BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w16 diciembre yaza 3-7
  • Beeda gacaʼ casi guiráʼ clase binni

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Beeda gacaʼ casi guiráʼ clase binni
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2016
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • BIZULÚ BINEʼ XHIIÑAʼ JIOBÁ
  • BIʼNIʼ ASIGNÁRCABE NAA TI GUIDXI ZITU
  • GUCUAAʼ XCAADXI ASIGNACIÓN NE BICHAARUʼ XCAADXI COSA
  • CUCHAARUʼ STALE COSA
  • Bisaanaʼ guiráʼ ni para sayanandaʼ Cristu
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2017
  • Nuaaʼ nayecheʼ purtiʼ caziideʼ de Jehová ne cusiideʼ de lu Biblia
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2022
  • Bisiidiʼ Jiobá naa guneʼ xhiiñaʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2012
  • Stale modo hualuíʼ Jiobá laadu pabiáʼ nachaʼhuiʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2017
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2016
w16 diciembre yaza 3-7

HISTORIA STINNEʼ

Beeda gacaʼ casi guiráʼ clase binni

Denton Hopkinson guníʼ ni bizaaca

Dxi nahuiiniʼ Denton Hopkinson

«¡Zusaanaʼ lii pa chuʼnísaluʼ!». Zacá gudxi bixhozeʼ jñaaʼ lu iza 1941. Neca zaqué, gudixhe ique jñaaʼ chúʼnisa para gaca testigu stiʼ Jiobá. Ne dxandíʼ, zeʼ bixhozeʼ bisaana laadu. Deruʼ xhono iza napaʼ dxiqué.

ANTE guizaaca ndiʼ, maca riuuladxeʼ guiziideʼ de stiidxaʼ Dios ante. Nabé riuuladxeʼ ca publicación stiʼ jñaaʼ ne jma nga ca dibuju zeeda lúcani. Qué riná bixhozeʼ guiniʼné jñaaʼ naa de ni caziidiʼ, peru cumu nabé riuuladxeʼ gannaʼ xiixa la? rinabadiidxaʼ stale cosa, ngue runi ruundanebe naa ora maʼ qué guinni bixhozeʼ ra yoo. De raqué nga gudixheʼ iqueʼ gudieeʼ xquendanabaneʼ Jiobá. Guyuaanisaʼ lu iza 1943 ndaaniʼ guidxi Blackpool (Inglaterra), dxi napaʼ chii iza.

BIZULÚ BINEʼ XHIIÑAʼ JIOBÁ

Gatigá rireeniáʼ jñaaʼ chigucheechedu diidxaʼ juntu. Para ganda gusíʼdidu binni de Biblia la? riquiiñedu gramófono, guizáʼ naroʼbaʼ cani ne nanaa cani biaʼ gaayuʼ kilu. ¡Guníʼ ique pabiáʼ nagana para ti baʼduhuiiniʼ biaʼ naa guáʼ tobi de ca aparatu que!

Gucalaʼdxeʼ ñacaʼ precursor dxi napaʼ catorce iza. Gudxi jñaaʼ naa guinieniáʼ siervo para los hermanos (yanna riʼ runibiaʼnu laacabe casi superintendente de circuito). Gúdxibe naa galán guiziideʼ ti dxiiñaʼ para quixeʼ ca gastu stinneʼ, ne bineʼ ni zaqué. Binesiáʼ dxiiñaʼ chupa iza, gunieniáʼ sti superintendente sti biaje para guinabadiidxaʼ laa pa maʼ zanda gacaʼ precursor ne laa gudxi naa: «¡Maʼ, bizulú!».

Ngue runi, lu beeu abril iza 1949, naa ne jñaaʼ bisaanadu yoo ni caguíxedu, nuu de ca mueble stidu bitoʼdo ne nuu ni bisigáʼdedu ne yebiʼdu Middleton, ti guidxi ni riaana gaxha de Mánchester. Raqué bizuludu de precursor. Tapa beeu despué, biyubeʼ sti precursor para chigucheecheniáʼ diidxaʼ sti lugar. De raqué guluu Betel gana laadu chigacanedu ti congregación ni nacubi guca ndaaniʼ guidxi Irlam. Ne jñaaʼ biaana ndaaniʼ sti congregación, laa ne sti xcompañera precursora.

