BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w14 15/6 yaza 8-11
  • Ximodo gacanenu cani maʼ guca divorciar

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Ximodo gacanenu cani maʼ guca divorciar
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2014
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • RUNI SENTIR BINNI QUÉ RISACA
  • RACA NAGANNA PARA BINNI GUNI SENTIR GALÁN
  • RUNI SENTIR BINNI STUBI NE GUIRUTIʼ RIZAALAʼDXIʼ LAA
  • Qué riluxe guidxilayú ora gaca divorciar binni
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2013
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2014
w14 15/6 yaza 8-11

Ximodo gacanenu cani maʼ guca divorciar

Caguixhená ti hermana Testigu ladxidóʼ ti hermana ni guca divorciar

Zándaca runibiaʼluʼ chupa chonna binni ni maʼ guca divorciar. Tiempu riʼ nabé nga stale tu raca divorciar. Ndaaniʼ guidxi Polonia biiyacabe jma nga raca divorciar ca binni ni napa treinta iza ne ni maʼ ziné dede chonna hasta xhoopaʼ iza de bichaganáʼ. Peru cadi puru si ca binni ni napa treinta iza nga raca divorciar.

Instituto de Política Familiar ni nuu ndaaniʼ guidxi España, bizeeteʼ «pur cada chupa guendaxheelaʼ ribiá tobi Europa». Ne ngaca nga ni rizaaca ndaaniʼ xcaadxi guidxi naroʼbaʼ.

RUNI SENTIR BINNI QUÉ RISACA

Ximodo runi sentir binni despué de gaca divorciar yaʼ. Ti gunaa de Europa del Este ni rudii conseju ca guendaxheelaʼ guníʼ: «Ora raca divorciar tuuxa rusihuinni maʼ cadi galán nabeza ne maʼ gulaa xquendaxheelaʼ, ne nabé runinani ladxidóʼ». Ne nabe «ridxiichi binni, ruchiiñaʼ xquendabiaaniʼ, qué ridxela xi guni ne rituilú». Riuu biaje cani gaca divorciar ca dede riníʼ íquecaʼ guuticaʼ laca laacaʼ. Despué de gaca divorciarcaʼ runi sentircaʼ qué risácacaʼ, ne nuu tu riníʼ ique: «Yanna cumu maʼ bibiá xquendaxheelaʼ la? maʼ xi para nabaneʼ».

Ewa guníʼ xi biʼniʼ sentir raca chupa chonna iza, laa guníʼ: «Despué de gucaʼ divorciar, guizáʼ rituiluaʼ gunadiagaʼ guiníʼ ca vecinu stinneʼ ne cani runeniáʼ dxiiñaʼ “racá zeʼ divorciada que”. Guizáʼ ridxiicheʼ. Bisaanané xheelaʼ naa chupa xcuidihuiiniʼ, nga runi laaca naa nga jñaacabe ne laaca naa nga bixhózecabe».a Adam, ti xpinni Cristu ni maʼ ziné doce iza de naca binnigola ra ridagulisaa, guníʼ: «Guníʼ iqueʼ maʼ guirutiʼ rizaalaʼdxiʼ naa ne riuu biaje dede ridxiicheʼ ne pa ñanda si qué ñuuyaʼ guirutiʼ».

RACA NAGANNA PARA BINNI GUNI SENTIR GALÁN

Cumu nabé riuucabe xizaa xi guizaacacabe la? rúnicabe stipa pur guni sentírcabe galán neca maʼ xadxí de guca divorciárcabe. Zándaca riníʼ íquecabe guirutiʼ rizaalaʼdxiʼ laacabe. Ti periodista ni nanna de divorcio guníʼ: «Yanna maʼ naquiiñeʼ guchaacabe modo nabánicabe ne guiziidicabe guidxaagalúcabe ca guendanagana ca stúbicabe».

Stanisław guníʼ: «Dxi guca divorciardu, qué niná gunaa que ñuuyaʼ guiropaʼ dxaapahuiiniʼ stinneʼ. Ngue bicaa naa guiníʼ iqueʼ guirutiʼ rizaalaʼdxiʼ naa; guníʼ iqueʼ dede Jiobá maʼ bisaana naa. Guníʼ iqueʼ maʼ xi para guibaneʼ. Despué bidieeʼ cuenta cadi jneza ngue modo guníʼ iqueʼ». Wanda, ti gunaa ni guyuu xizaa de modo guibani despué, guníʼ: «Guyuu ora guníʼ iqueʼ guirutiʼ zazalaʼdxiʼ naa ne ca xiiñeʼ, dede nin ca hermanu. Peru yanna rudieeʼ cuenta pabiáʼ gupa ca hermanu laadu ne nabé gucanecaʼ naa para bisiniiseʼ ca xiiñeʼ ne gácacaʼ xpinni Jiobá».

Racá ridúʼyanu, stale cosa ni cadi jneza nga riníʼ ique binni ora maʼ guca divorciar. Zándaca riníʼ íquecabe qué risácacabe ne cadi naquiiñeʼ guizaalaʼdxiʼ binni laacabe. Ne zándaca gúʼyacabe ra ruchee si ca binni ni ridxaagacabe, ne pur nga guiníʼ íquecabe cadi nadxii ca xpinni Cristu laacabe ne qué riénecaʼ laacabe. Peru casi bizaaca Stanisław ne Wanda, zándaca despué gudiicabe cuenta dxandíʼ rizaalaʼdxiʼ ca xpinni Cristu laacabe. Ne stale modo nga huayacané ca hermanu laacabe, neca nuu biaje qué rudiicabe cuenta.

RUNI SENTIR BINNI STUBI NE GUIRUTIʼ RIZAALAʼDXIʼ LAA

Peru cadi guiaandaʼ laanu, neca guyúbinu modo gacanenu ca hermanu ni maʼ guca divorciar, ziuu biaje zuni sentircaʼ nuucaʼ stúbicaʼ. Ne ca hermana ni guca divorciar nga cani jma riníʼ ique guirutiʼ rizaalaʼdxiʼ laa. Alicja guníʼ: «Maʼ gudiʼdiʼ xhono iza dede dxi gucaʼ divorciar, peru riuu biaje runeʼ sentir qué risacaʼ. Ora runeʼ sentir zacá rixeleʼ de binni, ruunaʼ ne riaʼyaʼ laca naa».

Neca stale cosa nga ni runi sentir cani raca divorciar, Biblia na cadi guixélecabe, purtiʼ pa guixélecabe qué zusihuínnicabe pa nácacabe «ti binni nuu xpiaaniʼ» (Prov. 18:1). Peru pa ti gunaa runi sentir stubi naquiiñeʼ ganna cadi galán guyubi conseju stiʼ ti hombre gatigá o guyubi laabe para quixhedxí ladxidoʼbe, ne zaqueca cadi naquiiñeʼ guni hombre. Purtiʼ pa gúnicabe zacá la? zándaca guiale xiixa ndaaniʼ ladxidóʼcabe.

Stale cosa nga ni runi sentir ca hermanu stinu ora gaca divorciarcaʼ. Nabé ridxíbicabe ora guicá íquecabe xi guizaacacabe ne laaca runi sentírcabe stúbicabe ne runi sentírcabe guirutiʼ rizaalaʼdxiʼ laacabe. Cumu stale nga runi ni sentírcabe ne raca nagana para laacabe gudxiilúcabe cani la? nga runi galán gacanenu laacabe cásica runi Jiobá ni (Sal. 55:22; 1 Ped. 5:6, 7). Nanna dxíchinu zudiicabe xquíxepeʼ laanu pur ni gúninu pur laacabe. Zudiicabe cuenta nápacabe xhamígucabe ni dxandíʼ nadxii laacabe ra ridagulisaacabe (Prov. 17:17; 18:24).

a Nuu de laacabe bidxaa lá.

Modo naquiiñeʼ guidúʼyanu divorcio

Para laanu ca xpinni Jiobá cadi guendariguite diʼ nga guichaganáʼ binni, purtiʼ rinándanu ni na Stiidxaʼ Dios. Lu Malaquías 2:16 rihuinni dxíchica nanalaʼdxiʼ Dios divorcio. Tobi lucha razón ni rudii Biblia para gaca divorciar binni nga ora tobi de laacaʼ chuʼné ni cadi xheelaʼ. Nga runi, cadi jneza nga guiníʼ ique binni gaca divorciar para si guichaganáʼ sti binni (Gén. 2:22-24; Deut. 5:21; Mat. 19:4-6, 9).

Peru pa gueeda gaca divorciar ti xpinni Cristu, zándaca purtiʼ bicheené xheelaʼ laa, ca hermanu ni ridagulisaanebe zacanecaʼ laabe. Nga runi, gúninu stipa pur gacanenu cani «runi ni jneza», «cani maʼ gucadé ladxidóʼ» casi runi Jiobá ni (Sal. 34:15, 18; Is. 41:10).

XI ZANDA GÚNILUʼ PARA GACANELUʼ

Ximodo zanda gacaneluʼ ti binni ni cayuubaʼ ladxidóʼ casi bieeteʼ lu tema riʼ. Biiyaʼ xi ruzeeteʼ Biblia ne ximodo huayacané caadxi xpinni Cristu tuuxa ni maʼ guca divorciar.

Bicaadiaga laabe ne biene laabe. (Prov. 16:20, 23)

Naquiiñeʼ gánnanu stale binni qué riuulaʼdxiʼ guiníʼ xi guiráʼ bizaaca ante gaca divorciar, ne ora riníʼ íquecabe xi guiráʼ bizaaca la? qué racané ni laacabe (Prov. 12:25; Rom. 12:15). Michał gucané Adam, hombre ni maca bieeteʼ lu tema riʼ, laabe guniʼbe zanda gucaʼdiáganu binni ne guiénenu laa ne cadi cuézanu gabi laanu xi guiráʼ bizaaca: «Ruyubeʼ modo gucaniáʼ Adam guiene ora nuu binni triste ne riníʼ ique qué risaca, zándaca guiníʼ xiixa ni cadi naquiiñeʼ guiníʼ ne despué gaca arrepentir». Nga runi, bisiene chaahuiʼ Michał laabe qué racalaʼdxiʼ gábibe laa xi guiráʼ bizaaca. Neca zacá bicaadiaga laabe casi ti xhamigu ni nadxii. Nabé galán runi sentir ca binni ni maʼ guca divorciar ora guidxíñanu laacaʼ ante o despué de xiixa guendaridagulisaa ne gábinu laacaʼ: «Ximodo nuuluʼ yaʼ. Zándaca nuuluʼ triste, peru intiica iquiiñeluʼ raríʼ nuaaʼ para gacaniáʼ lii».

Bisihuinni dxandíʼ rizaaláʼdxiluʼ laabe. (Filip. 2:4)

Mirosław, ti hermanu, guníʼ sicaríʼ: «Naa ne xheelaʼ gudixhe íquedu cueedu tiempu para gacanedu ti hermana ni guca divorciar. Biʼniʼ chaahuidu chapa puertaʼ stibe ne yenedu laabe ra nuu doctor». Neca ruluíʼ gastiʼ nga ni bíʼnicabe; peru nabé gucané ni binni guca divorciar ca. Chaahuiʼ chaahuiʼ guca fe stiʼ hermana riʼ naguidxi. Ne despué gúcabe precursora, ne guyuunisa ti dxaapahuiiniʼ stibe de 11 iza.

Cayacané ti guendaxheelaʼ de Testigu ti hermanu ni guca divorciar

Gudxi laabe riene Jiobá modo nuube.

Pa riníʼ ique binni ca guirutiʼ nadxii laa, zanda gábiluʼ laabe nadxii Jiobá cada tobi de ca xpinni. Dxandíʼ, cada tobi de laanu nga risácanu nezalú Jiobá ne para laabe «jma risaca [nu] que ca mani huiiniʼ» (Mat. 10:29-31). Cumu «Jiobá nga ni ruuyaʼ ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼno» la? nga runi riénebe ni runi sentir cani maʼ guca divorciar. Laabe qué zusaanabe nin ti xpínnibe (Prov. 17:3; Sal. 145:18; Heb. 13:5). Nga runi, bisihuinni rizaaláʼdxiluʼ binni ca ne gudxi laabe rusisaca Dios laabe purtiʼ cayúnibe ni na ne cayúnibe stipa pur guni adorarbe Jiobá modo riuulaʼdxiʼ (Filip. 2:29).

Gucané laabe cadi guixélebe de ca binni ridagulisaa.

Ora riníʼ ique binni guirutiʼ nadxii laa, raca nagana para laa cheʼ guendaridagulisaa; peru caquiiñecabe cani, purtiʼ ruquidxi cani fe stiʼ binni, riguu cani gana laa ne racané cani laa (Sal. 122:1; 1 Cor. 14:26). Nga runi caquiiñeʼ guizaalaʼdxiʼ ca binnigola ca binni riʼ. Wanda, gunaa ni maca bizéʼtenu lu tema riʼ, guníʼ: «Dede yanna rietenaláʼdxidu pabiáʼ galán modo gucanécabe laadu».

Gudxi laabe guni orarbe Dios, gúʼndabe Stiidxaʼ ne guiníʼ íquebe ni gúʼndabe ti chuʼbe jma gaxha de Dios. (Sant. 4:8)

Neca napa Jiobá stale poder ne nabézabe guibáʼ, rucaadiágabe ca «binni ni cayacaná ne cayuubaʼ ladxidóʼ». Bisietenalaʼdxiʼ binni ni guca divorciar ca ni na ca diidxaʼ riʼ, gudxi laabe pabiáʼ nga risaca cadi gusaana de guidxíñabe Jiobá, guni orarbe ne gúʼndabe Stiidxaʼ (Is. 66:2).

Biʼniʼ invitar laabe chigucheechetu diidxaʼ o gúʼndatu para xiixa guendaridagulisaa.

Cayuni predicar chupa hombre Testigu

Nga zacané xpinni Cristu ni maʼ guca divorciar ca gudxiilú guendanagana stiʼ. Marta, ti gunaa ni gucané ti hermana ni nuu triste despué de guca divorciar, guníʼ: «Rigucheechedu diidxaʼ juntu. Riuʼdu nayecheʼ ora ridúʼyadu rúnidu cani gudixhe íquedu. Riuu biaje ridúʼndadu para xiixa guendaridagulisaa, ne despué rúnidu ti guendaró nanixe para guidoʼdo».

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir