HISTORIA STINNEʼ
Qué nusaana de nizíʼdidu de Maestru ni jma risaca
NAA ne xheelaʼ bidxaagaludu stale guendanagana ndaaniʼ ca guidxi ra guyuʼdu casi precursor ne misioneru. Guyuu lugar bicaalú ca soldadu gobiernu, feu modo gudinde binni, ne dede bicaaguicaʼ jma cosa lu carretera para cadi tidiʼ guirutiʼ, laaca bidúʼyadu gudiʼdiʼ caadxi huracán ca lugar que ne guyuu biaje gupa xidé bireʼdu de ra nabézadu. . . Peru neca bidxaagaludu guiráʼ ndiʼ, qué raca arrepentirdu de decisión ni gucuaadu de gúnidu ni ná Jehová ne Jehová guizáʼ huayacané ne huaguu ndaayaʼ laadu. Ne cumu laabe nga Maestru ni jma risaca stidu la? bisiidibe laadu stale cosa risaca (Job 36:22; Is. 30:20).
EJEMPLU STIʼ BIXHOZEʼ NE JÑAAʼ
Ra ziluxe iza 1950, biree bixhozeʼ ne jñaa Italia ne yendézacaʼ Canadá, ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ ni láʼ Kindersley, ni riaana Saskatchewan. Cadi tan xadxí de yendácabe raqué biziidicabe de Jehová, guyuuláʼdxicabe ni ne maʼ bizulú bíʼnicabe ni nabe lu xquendanabánicabe. Rietenalaʼdxeʼ nahuiineruaʼ maʼ ziné bixhozeʼ ne jñaa naa maʼ ziguni predicardu. Ne pur nga de guendariguite riniéʼ dxi napa xhono iza maʼ bizuluáʼ gucaʼ precursor auxiliar.
Naa né familia stinneʼ lu iza 1966.
Neca huaxiéʼ bueltu gupa jñaa ne bixhozeʼ peru qué nusaana de ñúnicabe ni ná Jehová. Casi lu iza 1963 guca ti asamblea internacional ndaaniʼ guidxi Pasadena (California, Estados Unidos). Ngue runi gupa xidé bitoo jñaa ne bixhozeʼ caadxi cosa sticaʼ ti ganda gápadu ti ndaa bueltu chinedu. Lu iza 1972, yendézadu ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ láʼ Trail, ni nuu Columbia Británica (Canadá), ne riaanani biaʼ ti mil kilómetru de ra nabézadu, guyuudu raqué para guni predicardu ca binni ni riníʼ diidxaʼ italiano. Guca bixhozeʼ conserje. Ne cumu jma gucuá íquebe gúnibe ni ná Jehová la? qué ninabe nicaabe xcaadxi dxiiñaʼ ra ñuni ganarbe jma bueltu.
Rudieeʼ xquixe peʼ bixhozeʼ ne jñaa purtiʼ bisiidicaʼ naa, bicheʼ ne guiropa bizanaʼ gúnidu ni ná Jehová. Biquídxicabe fe stinneʼ ne bisiidicabe naa ti cosa nabé risaca: pa guyubeʼ primeru Reinu stiʼ Dios la? siempre zapa Jehová naa (Mat. 6:33).
GUCAʼ PRECURSOR REGULAR
Lu iza 1980, bichaganayaʼ Debbie, ti hermana nabé espiritual. Guirópadu gudixhe íquedu gácadu precursor regular, ngue runi chonna beeu despué de bichaganadu guca Debbie precursora regular. Ne dxi maʼ zinedu ti iza de bichaganadu gudixhe íquedu chigacanedu sti congregación ra caquiiñeʼ tu guni predicar ne raqué nga maʼ bizuluáʼ gucaʼ precursor.
Dxi bichaganadu, iza 1980.
Ra gudiʼdiʼ tiempu, bireʼdu gana ne gucaláʼdxidu nireʼdu de raqué. Peru primé guninedu superintendente de circuito de ni caníʼ íquedu que, ne guendarannaxhii gudxi hermanu que laadu ni peʼ caquíʼñedu: «Laatu nga cayúnitu guendanagana ca naroʼbaʼ. Purtiʼ jma cayuuyatu ca cosa ni qué zanda gúnitu. Laguni stipa gúʼyatu ca cosa galán ni runi ca hermanu». Ne biaʼsi peʼ conseju ni bidiibe laadu que (Sal. 141:5). Nagueendaca yenándadu conseju que ne bidiʼdu cuenta dxandíʼ napa ca hermanu de congregación que stale cualidad galán. Purtiʼ nuucabe dispuestu gúnicabe jma lu xhiiñaʼ Jehová, dede né ca xcuidi ne ca hermana ni cadi Testigu xheelaʼ. Ni bizaaca que bisiidiʼ laadu nabé risaca gúninu stipa guidúʼyanu ca cosa galán ni runi ca hermanu ne gápanu confianza zuni chaahuiʼ Jehová ca guendanagana stinu (Miq. 7:7). Ngue gucané laadu chuʼdu nayecheʼ sti biaje.
Dxi guyuudu clase de precursor primé biaje gúpadu tapa instructor ne chonna de laacabe maca huayuni servircaʼ Jehová sti guidxi. Biluíʼcabe laadu foto de ca lugar ra huayécabe ne guniʼnécabe laadu de ca guendanagana ni gúpacabe ne ximodo guluu Jehová ndaayaʼ laacabe. Ne ngue bicaa laadu chuuláʼdxidu gácadu misioneru. Ne gúcani tobi de ca meta stidu.
Ra Yoo stiʼ Reinu ni nuu Columbia Británica lu iza 1983.
Cumu racaláʼdxidu ugaandadu meta que la? ngue runi lu iza 1984 yendézadu Quebec, ni riaana jma de tapa mil kilómetru de Columbia Británica. Raqué riníʼcabe diidxaʼ francés, pur ngue gupa xidé bizíʼdidu diidxaʼ que ne biaʼdu modo nabani ca binni que. Laaca guyuu biaje biaadxaʼ bueltu laadu para sidu ni iquíʼñedu. Ti dxi bidii ti señor lugar gutópadu caadxi papa ni biaana lu layú stiʼ ne zaqué gúpadu ni guidoʼdo. Cumu ngue si nápadu la? biʼniʼ Debbie stale clase guendaró né papa que. Neca bidxaagaludu stale guendanagana, peru biʼniʼ huantardu cani né stale guendanayecheʼ. Ne laapedu bidúʼyadu ximodo gupaʼ Jehová laadu (Sal. 64:10).
Ti dxi, málasi guniʼnécabe laadu. Ne biʼniʼ invitárcabe laadu chiguni servirdu Betel ni nuu Canadá. Peru laadu maca guluʼdu solicitud para chuudu Escuela de Galaad, neca zaqué gucuaadu invitación que. Ora yendadu Betel ne bíʼyadu hermanu Kenneth Little, ni nuu lu Comité de Sucursal, gúdxidu laa: «¿Xi gúnidu pa guni invitárcabe laadu Galaad?». Hermanu que gudxi laadu: «Bueno, pa guni invitárcabe laatu la? oracaruʼ maʼ guidúʼyanu xi gúninu».
Ne zaqué gúcani, ti semana despué gúdxicabe laadu biʼniʼ aceptárcabe laadu para chuudu Escuela de Galaad. Ngue runi caquiiñeʼ guicaadu ti decisión. Gudxi hermanu Little laadu: «Intiica decisión guicaatu, ziuu ora zaníʼ íquetu jma galán pa nicaatu sti decisión que. Nga runi pa guiaanatu Betel o pa chetu Galaad guiropa ni galán ne Jehová zaguu ndaayaʼ decisión ni guicaatu». Gucuaadu invitación para chuudu Escuela de Galaad, ne lu ca iza huadiʼdiʼ ca huadúʼyadu dxandíʼ ca diidxaʼ ni guníʼ hermanu Little. Ne stale biaje huaquíʼñedu ca diidxaʼ ni gudxi hermanu Little laadu para gacanedu xcaadxi hermanu ni qué guidxélacaʼ xi decisión guicaacaʼ lu xiixa asignación.
GUIRÁʼ NI BIZAACADU DXI GÚCADU MISIONERU
(Ladu bigaʼ) Ulysses Glass.
(Ladu derechu) Jack Redford.
Guizáʼ nayecheʼ guyuʼdu né sti 22 estudiante ni guyé clase 83 stiʼ Escuela de Galaad, ne bizuluni lu beeu abril de iza 1987 ndaaniʼ guidxi Brooklyn (Nueva York). Hermanu Ulysses Glass ne Jack Redford gúcacaʼ instructor stidu. Guizáʼ nagueenda gudiʼdiʼ gaayuʼ beeu que, ne guca graduardu 6 de septiembre de iza 1987. Biseendacabe laadu Haití, né sti guendaxheelaʼ John ne Marie Goode.
Ndaaniʼ guidxi Haití lu iza 1988.
Laadu nga ca primé misioneru de Galaad ni yendá Haití purtiʼ dede lu iza 1962, dxi guládxicabe ca últimu misioneru ni guyuu raqué maʼ qué huayeruʼ guirutiʼ. Chonna semana despué de guca graduardu biseendacabe laadu ndaaniʼ ti congregación nahuiiniʼ, ni nuu lade dani, ni napa 35 publicador. Cumu nahuíʼnirudu la? nuuruʼ stale ni guizíʼdidu, ne stúbisidu gulézadu ndaaniʼ ti yoo ra ribeza ca misioneru. Nabé pobre ca binni de Haití que, ne stale de laacabe qué gánnacabe gúʼndacabe. Biaʼ tiempu guyuʼdu raqué bidúʼyadu gudinde ca políticu, bidúʼyadu gucuaa ca soldadu guidxi que para guni mandarcaʼ, laaca bizaaquicabe cosa lu neza para cadi tidiʼ binni, ne laaca bidúʼyadu dxi gudiʼdiʼ caadxi huracán raqué.
Bizíʼdidu stale de ca hermanu de Haití purtiʼ bidúʼyadu pabiáʼ runi huantarcaʼ ne qué rusaana de chuʼcaʼ nayecheʼ. Stale de laacabe nagana modo nabánicabe, peru guizáʼ nadxiicabe Jehová ne riuuláʼdxicabe guni predicárcabe. Nuu ti hermana raqué ni maʼ huaniisi ne qué ganna guʼndaʼ peru biziidibe biaʼ ti gayuaa cincuenta textu de lu Biblia de memoria. Guiráʼ ca guendanagana ni ridúʼyadu bicaacani laadu guinínedu binni ne gábidu laacaʼ Reinu si stiʼ Dios nga zabee guiráʼ guendanagana stinu. Guizáʼ biéchedu, purtiʼ ra gudiʼdiʼ tiempu caadxi de ca primé binni ni bidiʼdu estudiu de lu Biblia beeda gácacaʼ precursor regular, precursor especial ne ancianu.
Ndaaniʼ guidxi Haití binebiaʼyaʼ ti joven mormón ni naca misioneru laʼ Trevor, guninedu laabe de Biblia chupa chonna biaje. Chupa chonna iza despué guizáʼ bidxagayaaʼ purtiʼ málasi biseendabe ti carta ra nuaaʼ ra cayabibe naa: «¡Chichuaanisaʼ asamblea ni zeeda riʼ! Napaʼ gana guibiguetaʼ Haití ne gacaʼ precursor especial laaca ndaaniʼ guidxi ra guyuaaʼ dxi gucaʼ misioneru stiʼ mormón». Ne ngue nga ni bíʼnibe: stale iza guyuube raqué laabe ne xheelabe.
BISEENDACABE LAADU EUROPA DE RAQUÉ ÁFRICA
Dxi cayuneʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ guidxi Eslovenia lu iza 1994.
Gudiʼdiʼ si tiempu biseendacabe laadu Europa, para tiempu que la? maʼ cadi cucueeza gobiernu dxiiñaʼ stinu. Lu iza 1992 yendadu Liubliana (Eslovenia), gaxha de guidxi ra gule Bixhoze ne jñaaʼ ante chindézacaʼ Italia. Para tiempu que cayaca ti guerra ndaaniʼ ti guidxi ni binibiáʼcabe casi Yugoslavia. Ne sucursal ni nuu Viena (Austria) ne ca oficina ni nuu Zagreb (Croacia) ne Belgrado (Serbia) ruuyacaʼ dxiiñaʼ ni raca ca lugar riʼ. Peru maʼ cada tobi de ca guidxi stiʼ Yugoslavia chigapa Betel stiʼ.
Ngue runi bizíʼdidu stiʼ idioma ne biaʼdu stiʼ cultura. Ca binni de Eslovenía rabi ca laadu «Jezik je težek», ne riniʼni «Guizáʼ nagana idioma riʼ» ¡Ne dxandíʼ ni nácabe ca! Guizáʼ guyuuláʼdxidu modo naca ca hermanu que purtiʼ rinándacabe intiica cambiu ni guni xquidxi Jehová. Ne bidúʼyadu modo guluu Jehová ndaayaʼ laacabe pur ngue. Bidúʼyachahuiidu modo riguixhe chaahuiʼ Jehová ca cosa ca né guendarannaxhii ora naquiiñeʼ gácani. Ca guendanagana ni maca bidxaagaludu ante gucanécani laadu ganda gudxiiludu ca guendanagana ni gúpadu ndaaniʼ guidxi Eslovenia ne bizíʼdidu stale cosa galán raqué.
Despué biseendacabe laadu stiʼ lugar. Lu iza 2000, biseendacabe laadu Costa de Marfil, ni riaana África Occidental. Peru cumu bizulú cadinde ca binni de raqué la? lu beeu noviembre de iza 2002 bireʼdu de raqué ne yenécabe laadu Sierra Leona, cadi tan xadxí biluxe gudinde binni raqué ne bindaani 11 iza. Guizáʼ nagana guca para laadu gusaanadu Costa de Marfil. Neca zaqué ca guendanagana ni maca huadxagaludu gucanécani laadu cadi guireʼdu gana ne chuʼdu nayecheʼ.
Bidúʼyadu guizáʼ racalaʼdxiʼ ca binni de lugar que guiziidicaʼ de Jehová ne pabiáʼ maʼ biʼniʼ huantar ca hermanu que ca iza huayaca guerra lugar que. Neca nabé pobre laacabe peru riuuláʼdxicabe gudiicabe de ni nápacabe. Gucalaʼdxiʼ ti hermana nusigaʼdeʼ caadxi lari Debbie. Primeru ga que qué niná Debbie nicaa cani ne diidxaʼ nadóʼ gudxi laabe qué zanda guicaa cani peru gucuá hermana que tema lube guicaabe cani, gúdxibe Debbie: «Tiempu guyuu guerra que ca hermanu de xcaadxi guidxi gucanecaʼ laadu, yanna maʼ laadu nga caquiiñeʼ gacanedu». Ngue runi gudixhe íquedu chinándadu ejemplu galán stiʼ ca hermanu que.
Qué nindaa biguétadu Costa de Marfil purtiʼ bizulú gudinde ca binni que pur política sti biaje, ngue runi lu noviembre de iza 2004 gupa xidé guleecabe laadu de raqué lu ti helicóptero ne ti bolsa de chii kilu si gunda yené cada tobi de laadu ra zeʼ ca cosa stidu. Gueelaʼ que yenécabe ladu ra base stiʼ ejércitu francés ne raqué biaanadu huaxhinni que layú. Ne sti dxi que yenécabe laadu guidxi Suiza lu avión, yendadu ra sucursal que biaʼ galaa gueelaʼ. Guizáʼ biéchedu ora bidúʼyadu cabeza ca hermanu ni nuu lu Comité de Sucursal que laadu ne ca instructor stiʼ Escuela de Entrenamiento Ministerial né xheelacaʼ. Guizáʼ galán modo bidxaagalúcabe laadu, gudiidxicabe laadu, bidiicabe laadu ti guendaró ni guca gasi ne caadxi dxuladi ni rúnicabe raqué.
Ndaaniʼ guidxi Costa de Marfil cudieeʼ ti discursu para ca binni ni bixooñelú de xquidxi lu iza 2005.
Ti tiempu si biseendacabe laadu guidxi Ghana, ne dxi jma maʼ nuudxí ca guendanagana que Costa de Marfil biguétadu raqué sti biaje. Guendarannaxhii stiʼ ca hermanu que nga ni nabé gucané laadu tiempu nagana gudídidu que, ca dxi que gupa xidé biseendacabe laadu sti lugar. Neca nabé nuu guendarannaxhii ndaaniʼ xquidxi Jehová, peru naa ne Debbie gudixhe íquedu cadi gusaana de gudiʼdu xquixe peʼ ca hermanu pur rusihuínnicaʼ pabiáʼ nadxiicaʼ laadu. Peru despué, bidiʼdu cuenta tiempu nagana gudídidu que bisiidicani laadu stale cosa risaca ni zacané laadu lu xquendanabánidu casi xpinni Cristu.
BIDXAʼDU DE ASIGNACIÓN
Nuudu Oriente Medio lu iza 2007.
Lu iza 2006, gucuaadu ti carta ni zeeda de ra central mundial, ra cayábicabe laadu maʼ bidxaʼdu de asignación, maʼ chuudu Asia occidental (Oriente Medio). Raqué chiguzuludu sti biaje, chiguiaʼdu modo nabani ca binni que ne diidxaʼ ni riniʼcaʼ, nuu stale cosa ni chiguidxaagaludu raqué purtiʼ nabé riuu ca binni que lu política ne nápacaʼ stale religión. Guizáʼ guyuuláʼdxidu purtiʼ ndaaniʼ ca congregación que nuu stale hermanu ni riníʼ gadxé gadxé diidxaʼ peru nuucabe tobi si purtiʼ rinándacabe ca instrucción ni rudii xquidxi Jehová. Nabé bidxagayaadu ora bidúʼyadu pabiáʼ nadxibalú ca hermanu que purtiʼ runi huantarcaʼ ora rucaalú familia sticaʼ laacaʼ, ca ni rinecaʼ scuela, ca ni runinecaʼ dxiiñaʼ ne ca vecinu sticaʼ.
Lu iza 2012 guyudu ti asamblea especial ni guca Tel Aviv (Israel). Nabé risaca dxi riʼ purtiʼ dede lu Pentecostés stiʼ iza 33 qué huayuudxí gaca ti asamblea lugar riʼ ra cheʼ stale hermanu.
Ca iza que biseendacabe laadu chigánnadu ti guidxi ra cucueeza gobiernu ca dxiiñaʼ rúninu. Yenedu caadxi publicación, biʼniʼ predicardu ne guyuudu caadxi asamblea nahuiiniʼ. Guiráʼ raqué nuu soldadu naaze guibáʼ ne nabé nuu retén lugar que, peru qué nidxíbidu purtiʼ neca huaxiéʼ ca hermanu que qué nusaanacaʼ laadu stúbidu, gucanécabe laadu para gánnadu ximodo guiniibidu lugar que sin gudii binni cuenta tu laadu.
BIGUÉTADU ÁFRICA
Cayuneʼ preparar ti discursu ndaaniʼ guidxi República Democrática del Congo lu iza 2014.
Lu iza 2013 gucuaadu ti asignación gadxé peʼ: biʼniʼ invitárcabe laadu chuudu sucursal ni nuu Kinsasa (República Democrática del Congo). Guizáʼ naroʼbaʼ guidxi riʼ, nápani stale lugar sicarú, peru nabé pobre ca binni que ne gatigá ridíndecabe. Nacubi ga que gunidu: «Maca runibiaʼdu África, maʼ gulézadu raqué, qué zaca nagana para laadu cuézadu Congo». Peru nuuruʼ stale cosa ni chiguizíʼdidu, casi ximodo zanda chindadu ca lugar ra gastiʼ carretera nin puente. Neca zaqué nuu stale cosa galán ni zanda guidúʼyadu, casi pabiáʼ runi huantar ca hermanu que ne nayecheʼ nuucaʼ neca huaxiéʼ bueltu nápacaʼ, guizáʼ riuuláʼdxicabe guni predicárcabe ne rúnicabe stipa pur cadi guiaadxacabe ca reunión ne ca asamblea que. Biiyaʼ dxíchidu modo bidale binni ni biziidiʼ de Dios raqué purtiʼ Jehová peʼ gucané ne guluu ndaayaʼ dxiiñaʼ ni guca raqué. Biaʼ tiempu guyudu Congo-Kinsasa bizíʼdidu stale cosa galán ne bidxéladu xhamígudu ni beeda gaca familia stidu.
Cayuni predicardu Sudáfrica lu iza 2023.
Ra ziluxe iza 2017 biseendacabe laadu Sudáfrica, laani nga sucursal jma naroʼbaʼ ra huayuudu, ne raqué gucuaadu dxiiñaʼ ni qué huayuudxí gúnidu. Nuuruʼ stale ni guizíʼdidu peru ca ni maʼ bizíʼdidu que gucanécani laadu stale. Nuu stale hermanu raqué ni jma xadxí de cayúnicaʼ ni ná Jehová ne guizáʼ nadxiidu laacabe. Guizáʼ bidxagayaadu ora bidúʼyadu tobi si nuu familia Betel que neca de gadxé gadxé lugar ne raza laacaʼ. Rihuinni dxíchica cumu rinanda ca xpinni Jehová ca principiu ni zeeda lu Biblia ne ruchaacaʼ modo nabánicaʼ la? riguu Jehová ndaayaʼ laacabe ne riuucabe tobi si.
Lu ca iza ni maʼ gudíʼdicaʼ naa ne Debbie maʼ gucuaadu stale asignación ni nabé rusiecheʼ laadu, biaʼdu guibánidu gadxé gadxé lugar ne maʼ bizíʼdidu xcaadxi diidxaʼ. Neca maʼ huayuu biaje huayácani nagana peru maʼ bidúʼyadu qué rusaana Jehová de gannaxhii laadu ra riquiiñebe xquídxibe ne ca hermanu (Sal. 144:2). Biaʼ tiempu zinedu de cayúnidu xhiiñaʼ Jehová de tiempu completu maʼ bizíʼdidu guibánidu modo ribeza Jehová guibani ca xpinni.
Guizáʼ rusisacaʼ guiráʼ ni bisiidiʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ naa, guiráʼ ni huayuni Debbie, xheelaʼ, para gacané naa ne ejemplu stiʼ ca hermanu ni nuu lu guidubi guidxilayú. Ora riníʼ íquedu xi zándaca guizaaca de laadu, naa ne xheelaʼ maʼ gudixhe íquedu cadi gusaana de guizíʼdidu de Maestru ni jma risaca.