Ximodo ucuudxinu binnilídxinu ni cadi naca xpinni Cristu
TI DXI gudxi Jesús ti hombre ni racalaʼdxiʼ gaca discípulo stibe: «Guyé raliʼdxuʼ, yegüí né ca binni liʼdxu pabiáʼ naroʼba ni biʼni Dios lii ne pabiáʼ biá lii». Zándaca nuucabe gaxha de guidxi Gadara, ni riaana ladu gueteʼ stiʼ nisadóʼ Galilea. Ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús riʼ rusihuínnicani nánnabe ti cosa ni riuulaʼdxiʼ binni guni: güiné ca binnilidxi de ca cosa ni risaca para laa (Mar. 5:19).
Ndaaniʼ stale guidxi riuulaʼdxiʼ binni gabi ca binnilidxi ca cosa ni risaca para laa, ne nuu guidxi jma rihuinni ni. Nga runi, ora reeda gaca tuuxa xpinni Jiobá, Dios ni dxandíʼ, nabé riuulaʼdxiʼ güiné ca binnilidxi de cani nacubi caziidiʼ. Peru, ximodo zanda gúnibe ni yaʼ. Ximodo zanda chindabe ndaaniʼ ladxidóʼ ca binnilídxibe ni napa sti religión o cani qué lica runi cré Dios yaʼ. Biblia caníʼ ximodo zanda gácani.
«MA BIDXELA DU MESÍAS»
Lu primé siglu que, Andrés nga tobi de ca primé binni ni bidii cuenta Jesús nga Mesías. Tuu nga primé ni gúdxibe ni yaʼ. Primeca «yeyubi be Simón biʼchi be ne rabi be laa: “Ma bidxela du Mesías ni rabi cabe Cristu ni ulí Dios que”». De raqué yenebe Pedru ra nuu Jesús, ne zaqué gunda guca discípulo stiʼ Jesús (Juan 1:35-42).
Xhoopaʼ iza despué, dxi nuu Pedru Jope, gucuaa ti invitación para cheʼ ladu guiaʼ stiʼ guidxi Cesarea, ra lidxi ti oficial stiʼ ti ejércitu láʼ Corneliu. Tu guiráʼ biiyabe ora guyuube ra lidxi Corneliu yaʼ. Relatu ca na: «Ma cabeza Corneliu [Pedru ne cani ziné laa]. Guridxi ca lisaa ne ca xhamigu cabeza né laacabe». Zacá nga gunda bicaadiaga binnilídxibe Pedru ne maʼ laacaʼ quixhe íquecaʼ xi gúnicaʼ (Hech. 10:22-33).
Xi rizíʼdinu de ni biʼniʼ Andrés ne Corneliu para gucanecaʼ binnilídxicaʼ yaʼ.
Laapecabe biyúbicabe modo guiziidiʼ binnilídxicabe. Andrés peʼ biyubi modo gunibiáʼ biʼchiʼ Jesús, ne Corneliu bitagulisaa binnilidxi ti ganda gucaa diágacaʼ Pedru. Peru nin tobi de laacabe qué nucaa binnilidxi gaca xpinni Cristu. Xi rusiidiʼ nga laanu yaʼ. Ximodo zanda gúninu casi bíʼnicabe ca yaʼ. Zanda gábinu binnilídxinu xiixa ni chuulaʼdxiʼ, guyúbinu modo ganda guiziidicabe de Biblia ne gunibiáʼcabe xcaadxi Testigu. Peru naquiiñeʼ guni respetarnu ni quixhe íquecabe gúnicabe ne cadi gucaʼnu laacabe guiziidicabe de Dios pa qué nácabe. Para gánnanu ximodo zanda gacanenu laacabe, guidúʼyanu ni bizaaca Jürgen ne Petra, ti guendaxheelaʼ de Alemania.
Biindané ca testigu stiʼ Jiobá Petra ne guyuunisa. Xheelabe naca oficial stiʼ ti ejércitu, dxi bizulú cayuundanécabe Petra Biblia, qué ñuuláʼdxibe ni cayuni. Peru despué bidiibe cuenta jneza ni rusiidiʼ ca Testigu de Biblia. Ngue runi bidiibe xquendanabánibe Jiobá, ne yanna maʼ nácabe binnigola ra ridagulisaabe. Xi conseju bidiibe ti ganda chindá tuuxa ndaaniʼ ladxidóʼ ti binnilidxi ni napa sti religión yaʼ.
Jürgen guníʼ: «Cadi gucaaluʼ laabe guni crebe ni runi creluʼ ne cadi nisi maʼ caníʼneluʼ laabe de Biblia. Purtiʼ zándaca cueeluʼ gana laabe. Jma galán guiníʼneluʼ laabe caadxi si de Biblia gatigá. Laaca galán gacaneluʼ laabe gunibiaʼbe xcaadxi Testigu biaʼca laabe ne ni riuulaʼdxiʼ ni riuuláʼdxibe. Zacá zanda gacanenu laabe guidxíñabe ndaaniʼ xquidxi Dios».
«Cadi gucaaluʼ laabe guni crebe ni runi creluʼ ne cadi nisi maʼ caníʼneluʼ laabe de Biblia.» (Jürgen)
Apóstol Pedru ne binnilidxi Corneliu nagueendaca yenándacaʼ ni na Stiidxaʼ Dios. Peru xcaadxi binni ni bibani lu primé siglu bindaa para bíʼnicaʼ ni na ni.
CA BIʼCHIʼ JESÚS
Stale de ca binnilidxi Jesús biʼniʼ crecaʼ laabe ca dxi bicheechebe diidxaʼ. Zándaca xprímube Santiagu ne Juan ne stiabe nga Salomé, jñaa ca discípulo riʼ. Zándaca né Salomé nga zeeda lade xcaadxi gunaa ni gucané Jesús ne ca apóstol stiʼ (Luc. 8:1-3).
Peru xcaadxi binnilidxi Jesús qué ñuni crecaʼ laabe dxi nacubi bicheechebe diidxaʼ. Ti biaje, ti iza despué de guyuunísabe, bidagulisaa stale binni ndaaniʼ ti yoo para gucaadiágacaʼ laabe. Peru «ora gunna xfamilia be ni la? beeda ca para niné ca laabe purti na ca ma cayaca ique be». Sti biaje, dxi gunabadiidxaʼ ca bíʼchibe laabe paraa chebe, qué ninabe nicábibe laacaʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ «qué runi cre ca laabe» (Mar. 3:21; Juan 7:5).
Xi biʼniʼ Jesús óraque yaʼ. Qué nidxiichibe ora gudxi ca binnilídxibe laabe cayaca íquebe. Ne neca maʼ biiticabe laabe ne biásabe de lade gueʼtuʼ, guluurube gana binnilídxibe, purtiʼ despué bihuínnibe nezalú Santiagu, bíʼchibe. Zándaca né ni bizaaca riʼ gunna Santiagu ne xcaadxi biʼchiʼ Jesús, laa nga Mesías. Né laacabe nga nuucabe ra dagulisaa xcaadxi apóstol que ndaaniʼ ti cuartu ni nuu Jerusalén, ne raqué nga gucuaacabe espíritu santu. Despué gucuaa Santiagu ne Judas, ca biʼchiʼ Jesús, ti dxiiñaʼ nabé risaca (Hech. 1:12-14; 2:1-4; 1 Cor. 15:7).
NUU TU CAQUIIÑEʼ JMA TIEMPU
«Zanda gacanenu ti binnilídxinu pa gápanu stale paciencia laa.» (Roswitha)
Cásica lu primé siglu que, tiempu riʼ laaca nuu de ca binnilídxinu ni caquiiñeʼ jma tiempu para quixhe ique guni ni na Dios, ti ganda guicaacaʼ guendanabani. Guzéʼtenu ejemplu stiʼ Roswitha. Nabé católica laabe dxi guca xheelabe testigu stiʼ Jiobá lu iza 1978. Para laabe dxandíʼ nga cani runi crebe, ngue runi qué ñuuláʼdxibe ni caziidiʼ xheelabe. Peru ra gudiʼdiʼ iza bichaabe modo laabe. Bidiibe cuenta dxandíʼ nga cani rusiidiʼ ca Testigu, ne guyuunísabe lu iza 2003. Xi gucané laabe guchaabe yaʼ. Ni jma gucané laabe nga modo naca xheelabe: lugar de nidxiichi pur cani rúnibe laa la? laga biyubi ximodo guchaabe modo riníʼ íquebe. Xi conseju cudii Roswitha laanu yaʼ. Laabe guniʼbe: «Zanda gacanenu ti binnilídxinu pa gápanu stale paciencia laa».
Yanna, guzéʼtenu ni bizaaca Monika. Laa guyuunisa lu iza 1974, ne chii iza despué guiropaʼ xiiñibe beeda gácacaʼ Testigu. Hans, xheelabe qué nidxiichi pur religión stibe, ne lu iza 2006 guyuunisa. Xi conseju cudiicabe laanu yaʼ. Laacabe guníʼcabe: «Cadi gusaana de gúninu ni na Jiobá ne ora gusihuínninu pa nápanu fe la? cadi guchéʼnenu laabe». Ni gucané Hans nga qué nusaana familia stibe de nusihuinni nadxiicaʼ laabe. Ne gunna familia stibe ziuu dxi zácabe xpinni Cristu.
RIUUCABE NAYECHEʼ ORA RIZIIDICABE DE DIOS
Ti biaje guníʼ Jesús zeeda gaca guiráʼ ni rusiidiʼ Dios casi nisa ni rudii guendanabani (Juan 4:13, 14). Racaláʼdxinu guiziidiʼ ca binnilídxinu de Dios, ni zeeda gaca casi nisa nayá ne nagaʼndaʼ. Peru qué racaláʼdxinu gucaʼnu laacabe guiziidicabe de Dios, casi ora nugueʼnu laacabe ziaʼ nisa dede gatiʼ xhiéʼcabe. Pur modo gusíʼdinu cani runi crenu, zanda chuʼ ca binnilídxinu nayecheʼ o zanda gatiʼ xhieʼcaʼ. Biblia na: «Ladxidóʼ binni ni runi ni jneza la? riníʼ ique ante guicabi» ne «ni riníʼ ique chaahuiʼ xiixa la? ruuyaʼ xi riníʼ; tu ruuyaʼ chaahuiʼ ni riníʼ la? jma nagueenda rucuudxi». Ximodo zanda chinándanu conseju riʼ yaʼ (Prov. 15:28; 16:23, Traducción en lenguaje actual).
Ca gunaa ni racalaʼdxiʼ guiniʼné xheelaʼ de ni runi cré «riníʼ ique ante guicabi» o ruyubi xi diidxaʼ gabi xheelaʼ ne qué ricabi nagueendaca. Cadi naquiiñeʼ gusihuínnibe jma risácabe ne jma nacháʼhuibe que xheelabe. Pa gúnibe zacá zaguube gana xheelabe ne zacanebe laa para guibánicabe galán. Ne para gúʼyabe pa jneza ni riníʼ íquebe la? naquiiñeʼ guinabadiidxabe laca laabe: «Pora nga maʼ nuudxí xheelaʼ para guinieniáʼ laa yaʼ. Xidé riuuláʼdxibe guiniʼbe. Xi riuuláʼdxibe gúʼndabe. Ñee riuuláʼdxibe gánnabe de ciencia, política o de xiixa deporte la? Xi zanda guneʼ para chuuláʼdxibe gúʼndabe Biblia ne guneʼ respetar ni riuuláʼdxibe ne ni riníʼ íquebe yaʼ».
Peru para ganda chindanu ndaaniʼ ladxidóʼ ca binnilídxinu ni cadi naca Testigu, cadi caquiiñeʼ gusiénenu laacabe caadxi si de cani runi crenu, sínuque laaca naquiiñeʼ gusihuínninu ni pur cani gúninu.
GÁCANU NACHAʼHUIʼ
Jürgen, hombre ni maca bizéʼtenu que guníʼ: «Naquiiñeʼ gusihuínniluʼ cayúniluʼ ni na ca principiu stiʼ Biblia lu xquendanabániluʼ. Zacá zudii binnilídxiluʼ ni cadi naca xpinni Cristu cuenta dxandíʼ nga ni rusiidiʼ xquidxi Dios, neca qué gusihuínnibe ni nezalú xcaadxi binni». Zacaca guníʼ Hans, ti hombre ni guyuunisa treinta iza despué de guyuunisa xheelaʼ. Laa guníʼ: «Naquiiñeʼ gácanu nachaʼhuiʼ. Nga zacané binnilídxinu ni cadi naca Testigu guʼyaʼ cayacané Stiidxaʼ Dios laanu». Ca binnilídxinu ni cadi naca Testigu naquiiñeʼ gudiicaʼ cuenta nácanu binni nachaʼhuiʼ purtiʼ maʼ bichaa Stiidxaʼ Dios laanu.
«Naquiiñeʼ gácanu nachaʼhuiʼ. Nga zacané binnilídxinu ni cadi naca Testigu guʼyaʼ cayacané Stiidxaʼ Dios laanu.» (Hans)
Bidii Apóstol Pedru conseju riʼ ca gunaa ni cadi naca xheelacaʼ xpinni Cristu: «Lauzuuba stiidxa xheela tu, purti pa nuu de laaca qué runi cre stiidxa Cristu la? zándaca iguudxi ra guʼya runi xheela jneza ne runi respetar laa. Ne zacá cadi naquiiñe iníʼ pe tu para ucuudxi tu laacaʼ. Cadi ucaa ique tu enda ruzuchaahui de luguiá si, casi modo guni tu ique tu, o gaze tu oro, o gacu tu lari ni jma risaca, sínuque laucaa ique gaca tu nachaʼhui ne binni, ne gaca tu nadóʼ, purti nga nga enda sicarú ni risaca nezalú Dios, ne nga nga enda sicarú ni qué rinitilú» (1 Ped. 3:1-4).
Pedru guníʼ zanda gucuudxi ti gunaa xheelaʼ pur modo laa. Ne nga nga ni bizaaca Christa, ti gunaa xpinni Cristu, dede dxi guyuunísabe lu iza 1972 cayúnibe stipa pur ucuudxibe ladxidóʼ xheelabe. Maʼ huayuundané ca Testigu xheelaʼ Christa, peru caʼruʼ quixhe ique guni ni na Jiobá. Huayebe chupa chonna de ca guendaridagulisaa stinu ne galán modo riníʼnebe ca xpinni Cristu de raqué, ne laacaʼ runi respetarcaʼ modo riníʼ íquebe. Xi biʼniʼ Christa para gucuudxi ladxidoʼbe yaʼ.
Laa guníʼ: «Maʼ gudixhe iqueʼ guneʼ guiráʼ ni gabi Jiobá naa. Racaladxeʼ gacaniáʼ xheelaʼ gaca xpinni Cristu pur modo naa, sin guiniéʼ xiixa. Runeʼ guiráʼ ni riuuláʼdxibe ora nanna qué zucheeniáʼ Jiobá. Ne runeʼ respetar ni riníʼ íquebe ne rusaanaʼ xcaadxi cosa lu náʼ Jiobá».
Ejemplu stiʼ Christa rusihuinni cadi naquiiñeʼ gucaʼnu tuuxa guni ni racaláʼdxinu. Neca qué riaadxaʼ Christa ca guendaridagulisaa ne rucheeche diidxaʼ, nánnabe xi caquiiñeʼ xheelabe. Nanna Christa caquiiñeʼ gusihuinni nadxii xheelaʼ, cuee tiempu para laabe ne gudii cani caquiiñebe. Guiranu naquiiñeʼ guiénenu ca binnilídxinu ni cadi naca Testigu. Stiidxaʼ Dios na: «Para guiráʼ cosa nuu tiempu». Nga rusihuinni naquiiñeʼ cueenu tiempu para chúʼnenu binnilídxinu ni cadi naca xpinni Cristu, jmaruʼ si pa xheelanu laabe. Zanda güínenu laacabe diidxaʼ ora nuunu juntu, ne qué zuni sentírcabe nuucabe stúbicabe (Ecl. 3:1).
ZIUU DXI ZÁCACABE TESTIGU
Guyuunisa bixhoze Holger gande iza despué de guyuunisa xcaadxi binnilidxi. Holger guníʼ: «Naquiiñeʼ ganna binnilídxiluʼ nadxiiluʼ laa ne runi orarluʼ pur laa». Christa guníʼ: «Qué ziuu dxi guiníʼ iqueʼ qué zaca xheelaʼ Testigu ne guni ni na Jiobá». Cadi naquiiñeʼ guiníʼ íquenu qué ziuu dxi gaca ca binnilídxinu Testigu.
Cadi gusaana de guinínenu binnilídxinu ni cadi naca Testigu, gacanenu laacaʼ guiziidicaʼ de Biblia ne chindá ni ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ. Para ganda gaca nga, naquiiñeʼ guininu né «diidxa nadóʼ ne respetu» (1 Ped. 3:15).