Naa ne compañeru stinneʼ bisaanacabe lu nadu gúnidu ca reunión que. Deruʼ 17 iza napaʼ dxiqué, peru ndaaniʼ congregación ni nacubi bizulú que huaxiéʼ hermanu nuu ni zanda guni ca dxiiñaʼ que. Gudiʼdiʼ si tiempu, sti biaje ca biʼniʼ invitárcabe naa guidxaaʼ de congregación, yanna maʼ ndaaniʼ guidxi Buxton, purtiʼ raqué huaxiéʼ publicador nuu ne caquiiñeʼ chuʼ tu gacané laacabe. Stale biaje guníʼ iqueʼ zacané ca asignación que naa para guiziideʼ guneʼ ca dxiiñaʼ ni guicaaʼ despué.

Cayabi Denton Hopkinson ne xcaadxi hermanu binni nuu ti libana lu iza 1953

Canidu chitiidiʼ ti libana ndaaniʼ guidxi Rochester (Nueva York, 1953).

Lu iza 1951, bichayaʼ solicitud para chaaʼ Scuela stiʼ Galaad stiʼ Watchtower. Peru lu diciembre iza 1952 guniʼnécabe naa para guneʼ serviciu militar stinneʼ. Gucalaʼdxeʼ nuyubeʼ modo para cadi ñuneʼ ni purtiʼ ministru de tiempu completu naa, peru qué niná tribunal que ñuuyaʼ naa casi ti ministru, ngue runi gudixhe guseguyoocabe naa xhoopaʼ beeu. Nuseguyoorúcabe naa dxi gucuaaʼ invitación para chaaʼ clase 22 stiʼ Galaad. Ne lu beeu julio iza 1953, mápeca dxibaʼ lu ti barcu ni láʼ Georgic, para chaaʼ Nueva York.

Ora yendayaʼ raqué, guyaaʼ ti asamblea ni láʼ «Sociedad del Nuevo Mundo». Gudiʼdiʼ si ni maʼ naquiiñeʼ chaaʼ South Lansing (Nueva York), ra chigaca Scuela stiʼ Galaad que. Para chindayaʼ raqué naquiiñeʼ guicaaʼ ti tren ne ti autobús. Peru cumu deruʼ bireeʼ cárcel la? huaxiéʼ bueltu napaʼ, gupa xidé bitiiñeʼ ti pasajeru naa 25 centavu para quixeʼ pasaje lu autobús ni chindané naa South Lansing.

BIʼNIʼ ASIGNÁRCABE NAA TI GUIDXI ZITU

Scuela stiʼ Galaad que guizáʼ gucané ni laadu para gácadu casi guiráʼ clase binni (1 Corintios 9:22). Biʼniʼ asignárcabe chonna de laadu Filipinas, naa, Paul Bruun ne Raymond Leach. Gudiʼdiʼ si chupa chonna beeu de cabézadu guicaadu visa stidu, gucuaadu cani ne gudxíbadu lu barcu ni zeʼ neza chuudu que. Gudídidu guiráʼ lugar riʼ: Rotterdam, mar Mediterráneo, canal de Suez, océano Índico, Malasia ne Hong Kong... ¡cuarenta y siete dxi lu nisadóʼ! Últimu yendadu Manila 19 de noviembre iza 1954.

Dxiʼbaʼ Denton Hopkinson ne Raymond Leach ndaaniʼ ti barcu lu iza 1954

Naa ne Raymond Leach, dxi bínidu ti biaje de cuarenta y siete dxi lu barcu para chindadu Filipinas.

Yanna maʼ naquiiñeʼ guiaʼdu cultura stiʼ ca binni que, guidxi que ne idioma sticaʼ. Nacubi yendadu que guiónnadu biʼniʼ asignárcabe ti congregación ni nuu Quezón City, lugar que nuu stale binni ni riníʼ inglés. Ngue runi, chupa chónnaruʼ diidxaʼ maʼ bizíʼdidu lu idioma tagalo dxi zinedu xhoopaʼ beeu raqué. Peru lu sti asignación ni gucuaadu que maʼ qué západu guendanagana que.

Ti dxi, naa ne Raymond bidxéladu chupa carta ndaaniʼ cuartu stidu ora biguétadu de yegucheechedu diidxaʼ, ndiʼ guca ni lu beeu mayo iza 1955. Yanna maʼ chigácadu superintendente de circuito. Neca deruʼ 22 iza napaʼ, peru asignación que gucané ni naa guiziideruáʼ ximodo zanda gacaniáʼ guiráʼ clase binni.

Cutiidiʼ Denton Hopkinson ti libana

Cudieeʼ ti libana lu ti asamblea de circuito lu idioma becol.

Casi primé biaje bidieeʼ ti libana dxi maʼ nacaʼ superintendente de circuito la? bidieeʼ ni ndaaniʼ ti calle frente de ti tienda ni nuu ndaaniʼ guidxi que. Nagueendaca bieneʼ, dxiqué napa ca binni de Filipinas costumbre gudiicaʼ libana ca lugar ra riuu stale binni. Ora chigannaʼ ca congregación nuu lu circuito que, rudieeʼ libana frente ra nápacabe ayuntamientu, ra nuu plaza, ra luguiaa, ra nuu cancha de basquetbol, ra parque ne stale biaje bidieeʼ ni squina calle. Ti biaje nuaaʼ San Pablo biaba dxacha ti nisaguié ne maʼ qué ñanda nudieeʼ discursu ra luguiaa stícabe, ngue runi gudxeʼ ca hermanu ni zaniruʼ ndaaniʼ congregación que chuudu ra Yoo stiʼ Reinu. Despué, gunabadiidxaʼ ca hermanu que pa zanda guiníʼcabe naca ni ti reunión para guiráʼ binni, purtiʼ guníʼ íquecabe qué ñaca ni ti lugar ra nuu stale binni.

Riaanaʼ ra lidxi ca hermanu ne neca qué gapa lídxicabe stale luju peru nabé nayá cani. Stale biaje raseʼ lu ti esterilla (casi daa) ni riguixheʼ lu pisu de yaga. Cumu cadi dxiʼ guidubi buelta bañu stícabe la? biziideʼ gazeʼ interu nacuaʼ lari. Runeʼ viajar lu autobús ne lu jeepney (ti carru casi autobús), ne ora riaaʼ lu xcaadxi isla, riaaʼ lu barcu. Lu ca iza ni maʼ ziniaaʼ de cayuneʼ xhiiñaʼ Jiobá qué huayuu dxi gapaʼ ti carru.

Ra bicheecheʼ diidxaʼ ne ra yegannaʼ ca congregación que gucané cani naa guiziideʼ idioma que. Qué ñuu dxi nicaaʼ ti cursu, biziideʼ ra reunión ne ra rucaadiagaʼ ca hermanu ni rucheecheniáʼ diidxaʼ. Ruyúbicabe modo gacanécabe naa, ne rudieeʼ xquíxepeʼ laacabe saca gúpacabe paciencia naa ne saca gúdxicabe naa paraa cucheeʼ.

Ra zidiʼdiʼ tiempu gucuaaʼ xcaadxi asignación ne laacani nga bicaa cani naa guiaaʼ lugar que. Lu iza 1956, yeganna hermanu Nathan Knorr guidxi Filipinas, bidiicabe naa guneʼ tender relaciones públicas para asamblea nacional que. Qué lica gannaʼ guneʼ dxiiñaʼ que, peru né stale guendanayecheʼ gucané ca hermanu que naa guneʼ ni. Nin ti iza caʼruʼ tiidiʼ, mápeca cayaʼtaʼ chaahuiʼ ximodo gaca sti asamblea nacional, ne raqué yeganna hermanu Frederick Franz, ni zeeda de ra sede mundial, laadu. Biaje riʼ maʼ naa gucaʼ superintendente stiʼ asamblea que ne biziideʼ stale de hermanu Frederick Franz purtiʼ nagueenda riaa ra tiica cheʼ. Nabé guyuulaʼdxiʼ ca hermanu de Filipinas que ora bíʼyacaʼ nacu hermanu Franz traje típico sticaʼ, ni rábicabe barong tagalog ora cutiidiʼ libana stiʼ.

Dxi biʼniʼ nombrárcabe naa superintendente de distrito, gupa xidé biziideʼ guiaaʼ xcaadxi cosa sti biaje. Tiempu que ruluidu binni ti película ni láʼ La felicidad de la Sociedad del Nuevo Mundo, ne stale biaje rúnidu ni ca lugar ra napampa, ra riuu stale binni. Stale biaje nabé ruchiiñaʼ manichuga laadu. Ribidxi biaaniʼ stiʼ proyector que laacame ne riguiidicame luni ne nagana para gusiadu ni. Neca nagana nga quixhe chaahuidu modo gaca reunión para guluidu película que binni la? guizáʼ riéchedu ora ridúʼyadu rudiicabe cuenta nuu organización stiʼ Jiobá ndaaniʼ stale guidxi roʼ ni nuu lu Guidxilayú.

Ca sacerdote católicu que gúdxicaʼ ca xaíque stiʼ ca guidxi que cadi gudiicaʼ permisu laadu gúnidu asamblea stidu. Nuu tiru ora gudiʼdu discursu gaxha de ca yuʼduʼ que, ruxhídxicabe campana para gucuézacabe programa stidu. Neca rúnicabe zaqué, qué nibezadxí dxiiñaʼ riʼ ne stale binni de nezaqué gúcacaʼ testigu stiʼ Jiobá.

GUCUAAʼ XCAADXI ASIGNACIÓN NE BICHAARUʼ XCAADXI COSA

Lu iza 1959 gucuaaʼ ti carta ra cayuni invitárcabe naa chiguneʼ dxiiñaʼ Betel. Raqué biziideruáʼ stale cosa. Gudiʼdiʼ si ti tiempu gunábacabe naa guneʼ visita de zona ndaaniʼ xcaadxi guidxi, ne lu tobi de ca viaje que nga binebiaʼyaʼ Janet Dumond, ti misionera ni cayuni xhiiñaʼ Jiobá Tailandia. Biséʼndasaadu carta ra nuudu ti tiempu ne despué bichaganadu. Maʼ bisaʼdu cincuenta y un iza de cayúnidu xhiiñaʼ Jiobá juntu.

Denton ne Janet Hopkinson nuucaʼ Filipinas

Dxi yeniáʼ Janet lu tobi de ca isla ni nuu archipiélago filipino.

Gupaʼ privilegiu chigannaʼ ca hermanu stinneʼ de 33 guidxi. Ni gucané naa para gudxieeluáʼ ca guendanagana rapa binni ora guni tratar gadxé gadxé binni nga ca asignación ni gupaʼ ante. Guiráʼ lugar ra guyuaaʼ, cadi huayacané si cani naa guixeleʼ xpiaaneʼ, sínuque huayacané cani naa guuyaʼ pabiáʼ nadxii Jiobá guiráʼ clase binni (Hechos 10:34, 35).

Cucheeche Denton ne Janet Hopkinson diidxaʼ ra nuu ti gunaa

Rúnidu stipa pur cadi gusaana de gucheechedu diidxaʼ.

CUCHAARUʼ STALE COSA

¡Nabé nayecheʼ nga runeʼ sentir guneʼ xhiiñaʼ Jiobá ndaaniʼ guidxi Filipinas! Maʼ bidale ca publicador xhii biaje jma que biaʼ nácacaʼ dxi bedandayaʼ. Naa ne Janet nuurudu Betel ni nuu Quezón City. Ne neca maʼ ziniaaʼ jma de sesenta iza de cayuneʼ xhiiñaʼ Jiobá ndaaniʼ guidxi riʼ, peru runeʼ sentir caquiiñeruʼ guiaaʼ guneʼ ni rinabaʼ Jiobá naa. Guiráʼ ni huadxaa ndaaniʼ organización stiʼ Dios ca dxi riʼ, rinandaʼ cani né stale guendanayecheʼ ra cayuneʼ xhiiñaʼ Jiobá ne ra cayacaniáʼ ca hermanu.

Caniʼné Denton ne Janet Hopkinson ti dxaapahuiiniʼ Testigu

Riéchedu nga guidúʼyadu cadale ca testigu stiʼ Jiobá.

Rúnidu stipa pur guicaadu guiráʼ ni rábidu racalaʼdxiʼ Jiobá gúnidu, ne huayuʼdu nayecheʼ. Ne laaca huayúnidu stipa biaʼ gándatiʼ para guchaʼdu guiráʼ ni caquiiñeʼ guchaʼdu ti gacanedu ca hermanu. Ne maʼ gudixhe íquedu gacanedu guiráʼ clase binni biaʼ dxi naʼ Jiobá.

Caniʼné Denton Hopkinson ti betelita joven ndaaniʼ Betel ni nuu Filipinas

Cayúnirudu dxiiñaʼ ndaaniʼ Betel ni nuu Quezón City.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir