BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w14 1/12 yaza 8-10
  • Timgad: Ti guidxi bidxélacabe lade yuxi

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Timgad: Ti guidxi bidxélacabe lade yuxi
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2014
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • XIÑEE BICUÍCABE GUIDXI RIʼ
  • BICUUDXI ROMA LADXIDÓʼCABE
  • BIGAACHIʼ GUIDXI QUE LADE YUXI
  • «¡NGA NGA GUENDANABANI!»
  • Rietenalaʼdxuʼ la?
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2014
  • Yendá stiidxa Jiobá ndaaniʼ guiráʼ guidxi
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2015
  • Ca primé xpinni Cristu ne ca dios stiʼ guidxi Roma
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2010
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2014
w14 1/12 yaza 8-10
Ruina stiʼ guidxi Thamugadi, yanna runibiáʼcabe ni casi Timgad

Timgad ti guidxi bidxélacabe lade yuxi

LU IZA 1765, ti explorador de Escocia láʼ James Bruce qué guirá guidxagayaa ni cayuuyaʼ. Ra zuhuaabe que cayuuyabe ti arcu romanu ni gaʼchiʼ lade yuxi stiʼ desiertu nuu Argelia ni biʼniʼ ca binni que para guietenaláʼdxicaʼ ca guerra biʼniʼ ganarcaʼ. Peru cadi ngue si nga ni bidxélabe; qué gánnabe pa zuhuaabe lu caadxi ruina stiʼ guidxi jma naroʼbaʼ bicuí ca romanu ladu guiaʼ de África: guidxi que biree lani Thamugadi, yanna runibiáʼcabe ni casi Timgad.

Arcu stiʼ ca romanu ni rusietenalaʼdxiʼ laaca ca guerra biʼniʼ ganarcaʼ ndaaniʼ guidxi Timgad

Gudiʼdiʼ si jma de ti gayuaa iza, lu iza 1881, caadxi arqueólogo de Francia bizulú guleecaʼ guidxi que lade yuxi, ne biiyacabe caʼruʼ lica gaca feu ni. Ne laaca biiyacabe neca gúcani ti lugar nabidxi ne zitu guyuuni de xcaadxi guidxi, ca binni guleza ndaaniʼ guidxi Timgad bibánicaʼ galán ne gúpacaʼ stale luju. Peru, xiñee bicuí ca romanu que guidxi que lugar riʼ yaʼ. Xi zanda guizíʼdinu de guidxi riʼ ne ca binni guleza ndaaniʼ ni yaʼ.

XIÑEE BICUÍCABE GUIDXI RIʼ

Lu primé siglu ante de ca dxi stiʼ Jesús, bigaanda biʼniʼ mandar ca romanu ladu guiaʼ de África, peru guyuu caadxi tribu ni qué nibeza ti lugar si qué ninacaʼ ñuni mandarcabe laacaʼ ne bicaalucaʼ laacabe. Peru para ganda gucueeza ca romanu que de gucaalúcabe laacaʼ la? bicuicaʼ caadxi lugar lade ca dani ra nuu guidxi Argelia yanna para chuʼ soldadu gapaʼ ca lugar ra maʼ biʼniʼ ganárcabe (biquiiñecabe caadxi soldadu guyuu lu ti grupu biree lá Tercera Legión Augusta para bicuicaʼ cani). Ne despué bicuícabe guidxi Timgad, peru gadxé ni guníʼ íquecabe guninécabe ni.

Ruluíʼ si bicuí ca romanu que guidxi Timgad para ca soldadu ni maʼ guca jubilar, peru ni guníʼ íquecabe gúnicabe né laani nga cueecabe gana ca tribu cucaalú laacabe que... ne biaʼsiʼ biree ni gudixhe íquecabe que. Ca binni rigutoo ndaaniʼ guidxi que bizulú guyuuláʼdxicaʼ guiráʼ cosa galán gúpani. Ne ni bíʼyacabe raqué bicaani ca hombre que chuʼcaʼ lu ejércitu stiʼ Roma veinticincu iza para gácacaʼ romanu ne zaqueca ca hombrehuiiniʼ sticaʼ, purtiʼ ca binni si de Roma nga zanda cueza ndaaniʼ guidxi Timgad.

Guyuu caadxi binni de África qué ñuusicaʼ conforme ñácacaʼ romanu, sínuque dede gúpacaʼ puestu risaca ndaaniʼ guidxi que ne ndaaniʼ xcaadxi guidxi guyuu gaxha de laani. Ni gudixhe ique ca romanu para guni ganarcaʼ ca binni de lugar que bireendú ni purtiʼ cincuenta iza despué de gurí guidxi Timgad, stale de ca binni guleza ndaaniʼ guidxi que de África laacaʼ.

BICUUDXI ROMA LADXIDÓʼCABE

Ca pilar stiʼ luguiaa ra gúpacabe puestu para bitoocabe

Ca pilar stiʼ luguiaa ra gúpacabe puestu bitoocabe

Nagueenda biʼniʼ ganar ca romanu ladxidóʼ ca binni de África purtiʼ biaʼca bisisácacabe ca binni guidxi que, bíʼnicabe casi modo guníʼ ique Cicerón, ti políticu romanu. Biaʼ layú gucuaa ca romanu biáʼqueca gucuaa ca africanu. Ne gudixhe chaahuipecabe ca calle stiʼ guidxi que: gúpani cuadra de 20 metru pur 20 ne nabéʼ ca calle stini. Nabé guyuulaʼdxiʼ ca africanu que cani bíʼnicabe.

Cásica ndaaniʼ xcaadxi guidxi stiʼ Roma, ca binni de Timgad ridagulisaacaʼ dxi risíʼ binni ra luguiaa galahuiʼ guidxi que; raqué riguítecabe o ránnacabe xi guiráʼ cosa cazaaca raqué. Zándaca guníʼ ique ca binni nabeza lu desiertu que canazacaʼ lu bacaʼndaʼ stiʼ ca patiu gupa guidxi que para cadi guniná Gubidxa ndaʼ que laacaʼ; o cayázecaʼ sin quíxecaʼ ndaaniʼ ca bañu ni napa nisa dxaa, o zúbacaʼ cagaandacaʼ ca ra candani nisa nuu ndaaniʼ guidxi que cayuíʼnecaʼ ca xhamígucaʼ diidxaʼ. ¡Para laacabe ruluíʼ ti bacaandaʼ ngue chúʼcabe raqué!

Rihuinni cá chonna dios lu ni ribáʼquicabe ra baʼ

Rihuinni cá chonna dios lu guié bata ni riguíxhecabe ruaa baʼ

Laaca gucané teatru stiʼ ca romanu que para biʼniʼ garnarcaʼ ladxidóʼ ca africanu. Lugar que zuxeleʼ íqueni ne zanda chuʼ 3,500 binni de guidxi que ne rié xcaadxi binni nabeza gaxha de laani. Lu ni runi ca actor que rihuinni riuunecaʼ tuuxa ne ridíndecaʼ.

Religión stiʼ ca romanu que laaca gucaneni laacaʼ guni ganarcaʼ ladxidóʼ ca binni que. Lu pisu ne cueʼ ca bañu ni napa nisa dxaa que bicaacabe caadxi dibuju ni rusihuinni guiráʼ ni biʼniʼ cré ca romanu ne ni bisiidicaʼ. Nabé rié binni ca lugar riʼ, ngue runi chahuiʼ chahuiʼ binibiáʼcabe religión stiʼ ca romanu ne ca dios sticaʼ. Biyúbicabe modo chinanda ca africanu que guiráʼ ni rúnicabe ngue runi dede né lu ca guié bata riguíxhecabe ruaa ca baʼ que bicaacabe guionnaʼ dios stiʼ ca africanu ne guionnaʼ dios stiʼ ca romanu.

BIGAACHIʼ GUIDXI QUE LADE YUXI

Despué de bicuí Trajano guidxi ca lu iza 100 despué de ca dxi stiʼ Jesús, ca romanu que bidxiibacaʼ stale cereal ni ró binni ne bíʼnicabe aceite de oliva ne vinu ladu guiaʼ de África. Qué nindaa de ngue beeda gaca lugar que casi troja stiʼ guidxi Roma. Nabé galán modo bibani ca binni de Timgad ne bidale binni guidxi que dede gupa xidé bicuírucabe jma yoo deche ca muralla stini.

Ca binni de guidxi Timgad ne cani stiʼ ca layú que gúpacaʼ stale bueltu pur negocio bíʼninecaʼ ca binni de guidxi Roma, peru ca binni guleza gaxha de raqué huaxiéʼ galán modo bibánicaʼ. Lu siglu III, nabé guninácabe ca campesinu ne bidxiibacabe lu impuestu sticaʼ, ngue runi bicaalucaʼ laacabe. Caadxi de laacaʼ ni gucaʼ católicu, bidaagucaʼ ca donatista, ti grupu de binni ni nacaʼ xpinni Cristu laacaʼ, ne bicaalucaʼ Iglesia purtiʼ qué runi ni jneza. (Biiyaʼ cuadru ni láʼ «Ca donatista: ñee gúcacabe ti religión nayá la?».)

Gudiʼdiʼ si gayuaa iza de gudinde ca religión que, gudinde ca binni guidxi que ne guyuu caadxi binni ni binibiáʼcabe casi bárbaros, ni qué niná ñuni mandar Roma laacaʼ, nabé bicaalucaʼ guidxi que, ngue runi maʼ qué ñándaruʼ ñuni mandar Roma ladu guiaʼ stiʼ África. Lu siglu VI, caadxi tribu árabe ni nuu neza que binitilucaʼ guidxi Timgad ne bicaaguicaʼ ni. Despué maʼ guirutiʼ qué lica ñanna pa nuu guidxi que ne zaqué biaana ni ndaaniʼ yuxi jma de ti mil iza.

«¡NGA NGA GUENDANABANI!»

Ca diidxaʼ gucuá lu diidxaʼ latín ra bidagulisaacabe guidxi Timgad

Ca diidxaʼ gucuá lu diidxaʼ latín ra bidagulisaacabe: «Guinaazecabe maniʼ guiʼxhiʼ, gázecabe, quítecabe, guxídxicabe. ¡Nga nga guendanabani!»

Bixidxi ca arqueólogo que caadxi diidxaʼ ni cá lu diidxaʼ latín bidxélacaʼ lugar gupa guidxi que para guidagulisaa binni: «Guinaazecabe maniʼ guiʼxhiʼ, gázecabe, quítecabe, guxídxicabe. ¡Nga nga guendanabani!». Ti historiador francés bisiene ca diidxaʼ riʼ: «Modo guníʼ ique ca binni que bisihuínnicani qué nicá íquecaʼ ñápacaʼ jma, peru xcaadxi na bisihuínnicani nuu xpiaanicabe».

Maca xadxí riníʼ ique ca romanu que sicaríʼ de guendanabani. Apóstol Pablu, ni bibani lu primé siglu guníʼ nuu binni gúpapeʼ ni casi diidxaʼ ora riníʼ: «Laidóʼ ne laidéʼ, purti qué ganna nu pa nabani ru nu ixíʼ». Nécapeʼ napa ca romanu que religión sticaʼ peru jma gucuá íquecaʼ gúnicaʼ guiráʼ ni cayuuyacaʼ ne qué niníʼ íquecaʼ xi pur nabánicaʼ. Pablu gudxi ca xpinni Cristu cadi guidxaagacaʼ clase binni ca ora guníʼ: «Peru cadi udii tu lugar chuʼ tu quite laatu. Casi na cabe: “Pa idxaagu ni nadxaba la? zacá ni lii”» (1 Corintios 15:32, 33).

Nécapeʼ maʼ raca jma de ti mil gaayuʼ gayuaa iza nga bibani ca binni de Timgad, de yanna rinándaruʼ binni modo guníʼ íquecabe que. Ca dxi stinu riʼ, stale binni riníʼ biaʼsi ngue modo guníʼ ique ca romanu que: naquiiñeʼ gúninu ni riuuláʼdxinu laga nabáninu ne cadi cuʼ xaíquenu xi guizaaca despué. Peru Biblia gadxé modo rabi laanu guidúʼyanu guendanabani. Cumu «ma cadiʼdi guidxilayú caduʼya nu riʼ» la? rudiini laanu conseju riʼ: «Ne cani caquiiñe de ni nuu ndaani guidxilayú ri la? cadi para nga si ibani caʼ» (1 Corintios 7:31).

Ca ruina stiʼ guidxi Timgad, rusihuínnicani cadi caquiiñeʼ guiníʼ ique binni puru si ca cosa ni nuu yanna para guibani nayecheʼ. Naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu «Canitilú guidxilayú ne irá ni nuu ndaani ni que, peru qué ziuu dxi initilú ni guni ni na Dios» (1 Juan 2:17).

Ca donatista: ñee gúcacabe ti religión nayá la?

Ruina stiʼ ra guluunísacabe binni ndaaniʼ guidxi Timgad

Ra guluunísacabe binni riʼ rusihuínnini guyuu cani na naca xpinni Cristu Timgad

Ladu oeste stiʼ Timgad nuu caadxi ruina stiʼ ti yuʼduʼ nabé naroʼbaʼ stiʼ ca donatista ne ti lugar ra guluunísacabe binni. Nga rusihuinni lu siglu IV guca guidxi ca tobi de ca lugar ra jma guyuu ca donatista, laani nga ti religión ni bixeleʼ de Iglesia Católica ne nacaʼ xpinni Cristu laacaʼ.

Qué ñuulaʼdxiʼ ca donatista que ñuu ca emperador que lu guiráʼ ni runi Iglesia. Laacabe guníʼcabe nácacabe ti religión nayá, ni qué runi casi runi binni guidxilayú, peru cani bíʼnicabe bisihuinni cadi dxandíʼ ni guníʼcabe. Guyuucabe lu ca guendaridinde stiʼ ca binni guidxi que ne lu ca guendaridinde stiʼ ca políticu ne gucanécabe ca campesinu para gucaalucaʼ ca xpixuaanaʼ ca layú que ne gucaalúcabe cani ruquixe impuestu. Pur cani bíʼnicabe riʼ gucananalaʼdxiʼ ca xaíque stiʼ Roma laacabe. Ndiʼ rusihuinni qué ñaca diʼ ca donatista ti religión nayá (Juan 15:19).

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir