BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w21 enero yaza 26-30
  • Bizíʼdidu qué chuʼ dxi gábidu Jehová coʼ

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Bizíʼdidu qué chuʼ dxi gábidu Jehová coʼ
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2021
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • XIMODO BIZULÚ GUNNAXHIIDU JEHOVÁ
  • GUCA CUMPLIR NI GUNÍʼ ÍQUEDU GÚNIDU
  • BIDXÍʼLUDU XCAADXI GUENDANAGANA
  • PRIMÉ BIAJE GUDXIIBAʼ LU TI DANI
  • TI BAÑU NI QUÉ HUAYUUYAʼ
  • CA PRIMÉ PUBLICACIÓN NI BIREE LU IDIOMA AMI
  • TI TIEMPU NAGANA
  • BINITEʼ TUUXA NI NADXIEEʼ
  • Gunábacabe chigúnicabe dxiiñaʼ né stale gana Taiwán
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2014
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2021
w21 enero yaza 26-30
Kathleen ne Harvey Logan dxi jma nahuinicaʼ.

HISTORIA STINNEʼ

Bizíʼdidu qué chuʼ dxi gábidu Jehová coʼ

KATHLEEN LOGAN GUNÍʼ XI BIZAACA

DESPUÉ de tifón que, reciu cuxooñeʼ nisa guiiguʼ ne zineni beñe ne guié. Napa xidé tídidu sti ladu guiiguʼ que, peru ziné nisa puente nuu raqué. Naa ne Harvey, xheelaʼ, nuunedu intérprete stidu de idioma ami. Guiónnadu cadxibidaatadu. Sti ladu guiiguʼ que nuu caadxi hermanu, nuucaʼ xizaa ne cabézacaʼ tídidu. Bidxíʼbadu carru stidu atrá de ti camión xcaadxi naroʼbaʼ. Gastiʼ ndaʼ doo nin cadena para gundiibidu ni, neca zaqué gudiʼdiʼ camión que guiiguʼ chaahuidugá. Zitu guca neza que para laadu ne qué nusaana de ñuni orardu Jehová, peru gunda yendadu sti ladu guiiguʼ que. Bizaaca ndiʼ lu iza 1971 ne nuudu ladu este de costa stiʼ guidxi Taiwán, zitu de ra gúledu. Lagudii lugar güeniaʼ laatu historia stidu.

XIMODO BIZULÚ GUNNAXHIIDU JEHOVÁ

Ndaaniʼ familia stiʼ Harvey, xheelaʼ, laa nga baʼduʼ lugola. Binibiáʼ familia stibe ni dxandíʼ ndaaniʼ ti guidxi ni biree lá Midland Junction, ni riaana Australia Occidental, tiempu biuu ti problema económicu lu ca iza 1930. Gunnaxhii Harvey Jehová ne guyuunisa dxi napa 14 iza. Ne qué nindaa, biziidibe cadi gudxiguétabe nin ti asignación. Ti biaje, dxi nahuiinirube, gunábacabe laabe gúʼndabe Torre stiʼ ni rapa, peru qué ninabe purtiʼ guníʼ íquebe qué zanda gúnibe ni jneza. Peru hermanu ni caniʼné Harvey que gudxi laa: «Ndaaniʼ organización stiʼ Jehová, ora chuʼ tu gabi lii gúniluʼ xiixa la? cayabi ni lii purtiʼ nanna zanda gúniluʼ ni jneza» (2 Cor. 3:5).

Naa, jñaaʼ ne bendaʼ ni jma huaniisi, bizíʼdidu ni dxandíʼ ndaaniʼ guidxi Inglaterra. Peru bindaa bixhozeʼ para biziidiʼ ni dxandíʼ ne primerugá que, nabé bicaalú laadu. Neca qué nabe, guyuaanisaʼ dxi napaʼ gaʼ iza. Gudixheʼ meta gacaʼ precursora ne despué gacaʼ misionera. Peru maca nannaʼ dede dxi gusaaʼ 21 iza zudii bixhozeʼ lugar gacaʼ precursora. Stale tiempu nga para cuezaʼ. Ngue runi, dxi maʼ napaʼ 16 iza, né permisu stiʼ bixhozeʼ, yendezaʼ Australia ra nuu bendaʼ ni jma huaniisi, ni yendeza ndaaniʼ guidxi ca. Ne dxi bisaaʼ 18 iza, maʼ gucaʼ precursora.

Dxi bichaganadu, lu iza 1951.

Binebiaʼyaʼ Harvey Australia. Guirópadu gúpadu deseu de gácadu misioneru. Bichaganadu lu iza 1951. Despué de chupa iza de nácadu precursor, biʼniʼ invitárcabe laadu gúnidu dxiiñaʼ de circuito. Runi abarcar circuito stidu que ti parte naroʼbaʼ de Australia Occidental, ngue runi gatigá runi viajardu zitu lu carru ca lugar ra huaxiéʼ nuu binni ne ra gastiʼ nisa.

GUCA CUMPLIR NI GUNÍʼ ÍQUEDU GÚNIDU

Cayuni entregar Hermanu Nathan Knorr ca diploma de graduación de Galaad stiʼ Kathleen ne Harvey.

Graduación de Galaad stidu, ndaaniʼ estadiu Yankees, lu iza 1955.

Lu iza 1954 biʼniʼ invitárcabe laadu clase númeru 25 de Galaad. Mayaca gaca cumplir ni guníʼ íquedu gúnidu, ¡gácadu misioneru! Yendadu Nueva York lu barcu ne bizuludu biʼniʼ estudiar chaahuidu Biblia. Lu ca clase de Galaad, naquiiñeʼ guizíʼdidu diidxastiá, peru guca nagana para Harvey guiníʼ chaahuiʼ erre.

Ca instructor que bizeetecaʼ pa nuu tu racalaʼdxiʼ cheʼ Japón chigacané la? zanda gucaacaʼ lacaʼ para guiziidicaʼ japonés. Laadu qué ninadu nucaʼdu ladu purtiʼ gulézadu gabi organización laadu para chuudu. Dxi gunna hermanu Albert Schroeder, tobi de ca instructor de Galaad, qué nucaʼdu ladu, gúdxibe laadu: «Laguiníʼ ique ni xcaadxi». Cumu biiyabe caníʼ íquedu ni la? gúdxibe laadu: «Naa ne xcaadxi instructor maʼ bicaʼdu latu. Laguuyaʼ ximodo cheni laatu lu japonés». Cadi nagana guca para Harvey guiziidiʼ idioma riʼ.

Napa Harvey 26 iza ne naa 24 dxi bedandadu Japón lu iza 1955. Tiempu que nuu 500 publicador ndaaniʼ guidxi riʼ. Biseendacabe laadu ndaaniʼ guidxi Kobe ne biuʼdu raqué tapa iza. Despué, biʼniʼ invitárcabe laadu lu dxiiñaʼ de circuito sti biaje, gaxha de guidxi Nagoya, guizáʼ bisiecheʼ ni laadu. Nabé guyuuláʼdxidu gúnidu dxiiñaʼ Japón: pur ca hermanu, pur guendaró ne purtiʼ guizáʼ galán lugar que... Peru, qué nindaa, bedandá sti oportunidad para gusihuínnidu pa dxandíʼ nápadu gana gúnidu ni guinabaʼ Jehová laadu.

BIDXÍʼLUDU XCAADXI GUENDANAGANA

Naa ne Harvey né xcaadxi misioneru ndaaniʼ guidxi Kobe (Japón), lu iza 1957.

Despué de chonna iza de cayúnidu dxiiñaʼ de circuito, gunabadiidxaʼ sucursal de Japón laadu pa zanda chuudu Taiwán para chiguni predicardu ca amis, ti guidxi indígena. Guca caadxi hermanu amis apóstata, ne caquiiñeʼ sucursal de Taiwán ti hermanu ni nanna guiníʼ japonés para gacané gaca chaahuiʼ guendanagana riʼ.a Nagana decisión riʼ, purtiʼ riuuláʼdxidu modo nabánidu Japón. Peru biziidiʼ Harvey cadi gudxiguetaʼ nin ti asignación, ngue runi guyuudu.

Dxi yendadu Taiwán, lu noviembre de 1962, nuu 2,271 publicador. Mayoría de laacaʼ nácacaʼ amis. Yanna maʼ caquiiñeʼ guizíʼdidu chino, peru ni nápasidu nga ti libru ne ti maestra ni qué riníʼ inglés. Neca zacá, bizíʼdidu ni.

Cadi xadxí de yendadu Taiwán, biʼniʼ nombrárcabe Harvey siervo de sucursal. Cumu nahuiiniʼ sucursal que la? gunda biʼniʼ tender Harvey ca responsabilidad stiʼ raqué ne biʼniʼ predicárnebe ca hermanu amis chupa chonna semana lu ti beeu. Nuu biaje laaca gúcabe superintendente de distrito, ne pur nga rudiibe discursu lu ca asamblea. Ñanda nudiibe ca discursu que japonés ne ñene ca binni amis laabe, peru rudii Gobiernu lugar guni ca religión reunión sticaʼ lu si idioma chino. Ngue runi biʼniʼ discursar Harvey neca huaxiéʼ riníʼ chino, laga cayuni interpretar ti hermanu ni caniʼbe lu idioma ami.

Ca dxi que, gudíxhecabe ley marcial ndaaniʼ guidxi Taiwán. Nga runi naquiiñeʼ cuee ca hermanu que permisu para gápacaʼ ca asamblea sticaʼ. Nagana para guicaa binni ca permisu que ne rindaa ca puliciá para gudiicaʼ ni, ngue runi rié Harvey ra oficina stícabe ne ribeza dede ra gudiicabe ni laa. Rituí lú ca puliciá gúʼyacaʼ tuuxa de sti guidxi zuba cabeza laacaʼ, ngue runi nagueendaca rudiicaʼ laabe permisu que.

PRIMÉ BIAJE GUDXIIBAʼ LU TI DANI

Kathleen, Harvey ne xcaadxi binni zidíʼdicaʼ ti guiiguʼ lu ti carru.

Zidídidu ti guiiguʼ ni nuu Taiwán para chiguni predicardu.

Dxi runi predicárnedu ca hermanu, rizadu ti hora o jma ne maʼ ziguíbadu dani ne maʼ zidídidu guiiguʼ. Rietenalaʼdxeʼ primé biaje guca tocar naa quibaʼ ti dani. Despué de bideʼdu nagueenda, gucuaadu ti autobús a las cinco y media de la mañana para guyuudu ti guidxihuiiniʼ ni riaana zitu. Gudídidu ndaaniʼ ti guiiguʼ ne bizuludu gudxíbadu ti dani. Nabé derechu nuu dani que, biaʼsi luaʼ rindá ñee hermanu ni zeʼ delante de naa.

Siadóʼ que, biʼniʼ predicarné Harvey caadxi hermanu de lugar que, laga cayuneʼ predicar stubeʼ ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ ra nabeza caadxi binni ni riníʼ japonés. Biaʼ la una de la tarde maʼ birá stipa stinneʼ, purtiʼ maʼ gudiʼdiʼ hora gahuaʼ. Ne ora biiyaʼ Harvey, maʼ zeʼ ca hermanu. Bidiicabe chonna dxita Harvey pur caadxi revista. Bisiidibe naa gahuaʼ dxita yaa, gudxiidebe chupa huecuhuiiniʼ cueʼ tobi de ca dxita que ne güeʼbe ni. Neca cadi cayuuladxeʼ ni, güeeʼ tobi. Peru ¿tu gueʼ sti dxita que yaʼ? Naa xa, purtiʼ qué zanda guietené Harvey naa pa guieeguaʼ pur qué ñahuaʼ chaahueʼ.

TI BAÑU NI QUÉ HUAYUUYAʼ

Ti biaje, lu ti asamblea de circuito, bizaacaʼ xiixa ni cadi cabezaʼ. Biaanadu ra lidxi ti hermanu ni nabeza cueʼ ti Yoo stiʼ Reinu. Lu cultura stiʼ ca amis, nabé risaca gaze binni. Ngue runi, biʼniʼ preparar xheelaʼ superintendente que ra gázedu. Cumu nuu xhiiñaʼ Harvey la? gúdxibe naa chaaʼ primé. Bizuhuaa hermana que chonna bandeja: tobi ra daʼ nisa gaʼndaʼ, stobi ra daʼ nisa ndaʼ ne tobi ni gastiʼ daʼ ndaaniʼ. Bidxagayaaʼ purtiʼ bizuhuaabe cani fuera, ra zanda guʼyaʼ ca hermanu ni nuu ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu ni cayuni preparar asamblea que. Gunabaʼ laabe gudiibe naa ti cortina o ti ndaa lari, ¡peru bidiibe naa ti cortina de plásticu transparente! Guníʼ iqueʼ chaaʼ deche yoo que, peru nuu caadxi gansu raqué ne nuuca listu para quírucaʼ tutiica guidxiña laacaʼ. Ngue runi guníʼ iqueʼ: «Cumu nuu xhiiñaʼ ca hermanu ca la? qué zudiicaʼ cuenta pa caguiibeʼ ladeʼ. Ne pa qué gazeʼ la? zándaca guchiicheʼ laacabe. Nga runi zuneʼ ni». Ne bineʼ ni.

Nacu Harvey ne Kathleen lari ni racu ca amis.

Nácudu lari ni racu ca ami.

CA PRIMÉ PUBLICACIÓN NI BIREE LU IDIOMA AMI

Bidii Harvey cuenta raca nagana para ca hermanu amis guni progresarcaʼ purtiʼ stale de laacaʼ qué gánnacaʼ gúʼndacaʼ; ne qué gápacabe publicación lu stiidxacabe. Tiempu que bizulú biquiiñeʼ alfabeto latino para guicá idioma ami, ngue runi guníʼ íquedu gusíʼdidu ca hermanu gúʼndacaʼ idioma ni riniʼcaʼ. Nabé naroʼbaʼ dxiiñaʼ ca. Peru, ra gudiʼdiʼ tiempu, maʼ stubi ca hermanu runi estudiarcaʼ. Bizulú biree publicación lu idioma ami biaʼ lu iza 1966. Ne lu iza 1968 bizulú biree Torre stiʼ ni rapa.

Publicación si lu idioma chino rudii Gobiernu que lugar guiaaziʼ. Ngue runi, para cadi chuʼdu lu guendanagana, biree Torre stiʼ ni rapa lu idioma ami lu gadxé gadxé formatu. Guyuu ti tiempu biree ti versión stiʼ Torre stiʼ ni rapa lu chupa idioma juntu: chino mandarín ne ami. Ti guihuinni casi ora cusíʼdidu binni idioma chino. Dede dxiqué cudii organización stiʼ Jehová stale publicación lu idioma ami para gacané ca binni riʼ guiziidicaʼ ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia (Hech.10:34, 35).

TI TIEMPU NAGANA

Biaʼ lu iza 1960 ne 1970, qué ninanda stale hermanu amis ca norma stiʼ Dios. Cumu qué riene chaahuicabe ca principiu zeeda lu Biblia la? feu modo nabani stale de laacabe, rixúdxicabe o rigúʼbacabe gueza o nuez de areca (o de betel). Yeganna Harvey stale congregación para gacané ca hermanu que guiénecaʼ ximodo ruuyaʼ Jehová ca cosa ca. Lu tobi de ca visita ni bíʼnibe ca, bizaaca ni bizeeteʼ ra bizuluáʼ canieeʼ que.

Ca hermanu ni guca humilde guyuucaʼ dispuestu guchaacaʼ, peru stale tu qué niná nuchaa. Ne lu 20 iza, de 2,450 publicador ni nuu Taiwán, beeda guiaana 900. Guizáʼ gulee nga gana laadu. Gunna dxíchidu qué zaguu Jehová ndaayaʼ ti organización ni cadi nayá (2 Cor. 7:1). Ra gudiʼdiʼ tiempu, maʼ qué ñuni ca hermanu que guiráʼ ni rúnicaʼ. Ne pur ca ndaayaʼ stiʼ Jehová yanna maʼ nuu jma de 11,000 publicador Taiwán.

Ra bizulú iza 1980, bizulú ca congregación amis biʼniʼ progresar. Ngue runi jma maʼ gunda gucané Harvey ca hermanu ni riníʼ chino. Nabé nayecheʼ guyuube ra gucanebe xheelaʼ caadxi hermana gácacaʼ Testigu. Rietenalaʼdxeʼ nabé biéchebe primé biaje biʼniʼ orar tobi de laacaʼ Jehová. Naa laaca nabé nayecheʼ nuaaʼ purtiʼ gucaniáʼ stale binni guidxiña Jehová. Ne laaca nuaaʼ nayecheʼ purtiʼ dxi guyuaaʼ ra sucursal de Taiwán, bineniaʼ dxiiñaʼ chupa xiiñiʼ ti binni ni biindaniáʼ Biblia, ti hombre ne ti gunaa.

BINITEʼ TUUXA NI NADXIEEʼ

Maʼ qué gapaʼ xcompañeruaʼ. Despué de 59 iza de bichaganadu, biʼniʼ ganar cáncer Harvey, xheelahuiineʼ ni nadxieeʼ, gútibe 1 de enero de 2010. Bíʼnibe dxiiñaʼ lu serviciu de tiempu completu casi 60 iza. Guizáʼ cabanaʼ laabe. Peru nabé nayecheʼ nuaaʼ gucaniáʼ laabe bizuludu xhiiñanu ndaaniʼ chupa guidxi sicarú. Bizíʼdidu guinidu, —ne casu stiʼ Harvey biziidiʼ gucaa— chupa idioma nabé nagana ni riníʼcabe Asia.

Chupa chonna iza despué de guti Harvey, guníʼ ique Grupu ni Zániru jma galán guibiguetaʼ Australia pur maʼ huaniiseʼ. Primerugá que guníʼ iqueʼ: «Qué gapaʼ diaʼ gana guireeʼ de Taiwán». Peru bisiidiʼ Harvey naa cadi gabeʼ organización stiʼ Jehová coʼ. Ngue runi bibiguetaʼ. Ra gudiʼdiʼ tiempu bieneʼ galán ngue bibiguetaʼ.

Cudii Kathleen gira ti familia ni yeganna Betel.

Riuuladxeʼ guinieniáʼ ca ni reeda ganna Betel idioma japonés ne chino.

Yanna riʼ, ndaaniʼ semana runeʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ sucursal de Australia ne ca fin de semana riguneʼ predicarniaʼ ti congregación. Nacaʼ guía para ca ni reeda ganna Betel ne para ca ni riníʼ chino o japonés, ¡nabé riuuladxeʼ ni! Peru maʼ cabezaʼ gaca cumplir promesa de resurrección. Biziidiʼ Harvey cadi gabi Jehová coʼ, maʼ nuu ra ti lugar seguru: lu xquendabiaaniʼ Jehová (Juan 5:28, 29).

a Neca chino nga ni jma riníʼ binni Taiwán yanna, japonés nga idioma ni guníʼcabe pur stale iza. Nga runi, stale grupu de binni de Taiwán laaca guniʼcaʼ japonés.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir