BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w11 15/11 yaza 3-5
  • Jehú ti hombre ni biʼniʼ ganar ca binni ni cucaalú Dios

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Jehú ti hombre ni biʼniʼ ganar ca binni ni cucaalú Dios
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • NAGUEENDACA GUYÉ JEHÚ PARA GUNI DXIIÑAʼ STIʼ
  • QUÉ NUDII JEHÚ LUGAR ÑUU TU NUCAALÚ JIOBÁ
  • GÁPANU LAANU TI GANDA GÚNINU NI NA CA LEY STIʼ JIOBÁ
  • Guca castigar ti reina guizáʼ mala
    Ca lección ni riziideʼ de lu Biblia
  • Bíʼnibe stipa gaca adorar Jehová jneza
    Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2022
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
w11 15/11 yaza 3-5

Jehú ti hombre ni biʼniʼ ganar ca binni ni cucaalú Dios

JEHÚ guca ti hombre ni qué nudii lugar ñuu tu nucaalú modo raca adorar Dios. Gúcabe nadxibalú, bíʼnibe ni né stale gana, gúcabe nagueenda ne qué nudiibe lugar ñuu xiixa ni nucueeza laabe. Galán gúninu chinándanu ejemplu stibe.

Nabé triste modo nuu guidxi Israel ora yeguni Jehú ti dxiiñaʼ ni bidii Jiobá laa chiguni lugar que. Ndaaniʼ guidxi que cayuni mandar ti reina nabé mala ni láʼ Jezabel. Xheelaʼ gunaa riʼ nga guca Acab, ti rey ni maʼ guti, ne xiiñibe nga Jehoram, ni naca rey ca dxi que. Gunaa riʼ bicaa binni guni adorar Baal. Lugar de ñacanebe laacaʼ ñuni adorarcaʼ Jiobá, laga biitibe stale ni riguixhená stiʼ Dios ne bicaabe binni guidxi que guni adorar dios ni cadi dxandíʼ ne gúnicaʼ brujería (1 Rey. 18:4, 13; 2 Rey. 9:22). Ngue runi guníʼ Jiobá gati guiráʼ ca binnilidxi Acab, —primeca Jehoram ne Jezabel— ne bidiibe dxiiñaʼ ca Jehú.

Primé biaje ruzeeteʼ Stiidxaʼ Dios de Jehú nga dxi zubanebe ca xaíque stiʼ ca binni nanda guiibaʼ de guidxi Israel. Jehú guca ti oficial nabé risaca, zándaca gúcabe ti comandante ni gudindené ca siriu ti lugar láʼ Ramot-galaad. Laga nuube raqué biseendaʼ Eliseo ti hombre, xiiñiʼ tobi de cani riguixhená, para cuí laabe ti gácabe rey ne gabi laabe guutibe guiráʼ ca hombre ni nuu ndaaniʼ lidxi Acab, cani maʼ bidxiideche Dios (2 Rey. 8:28; 9:1-10).

Ora gudxi ca oficial stiʼ ca binni nanda guiibaʼ de Israel Jehú xiñee beeda ganna ni riguixhená que laa, Jehú qué niná diʼ ñabi laacabe. Peru cumu gucuacaʼ tema gábibe ni laacaʼ la? guniʼbe ni, óraque bidagulisaa guiracaʼ para gucaalucaʼ Jehoram (2 Rey. 9:11-14). Zándaca nuu caadxi de ca hombre nanda guiibaʼ stiʼ Acab ne Jezabel ni maʼ daʼ xiana ne cucaalú modo cayuni mandárcabe. Neca nanna Jehú ni, qué ñaca luguʼ, sínuque guníʼ ique chaahuiʼ ximodo guni xhiiñaʼ jma jneza.

Gucaná rey Jehoram ra cadindené ca siriu ne yegucaachilú ndaaniʼ guidxi Jezreel purtiʼ rapa gana guianda raqué. Pa racalaʼdxiʼ Jehú guni ni cá ique la? naquiiñeʼ gúʼyabe ximodo cadi ganna nin ti binni de guidxi Jezreel xi racaláʼdxibe gúnibe. Ngue runi guniʼbe: «Cadi gudiitu lugar guiree guirutiʼ de guidxi riʼ para cheʼ Jezreel chigudii diidxaʼ raqué» (2 Rey. 9:14, 15). Zándaca caníʼ ique Jehú nuuruʼ binni nanda guiibaʼ ni zacané Jehoram, ngue runi guníʼ ique chaahuibe ximodo guutibe rey que.

NAGUEENDACA GUYÉ JEHÚ PARA GUNI DXIIÑAʼ STIʼ

Para cadi gudii Jehoram cuenta xi cá ique Jehú guni la? bixooñenebe xcárrube 72 kilómetru nagueenda, purtiʼ biaʼ que nga riaana Ramot-galaad de Jezreel. Ti hombre ni cayapa lu ti torre que biiyaʼ ora zeeda Jehú de zitu né caadxi hombre stiʼ (2 Rey. 9:17). Zándaca yené Jehú stale hombre nanda guiibaʼ ti ganda guni ni naguixhe ique.

Ora bidii hombre ni cayapa que cuenta Jehú ngue cusá tobi de ca carru que la? bicaa ridxi ne guníʼ: «Nabé nagueenda modo rusá hombre ca carru stiʼ» (2 Rey. 9:20). Pa guizáʼ nagueenda ngue modo maca rusá Jehú carru stiʼ la? dxiiñaʼ ni chigúnibe riʼ bicaani laabe gusabe xcárrube jmaruʼ si nagueenda.

Jehú qué niná diʼ niniʼné chupa hombre biseendacabe ra nuu para guiniʼné laabe. Xi bíʼnibe yaʼ. Nagueendaca guyebe dede ra nuupeʼ rey Jehoram ne Ocozías, rey stiʼ Judá, hombre ni naca tobi si né Jehoram, guiropaʼ rey riʼ dxíʼbacaʼ lu carru sticaʼ. Óraque gunabadiidxaʼ Jehoram laabe: «Ñee nuu guendariuudxi la? Jehú». Óraque bicabi Jehú laabe: «Ximodo chuʼ guendariuudxi pa cayuni adorar Jezabel, jñaaluʼ, dios ni cadi dxandíʼ ne cayuni brujería». Ora binadiaga Jehoram ni bicábibe bidxiideche para guxooñeʼ. Peru jma nagueenda guca Jehú que laabe: gucuaa arcu stiʼ ne bicuí ti flecha ladxidoʼbe, zaqué biitibe Jehoram ndaaniʼ carru stiʼ. Nécapeʼ gunda bixooñeʼ Ocozías, peru bidxela Jehú laabe despué ne laaca biiti laabe (2 Rey. 9:22-24, 27).

Stobi de ca binnilidxi Acab ni raca caber gati yanna nga Jezabel, ti reina nabé mala. Sicaríʼ guníʼ Jehú de laabe: «Ni qué iquiiñeʼ riʼ». Ora biuu Jehú Jezreel, biiyaʼ cabeelube ra ventana stiʼ palaciu stibe, ne oraqueca gudxi Jehú ca oficial zuhuaa cueʼbe cuee yaandecaʼ laabe de raqué. Biábasibe bitiidiʼ Jehú ca caballu stiʼ luguiabe para gutuñeecaʼ laabe, purtiʼ pur laabe nga bixeleʼ guidxi Israel de Dios. Despué de ngue laca biiti Jehú xcaadxi binnilidxi Acab, rey malu que (2 Rey. 9:30-34; 10:1-14).

Nécapeʼ nabé triste nga guininu de modo guti ca binni riʼ, naquiiñeʼ guiénenu ndiʼ: dxiqué biquiiñeʼ Jiobá ca xpinni para gusabanáʼ cani qué ñuni ni nabe. Stiidxaʼ Dios na: «Dios peʼ nga guníʼ ziaba Ocozías ora cheʼ ra nuu Jehoram; ne ora yendabe raqué, bireenebe Jehoram para guidxaagalúcabe Jehú, xhiaga Nimsí, ni gulí Jiobá para gunduuxeʼ ca binnilidxi Acab» (2 Cró. 22:7). Ne ora guti Jehoram, guníʼ Jehú jneza ngue gusáʼbicabe gueʼtuʼ que lu layú stiʼ Nabot, purtiʼ zaqué zaca ni na ti diidxaʼ riguixhená ra bieeteʼ ziabanáʼ Acab pur biiti Nabot, ti hombre ni bizuubaʼ stiidxaʼ Dios. Ne Jehú peʼ gucuaa dxiiñaʼ de guquixe «rini stiʼ guiráʼ ca xpinni Jiobá» ni biiti Jezabel (2 Rey. 9:7, 25, 26; 1 Rey. 21:17-19).

