaagalú Abrahán ne Sara, ne xi rizíʼdinu de ejemplu stícabe.
14 Lade guiráʼ ca binni ni biʼniʼ ni na Dios laaca nuu Abrahán ne Sara. Laacabe nabé galán modo nabánicabe Ur, ngue runi, pa guireecabe de raqué, zándaca gueeda gápacabe stale guendanagana. Peru bisihuínnicabe nápacabe fe ne bizuubacabe diidxaʼ neca gúpacabe guendanagana. Pur guiráʼ ni bisaana Abrahán para guzuubaʼ stiidxaʼ Dios, jneza nga «biree lá be bixhoze irá xixé cani guni cre Dios» (Rom. 4:11). Pablu bizeeteʼ chupa chonna si de ca cosa ni biʼniʼ Abrahán ra bisihuinni pabiáʼ fe napa, purtiʼ ca binni cucaadiaga laabe runibiáʼ chaahuicaʼ historia stiʼ Abrahán. Peru Pablu guníʼ ti cosa ni nabé risaca: «Irá cabe guti cabe runi cre ru cabe Dios. Neca caʼru icaa cabe ni bidii stiidxa Dios zudii laacabe, peru casi ñaca biiya cabe ni de zitu ne bieche né cabe ni. Ne uníʼ cabe cadi ndaani guidxilayú ri nga xquidxi cabe sínuque zidiʼdi si cabe ndaani ni» (Heb. 11:13). Rihuínnica gunda bixooñecabe lu neza stiʼ Dios sin guireecabe gana purtiʼ gúpacabe fe ne guca xhamígucabe Jiobá.
15. Xi bicaa Moisés gusaana guiráʼ ni gupa Egipto.
15 Sti ejemplu risaca lade ca binni ni biʼniʼ ni na Dios nga Moisés. Lugar de ñaananebe ca cosa risaca nápabe ne guiráʼ bidxichi stibe, bidiibe lugar «acaná né be ca binni xquidxi be». Xiñee yaʼ. Pablu na: «Purti bicaa ique be ni chi udii Dios laabe. [...] Ne bidxii lú be neza ze be purti casi ñaca cayuuya be Dios neca qué rihuinni» (biindaʼ Hebreos 11:24-27). Qué niree cueʼbe de ni cá íquebe para si «ñeche né be irá ni ñapa be, [...] chupa chonna si gubidxa». Para laabe dxandíʼ nuu Dios ne zuni guiráʼ ni maʼ guníʼ. Ngue runi, gúcabe nadxibalú ne biʼniʼ huantarbe guiráʼ guendanagana bidxaagalube. Bíʼnibe dxiiñaʼ né stale gana para gunda guleebe ca israelita de Egipto ne yenebe laacaʼ lu Layú ni Bizabiruaa Dios.
16. Xiñee nánnanu qué ñuu Moisés triste ora gudxi Jiobá laa qué ziuu lu Layú ni Bizabiruaa Dios.
16 Cásica Abrahán, Moisés laaca qué ñuuyaʼ modo guca guiráʼ ni maca guníʼ Dios. Dxi maʼ nuu ca israelita para guiuucaʼ lu Layú ni Bizabiruaa Dios, gudxi Jiobá laabe: «De zitu si zuuyaluʼ layú ca, peru qué ziuuluʼ lu layú ni chigudieeʼ ca xiiñiʼ Israel». Xiñee chiguni castigar Jiobá laabe ne Aarón zaqué yaʼ. Purtiʼ cadi jneza ni bíʼnicabe dxi guleecabe nisa cueʼ ti dani. Bidiicabe lugar guchiichi ca israelita ni qué ruzuubaʼ diidxaʼ laacabe, ngue runi maʼ qué nusisácacabe Dios. Jiobá gudxi laacabe: «Laatu qué nuzuubatu stiidxaʼ lade ca xiiñiʼ Israel, dxi nuutu gaxha de ca nisa stiʼ Meribá» (Deu. 32:51, 52). Ñee biree Moisés gana ne bidaa xiana la? Coʼ. Purtiʼ dxi guluube ndaayaʼ guidxi que guniʼbe ca diidxaʼ riʼ: «¡Israel, lii nga ti guidxi ni nuu nayecheʼ! Ñee nuuruʼ sti guidxi casi lii la? Ti guidxi ni rulá Jiobá laa, zeeda gácabe ti escudu ni racané lii, ne Laabe nga ti espada para lii» (Deu. 33:29).
Ni rusiidicani laanu
17, 18. 1) Xi rizíʼdinu de cani biʼniʼ guiráʼ ca xpinni Dios ni bizuubaʼ diidxaʼ. 2) Xi zadúʼyanu lu sti tema ca.
17 Ora ridúʼyanu modo bibani stale de ca xpinni Dios ni bizuubaʼ stiidxabe, rizíʼdinu ti cosa nabé risaca: para ganda gundúʼxenu carrera stinu ne guni ganarnu, naquiiñeʼ guni crenu Dios de guidubi ladxidoʼno ne guni crenu zúnibe guiráʼ ni maʼ guniʼbe (Heb. 11:6). Lu guidubi xquendanabáninu naquiiñeʼ gusihuínninu nápanu fe ne cadi ora ganda si. Binni ruuyaʼ ca cosa risaca si ni nuu lu guidxilayú riʼ, peru laanu randa rúʼyanu Jiobá, «Dios [ni] qué rihuinni» ne riguu nga gana laanu para guxóʼñenu sin guidxáganu (2 Cor. 5:7).
18 Nagana nga para guxóʼñenu lu neza ni maʼ gudixhe Dios para ca xpinni Cristu, peru guiranu zanda guni ganarnu. Lu sti tema ca zadúʼyanu xcaadxi cosa ni zanda gacané laanu para gúninu ni.
Ñanda nusiénenu ni la?
• Xiñee nabé bizeeteʼ Pablu de guiráʼ ca xpinni Dios.
• Ximodo riguidxi fe stinu para guni huantarnu ora riníʼ íquenu de guiráʼ ca xpinni Dios ni bibani dxiqué.
• Xi zanda guizíʼdinu de ca binni ni bizuubaʼ diidxaʼ casi Noé, Abrahán, Sara ne Moisés.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 19]
Abrahán ne Sara bisaanacaʼ stale de ca cosa galán ni gúpacaʼ Ur