Ca dxi stinu riʼ, ca xpinni Jiobá qué riquiiñecaʼ stipa sticaʼ para tíndenecaʼ cani cucaalú Dios, purtiʼ laabe maʼ guniʼbe: «Naa uquixe ni laacabe» (Heb. 10:30). Peru para gapa ca binnigola xquidxi Dios de ca binni ni racalaʼdxiʼ guxheleʼ laacabe de Dios la? naquiiñeʼ gácacaʼ nadxibalú cásica guca Jehú (1 Cor. 5:9-13). Ne guiráʼ ca xpinni Cristu naquiiñeʼ guixélecaʼ de guiráʼ ca binni ni maʼ biree de ndaaniʼ xquidxi Dios (2 Juan 9-11).

QUÉ NUDII JEHÚ LUGAR ÑUU TU NUCAALÚ JIOBÁ

Xi bicaa Jehú guni ni biʼniʼ mandar Dios laa yaʼ. Zánnanu ni ora guidúʼndanu ca diidxaʼ gúdxibe Jehonadab, ti hombre ni biʼniʼ ni na Dios: «Gudáʼ né naa, ti guʼyuʼ ximodo qué rudieeʼ lugar chuʼ tu gucaalú Jiobá». Gucuaa Jehonadab stiidxabe ne gudxiʼbaʼ lu xcarru Jehú ne yené laabe Samaria. Raqué bisihuinni Jehú pabiáʼ nexhená pur modo gudxite ca binni ni runi adorar Baal (2 Rey. 10:15-17, 19).

Jehú guníʼ chiguuti stale maniʼ para gusigaʼdeʼ Baal (2 Rey. 10:18, 19). Ti hombre ni ruundaʼ de Biblia guníʼ biquiiñeʼ Jehú caadxi diidxaʼ para gudxite ca xpinni Baal. Nécapeʼ biquiiñebe diidxaʼ ni riníʼ guuti binni maniʼ para Dios la? laaca riquiiñeʼ binni ni para guiníʼ de ora chiguuticabe binni ni maʼ bidxiideche Dios. Cumu qué racalaʼdxiʼ Jehú guiaadxaʼ nin tobi de ca binni ni runi adorar Baal la? bitagulisaabe guiracaʼ ndaaniʼ yuʼduʼ stiʼ Baal ne gúdxibe laacaʼ gácucaʼ gadxé clase lari. Cásipeʼ biluxe bizaaquiʼ Jehú ca maniʼ que para Baal, biʼniʼ mandarbe 80 hombre ni nanda guiibaʼ stibe para guuticaʼ guiráʼ ca binni runi adorar Baal. Ne cadi ngue si bíʼnicabe, sínuque laaca bisábacabe yuʼduʼ stiʼ Baal ne bíʼnicabe ni letrina para iquiiñeʼ binni, zaqué maʼ qué zanda iquiiñecabe ni para guni adorárcabe (2 Rey. 10:20-27).

Dxandíʼ nga nabé biiti Jehú stale binni. Peru Stiidxaʼ Dios ruzeeteʼ laabe casi ti hombre ni nabé nadxibalú ni gulee guidxi Israel de lu náʼ Jezabel ne binnilidxi, purtiʼ nabé biquichinacaʼ laacabe. Para gunda bíʼnibe ni maʼ bizéʼtenu ca, gupa xidé gúcabe nadxibalú ne gúcabe ti binni ni runi dxiiñaʼ né stale gana ne qué niníʼ íquebe ni chupa biaje. Ti diccionariu ni riníʼ de Biblia na: «Nabé nagana dxiiñaʼ gucuaabe, peru bisihuínnibe nadxibalube pur modo bíʼnibe ni. Pa ñaca qué ñúnibe ni zacá la? qué ñanda diʼ nucueezabe binni ca binni de Israel de ñuni adorarcaʼ Baal».

Laanu, ca xpinni Cristu ni nabani yanna, zándaca laaca ridxaagalunu guendanagana ni rucaa laanu gusihuínninu ca guenda ni gupa Jehú. Xi naquiiñeʼ gúninu ora chuʼ tu gucaa laanu gúninu xiixa ni qué riuulaʼdxiʼ Jiobá yaʼ. Naquiiñeʼ gácanu nadxibalú para gucáʼnanu xiixa ni uquiinde laanu, gúninu ni nagueendaca ne cadi guiníʼ íquenu ni chupa biaje. Naquiiñeʼ gusihuínninu riuuláʼdxinu gúninu ni na Jiobá ne cadi gudiʼnu lugar chuʼ tu gucaalú laabe.

GÁPANU LAANU TI GANDA GÚNINU NI NA CA LEY STIʼ JIOBÁ

Ra ziluxe historia stiʼ Jehú rizíʼdinu ti cosa nabé risaca. Laabe qué nusaanabe de ñuni adorarbe ca yuzehuiiniʼ de oro ni nuu Betel ne Dan (2 Rey. 10:29). Xiñee biʼniʼ adorar Jehú dios ni cadi dxandíʼ pa laabe bisihuínnibe biʼniʼ adorarbe Dios de guidubi ladxidoʼbe yaʼ.

Zándaca guníʼ ique Jehú caquiiñeʼ gapa Israel modo runi adorar ne gapa Judá modo guni adorar ti cadi gácacabe tobi si, ngue runi bíʼnibe cásica biʼniʼ xcaadxi rey ni guyuu Israel. Bidiibe lugar guni adorar ca binni que yuzehuiiniʼ para cadi chuʼcaʼ tobi si. Peru ni bíʼnibe riʼ bisihuínnini qué runi crebe Jiobá, ni biʼniʼ laabe rey.

Jiobá bisisaca Jehú purtiʼ biʼniʼ ni jneza ne biʼniʼ ni gúdxibe laa guni. Peru Stiidxaʼ Dios laaca ruzeeteʼ «qué ñapa diʼ [Jehú] laa de nizá lu ley stiʼ Jiobá Dios de guidxi Israel de guidubi ladxidóʼ» (2 Rey. 10:30, 31). Ora guidúʼndanu guiráʼ ni biʼniʼ Jehú, zándaca nabé ziuʼnu triste ne zadxagayaanu modo bilúxebe; peru neca zacá, rusiidini laanu ti cosa nabé risaca: qué chuʼ dxi guiaandaʼ laanu naquiiñeʼ chuʼnu gaxha de Jiobá. Guiráʼ dxi naquiiñeʼ gúninu stipa pur cadi guchéʼnenu Bixhózenu ni nuu guibáʼ. Ximodo yaʼ. Ra guidúʼndanu Stiidxabe, guiníʼ íquenu lu ni guidúʼndanu ne guni orarnu laabe de guidubi ladxidoʼno. Nga runi, gúninu stipa pur gúninu ni na ca ley stiʼ Jiobá de guidubi ladxidoʼno (1 Cor. 10:12).

[Cuadru ni zeeda lu yaza 4]

Jehú ne ni rusiidiʼ historia de laabe

Stale binni ni ruuyaʼ pa dxandíʼ guca xiixa ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios, nuu tiru riniʼcaʼ cadi dxandíʼ bibani ca hombre ni ruzeeteni. Ñee nuu xiixa libru ni cusiene dxandíʼ bibani Jehú la?

Nuu biaʼ chonna arqueólogo ni biʼndaʼ de historia stiʼ guidxi Asiria, laacaʼ ruzeetecaʼ lá rey stiʼ Israel riʼ. Tobi de laacabe ruzeeteʼ de Jehú, o tobi de ca hombre stibe, candeteʼ ique nezalú Salmanasar III, ne caguíxebe impuestu. Tobi de ca guié ni bidxela ca arqueólogo ca na sicaríʼ: «Impuestu ni bidii Jehú (ia-ú-a), xiiñiʼ Omrí (hu-um-ri): bidiibe naa plata, oro, ti tazón saplu de oro, ti vasu de oro napicu xaʼnaʼ, cubilete de oro, cubu de oro, estañu, ti bastón ni riquiiñeʼ ti rey (ne) puruhtu de yaga [guirutiʼ ganna xi riníʼ últimu diidxaʼ riʼ]». Nécapeʼ cadi «xiiñiʼ diʼ Omrí» Jehú la? biquiiñecabe diidxaʼ riʼ para guzeetecabe de ca binni ni guca rey ndaaniʼ guidxi Israel, zándaca pur guca Omrí ti binni risaca ne pur bicuibe guidxi Samaria, capital stiʼ guidxi que.

Guirutiʼ zanda guiníʼ pa dxandíʼ ni guníʼ rey asiriu ca ora bizeeteʼ bidii Jehú laa impuestu. Peru Salmanasar bizeeteʼ de Jehú chonna biaje: lu ti documentu, lu ti estatua stibe ne lu historia stiʼ ca binni ni biʼniʼ mandar Asiria. Cani maʼ bizéʼtenu ca rusihuínnicani dxandíʼ bibani Jehú, ti hombre ni ruzeeteʼ Biblia.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir