BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • ¿Ñee guiráʼ ca ni ná xpinni Cristu laa, dxandíʼ xpinni Cristu laacaʼ la?
    Torre stiʼ ni rapa: ¿Xi rusihuinni ca ni dxandíʼ naca xpinni Cristu?
    • ¿Ñee guiráʼ ca ni ná xpinni Cristu laa, dxandíʼ xpinni Cristu laacaʼ la?

      ¿ÑEE nannuʼ panda xpinni Cristu nuu lu Guidxilayú riʼ la? Según Atlas of Global Christianity, lu iza 2010 nuu biaʼ 2,300 millón xpinni Cristu ne reechecabe lu jma de 41,000 religión ne gadxé gadxé ni rusiidicabe. Nga runi, cumu nuu stale religión la? stale tu rinabadiidxaʼ: «¿Ñee guirácabe dxandíʼ nácacabe xpinni Cristu la?».

      Para ganda guiénenu ni la? quíxhenu ti ejemplu. Pa racaláʼdxiluʼ cheluʼ sti guidxi, ¿ximodo zanda gusihuínniluʼ de padé lii? Cadi caquiiñeʼ guinísinu padé laanu, sínuque naquiiñeʼ guluinu ti pasaporte o ti guiʼchiʼ ni guluíʼ dxandíʼ ni. Zacaca nga naquiiñeʼ gúninu para guluinu dxandíʼ nácanu xpinni Cristu, cadi caquiiñeʼ si guininu runi crenu laabe, sínuque naquiiñeʼ gusihuínninu dxandíʼ ni. Guidúʼyanu ximodo.

      Bizulú biquiiñeʼ binni diidxaʼ xpinni Cristu despué de iza 44 de ca dxi stinu riʼ. Lucas, tobi de ca ni bicaa Biblia, guníʼ: «Ndaaniʼ guidxi Antioquía nga primé biaje gúdxicabe ca discípulo que cristianu» (Hechos 11:26). Nga runi ca xpinni Cristu que caquiiñeʼ gácacaʼ discípulo stiʼ Cristu. Peru ¿xi riníʼ gácacabe discípulo stiʼ Jesucristu yaʼ? Diccionario Teológico del Nuevo Testamento, guníʼ: «Gaca binni discípulo stiʼ Cristu nga guni ni nabe lu xquendanabani». Ni cusiene diccionariu riʼ nga ca ni dxandíʼ naca xpinni Cristu naquiiñeʼ chinándacaʼ ne gúnicaʼ guiráʼ ni bisiidiʼ Jesús.

      ¿Ñee nuu binni ni cayuni zacá tiempu riʼ la? ¿Xi zusihuinni dxandíʼ nácacabe xpinni Jesús yaʼ? Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ xi rusiidiʼ Biblia de ni caninu riʼ, canábadu lii gúʼndaluʼ xcaadxi artículo ni zeeda raríʼ. Lu cada tobi de ca artículo riʼ zadúʼyanu xi guníʼ Jesús zusihuinni dxandíʼ nácacabe discípulo stiʼ. Ne laaca zadúʼyanu ximodo bisihuinni ca xpinni Cristu de primé siglu dxandíʼ nácacaʼ discípulo stibe ne despué zudiʼnu cuenta tuu nga ca ni dxandíʼ naca xpínnibe ca dxi riʼ.

  • «Cadi guixéletu de ni rusiideʼ»
    Torre stiʼ ni rapa: ¿Xi rusihuinni ca ni dxandíʼ naca xpinni Cristu?
    • «Cadi guixéletu de ni rusiideʼ»

      «Pa qué guixéletu de ni rusiideʼ, dxandíʼ peʼ discípulo stinneʼ laatu; zunibiaʼtu ni dxandíʼ, ne zuni ni dxandíʼ riʼ laatu libre» (JUAN 8:31, 32).

      ¿Xi nuu Jesús guiníʼ raríʼ yaʼ? Caniʼbe de ca ni rusiidibe. Laaca bisiénebe tudé zeeda ca ni rusiidibe, guniʼbe: «Bixhozeʼ ni biseendaʼ naa, maʼ gudxi naa xi guinieeʼ ne xi gusiideʼ» (Juan 12:49). Ora biʼniʼ orar Jesús bixhoze ni nuu guibáʼ, Jehová, guniʼbe: «Stiidxaluʼ nga ni dxandíʼ». Nga runi, ora bisiidibe nabé guniʼbe ni gudxi Dios ca xpinni de dxiqué (Juan 17:17; Mateo 4:4, 7, 10). Yanna, ¿ximodo nga qué rixeleʼ ca ni dxandíʼ xpinni Cristu de ca ni bisiidiʼ Jesús yaʼ? Ora rúnicabe ni ná Stiidxaʼ Dios, Biblia, purtiʼ laani nga ni dxandíʼ ne riquiiñecabe ni para gusiidicabe ni runi crécabe ne gacané ni laacabe lu xquendanabánicabe.

      Ejemplu stiʼ ca primé xpinni Cristu. Apóstol Pablo nga tobi de ca xpinni Cristu ni jma bicaa carta ni zeeda lu Biblia. Laaca bisisácabe Stiidxaʼ Dios casi Jesús. Laabe guniʼbe: «Guiráʼ ni cá lu Stiidxaʼ Dios la? Dios nga guníʼ xi guicá luni, ne nuu ni para gusiidini laanu» (2 Timoteo 3:16). Laaca gunábacabe ca hermanu ni rusiidiʼ ndaaniʼ ca congregación que cadi guixélecaʼ de ni ná stiidxaʼ Dios ora maʼ cusiidicaʼ (Tito 1:7, 9). Laaca gúdxibe ca xpinni Cristu ca diidxaʼ riʼ: «Lachuu cuidadu cadi guchendaʼ tuuxa laatu né ni zeeda si de xquendabiaaniʼ, purtiʼ zeeda ni de tradición stiʼ binni guidxilayú ne modo riníʼ íquecaʼ ne cadi modo rusiidiʼ Cristu» (Colosenses 2:8).

      ¿Tu runi zacá ca dxi riʼ yaʼ? Lu Constitución dogmática sobre la divina revelación ni bicaa Vaticano lu iza 1965 ne nuu ni lu Catecismo de la Iglesia Católica, ruzeeteʼ: «Qué rusiidiʼ yuʼduʼ guiráʼ ni dxandíʼ ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios, sínuque laaca rusiidicaʼ modo riníʼ ique binni guidxilayú purtiʼ para laacaʼ naquiiñeʼ gaca respetar guiropa ni». Lu revista Maclean’s, ti gunaa de Canadá ni rié yuʼduʼ, guníʼ: «¿Xiñee naquiiñeʼ chinándanu ni ná Stiidxaʼ Dios pa maʼ xadxí gucuá ni? Laanu laaca nápanu idea galán, peru pa chinándanu ni ná Stiidxaʼ Dios la? maʼ qué zasaca diʼ ca ni riníʼ íquenu».

      Sicaríʼ guníʼ New Catholic Encyclopedia de ca testigu stiʼ Jehová: «Laacaʼ riquiiñecaʼ Biblia para gusiidicaʼ ni runi crecaʼ ne rinándacaʼ ni zeeda luni». Cadi xadxí, sicaríʼ gudxi ti hombre de Canadá ti gunaa Testigu ni caniʼné laa: «Maʼ nannaʼ tu lii». Biluíʼnabe Biblia stiʼ ne gúdxibe laa: «Libru ni naazeluʼ ca ruluíʼ ni tu lii».

  • «Cadi nácacabe parte de guidxilayú»
    Torre stiʼ ni rapa: ¿Xi rusihuinni ca ni dxandíʼ naca xpinni Cristu?
    • «Cadi nácacabe parte de guidxilayú»

      «Nanalaʼdxiʼ guidxilayú laacabe purtiʼ cadi nácacabe parte de guidxilayú» (JUAN 17:14)

      ¿Xi nuu Jesús guiníʼ raríʼ ya? Cumu cadi de Guidxilayú riʼ Jesús la? qué ñúnibe guiráʼ ni runi binni ne laaca qué ñuube lu política. Nga runi guniʼbe: «Pa ñaca Reinu stinneʼ parte de guidxilayú riʼ la? nidinde ca xpinneʼ para cadi ninaazeʼ ca judíu naa. Peru, ni dxandíʼ la? cadi de guidxilayú riʼ Reinu stinneʼ.» (Juan 18:36.) Laaca biziidibe ca discípulo stibe chinándacaʼ ni rusiidiʼ Biblia ne cadi modo riníʼ ique binni Guidxilayú (Mateo 20:25-27).

      Ejemplu stiʼ ca primé xpinni Cristu. Ti escritor ni láʼ Jonathan Dymond bicaa: «Qué niná ca primé xpinni Cristu ñecaʼ [lu guerra] neca nánnacabe zuni burla, zuzeguyoo ne zuuti binni laacabe». Guyuucabe dispuestu gacanácabe para cadi gucheenécabe Dios. Ne gadxé peʼ gúcacabe de xcaadxi binni purtiʼ siempre bíʼnicabe ni jneza. Ngue runi, gudxi apóstol Pedro laacabe ca diidxaʼ riʼ: «Yanna maʼ ridxagayaacabe xiñee maʼ qué runinetu laacabe guiráʼ ca cosa malu ni rúnicabe, ne pur nga riníʼcabe mal de laatu» (1 Pedro 4:4). Ti historiador ni láʼ Will Durant guníʼ: «Ca binni ni runi ni cadi jneza, bíʼnicabe menu ca xpinni Cristu purtiʼ laacaʼ rinándacaʼ ni zeeda lu Biblia».

      ¿Tu runi ni ná Jehová tiempu riʼ yaʼ? Ti Encyclopedia guníʼ: «Nanna ca xpinni Cristu cadi jneza cheʼ binni lu guerra». Ti periódicu de Zuisa guníʼ bi’ni’ participar guiráʼ religión dxi biiticabe stale binni guidxi Ruanda lu iza 1994 peru «ca testigu stiʼ Jehová si qué ñuni participarca’».

      Ti maestru de ti scuela secundaria bizeeteʼ: «Guiráʼ binni bi’ni’ apoyarcaʼ ca cosa ni cadi jneza bi’ni’ ca Nazi que». Peru despué de bi’ni’ investigarbe jma de laani bidiibe cuenta cadi guiráʼ diʼ tu bi’ni’ participar ra guti ca binni que purtiʼ ca testigu stiʼ Jehová que ñuucaʼ lu guendanagana que.

      Tiempu riʼ, ¿ximodo ruuyaʼ ca ni dxandíʼ xpinni Cristu guendaxheelaʼ yaʼ? Ti revista católica ná: «Stale de ca joven ca nánnacaʼ cadi jneza cuezanecaʼ tuuxa ante guichaganacaʼ». Laaca ruzeeteʼ revista ca ni guníʼ ti xaíque yu’du’, laa guníʼ: «Stale de ca binni ni rié yu’du’ maca nabezanecaʼ ni cadi xheelacaʼ ante guichaganacaʼ». Ti libru guníʼ: «Nabé risaca para ca testigu stiʼ Jehová chinándacaʼ ni rusiidiʼ Biblia de guendaxheelaʼ».

  • «Nadxiisaatu»
    Torre stiʼ ni rapa: ¿Xi rusihuinni ca ni dxandíʼ naca xpinni Cristu?
    • «Nadxiisaatu»

      «Cudieeʼ laatu ti mandamientu nacubi: gannaxhiisaatu, cásica huayannaxhieeʼ laatu, zacaca naquiiñeʼ gannaxhiisaatu. Sicaríʼ nga zanna binni nácatu discípulo stinneʼ: pa nadxiisaatu» (JUAN 13:34, 35).

      ¿Xi nuu Jesús guiníʼ raríʼ yaʼ? Gudxi Jesús ca xpinni naquiiñeʼ gannaxhiisaacaʼ cásica laabe gunnaxhiibe laacaʼ. Peru ¿ximodo gunnaxhii Jesús laacabe yaʼ? Bisihuínnibe ni ra qué ninándabe modo runi ca binni dxiqué purtiʼ laabe gunnaxhiibe guiráʼ clase binni (Juan 4:7-10). Laaca biquiiñebe tiempu ne stipa stibe para gacanebe xcaadxi lugar de niquiiñebe tiempu stibe para laabe (Marcos 6:30-34). Peru ra jma biluiʼbe guendarannaxhii riʼ nga ra bidiibe xquendanabánibe para guilá guiráʼ binni. Laabe guniʼbe: «Naa nga pastor chaʼhuiʼ. Ti pastor chaʼhuiʼ la? rudii xpida pur ca dendxuʼ sti» (Juan 10:11).

      Ejemplu stiʼ ca primé xpinni Cristu. Ca xpinni Cristu de primé siglu que gunnaxhiisaacabe casi hermanu (Filemón 1, 2). Laaca galán modo bidxaagalúcabe guiráʼ clase binni ndaaniʼ congregación, purtiʼ para laacabe biaʼca risaca ca judíu ne ca griegu purtiʼ ngueca Señor stiʼ guiracaʼ (Romanos 10:11, 12). Lu iza 33, biluxe si saa stiʼ Pentecostés que, bizulú ca xpinni Cristu de Jerusalén «bitoocaʼ ca layú sticaʼ ne ca cosa ni nápacaʼ ne gudiizicaʼ bueltu que biaʼ caquiiñeʼ cada tobi». ¿Xiñee bíʼnicabe ni yaʼ? Para ganda guiaana ca ni deruʼ guyuunisa ndaaniʼ guidxi Jerusalén ne gucaadiágaca’ guiráʼ ni cusiidiʼ ca apóstol que (Hechos 2:41-45). Ti hombre lá Tertuliano guníʼ xiñee guca ca xpinni Cristu que nacha’hui’, bizeetebe ni guníʼ binni de ca xpinni Cristu que: «Biaa [...] pabiáʼ nadxiisaa ca binni ca [...] dede nuucaʼ dispuestu gáticaʼ pur ca hermanu sticaʼ».

      ¿Tu runi zacá ca dxi riʼ yaʼ? Ti libru de Historia bizeeteʼ maʼ raca stale iza, stale de ca ni ná xpinni Cristu laa «nabé bininásaaca’ laca laacaʼ». Cadi xadxí, ti estudiu ni guca Estados Unidos guníʼ binni ni ná naca xpinni Cristu rúnicaʼ menu ca ni cadi naca de raza sticaʼ. Nga runi, guirá binni ni nuu lu guidubi Guidxilayú ni naca de ti religión si cadi nuucaʼ tobi si. Pur nga qué randa racanésaacabe ora cadíʼdicabe ra nagana.

      Lu iza 2004, lu chupa beeu si guca tapa huracán ndaaniʼ guidxi Florida (EE.UU.). Ti tiempu despué, guyé ti hombre ni gucané ca binni de guidxi que yeguuya pa jneza caquiiñecabe guiráʼ ni biseendaʼ para laacabe. Raqué bidiibe cuenta nin ti grupu cadi nuu tobi si casi ca testigu stiʼ Jehová, ngue runi gúdxibe ca testigu zacanebe laacaʼ. Caadxi iza ante, lu iza 1997, guyé ti grupu de hermanu testigu stiʼ Jehová guidxi República Democrática del Congo yesaanacaʼ medicina, guendaró ne lari para gacanecaʼ ca hermanu de guidxi que ne xcaadxi binni ni caquiiñeʼ ni. Guiráʼ ni biseendaʼ ca hermanu de Europa riʼ gudiʼdiʼ ni jma de ti millón de dólar.

  • «Maʼ bisiideʼ laacabe tu laluʼ»
    Torre stiʼ ni rapa: ¿Xi rusihuinni ca ni dxandíʼ naca xpinni Cristu?
    • «Maʼ bisiideʼ laacabe tu laluʼ»

      «Maʼ bisiideʼ ca discípulo ni bidiiluʼ naa lu guidxilayú riʼ tu laluʼ. [...] Ne maʼ bisiideʼ laacabe tu laluʼ, ne zusiideruaʼ ni» (JUAN 17:6, 26).

      ¿Xi nuu Jesús guiníʼ raríʼ yaʼ? Dxi biʼniʼ predicar Jesús lu Guidxilayú riʼ bisiidibe binni tu lá Dios. Ne nanna dxíchinu ora ruundabe ca Escrituras Hebreas ruzeetebe lá Dios (Lucas 4:16-21). Laaca bisiidibe ca discípulo stibe ora guni orarcaʼ guinábacaʼ: «Bixhozeʼ, gaca santificar laluʼ» (Lucas 11:2).

      Ejemplu stiʼ ca primé xpinni Cristu. Gudxi apóstol Pedro ca ancianu de guidxi Jerusalén lade ca binni de xcaadxi nación maʼ guleechú Dios «ti guidxi ni chiné nombre» stiʼ (Hechos 15:14). Ca apóstol que ne xcaadxi discípulo stiʼ Jesús biʼniʼ predicarcaʼ: «Guiráʼ tu guinabaʼ gacané Jehová laa ne iquiiñeʼ labe la? zalá» (Hechos 2:21; Romanos 10:13). Laaca biquiiñecabe lá Dios ora bicaacabe Stiidxabe. Lu caadxi ley stiʼ ca judíu ni binibiáʼcabe casi Tosefta, guníʼcabe naquiiñeʼ guzaaquicabe guiráʼ ca libru stiʼ ca xpinni Cristu. Racá ná: «Naquiiñeʼ guzaaquicabe guiráʼ ca Evangeliu ne ca libru cásica stiʼ ca judíu xpinni Cristu ne stiʼ ca ni ná xpinni Cristu laa, dede né racá lá Dios».

      ¿Tu runi zacá ca dxi riʼ yaʼ? Lu introducción stiʼ ti Biblia ni biʼniʼ Consejo Nacional de las Iglesias de Cristo en Estados Unidos, ná: «Lu judaísmo guleecabe lá Dios purtiʼ guníʼ íquecabe gastiʼ sti Dios casi laabe ne bíʼnicabe ni ante chuʼ ca primé xpinni Cristu ne nga nga ni runi cré ca yuʼduʼ ca». Nga runi, lu Biblia stícabe maʼ qué niquiiñecabe lá Dios, sínuque maʼ Señor. Cadi xadxí gudxi Vaticano ca Obispo stiʼ xi gúnicaʼ: «Ora gúnicaʼ cultu, ora gúʼndacaʼ ne ora guni orarcaʼ cadi naquiiñeʼ iquiiñecaʼ lá Dios ni nuu lu tetragrammaton YHWH ne cadi naquiiñeʼ guiníʼcabe lá ca.a

      ¿Ñee nuu ti grupu ni riquiiñeʼ ne ni rusiidiʼ lá Dios la? Ti joven lá Sergey bidxela tu lá Dios. Dxi joven ruʼ laabe ne nabézabe Kirguistán, biiyabe ti película ra riete lá Dios nga Jehová. Peru de raqué gudiʼdiʼ chii iza ne maʼ qué ñunadiágabe lá ca. Despué yendézabe Estados Unidos, ne raqué bixhidxi náʼ chupa testigu stiʼ Jehová ra lídxibe ne biluiʼcaʼ laabe lu Biblia lá Dios. Guizáʼ biecheʼ Sergey ora bidii cuenta riquiiñeʼ religión riʼ lá Dios. Lu ti diccionariu cá lá «Jehová, Dios» ne racá ná: «Laabe nga Dios ni jma nandxóʼ ne ni runi adorar ca testigu stiʼ Jehová».

      [Nota]

      a Lu diidxazá raca traducir lá Dios casi Jehová.

  • «Zaca predicar ca noticia galán stiʼ Reinu»
    Torre stiʼ ni rapa: ¿Xi rusihuinni ca ni dxandíʼ naca xpinni Cristu?
    • «Zaca predicar ca noticia galán stiʼ Reinu»

      «Zaca predicar ca noticia galán stiʼ Reinu lu guidubi guidxilayú para gunadiaga guiráʼ xixé guidxi ni, ne oraqueruʼ nga gueeda fin» (MATEO 24:14).

      ¿Xi nuu Jesús guiníʼ raríʼ yaʼ? Lu Evangeliu stiʼ Lucas na: «Biree Jesús canazá ndaaniʼ guiráʼ guidxi, ne ndaaniʼ ca guidxihuiiniʼ, canayuni predicar ca noticia galán stiʼ Reinu» (Lucas 8:1). Ne guniʼbe: «Laaca naquiiñeʼ guneʼ predicar ca noticia galán stiʼ Reinu stiʼ Dios [...] purtiʼ para nga bendaʼ» (Lucas 4:43.). Primerugá que la? biseendabe ca discípulo stibe guni predicarcaʼ ndaaniʼ guidxi ne xcaadxi guidxi nuu gaxha, peru despué gúdxibe laacaʼ:«Zácatu testigu stinneʼ [...] dede ra jma zitu lu guidxilayú» (Hechos 1:8; Lucas 10:1).

      Ejemplu stiʼ ca primé xpinni Cristu. Biʼniʼ ca primé xpinni Cristu ni gudxi Jesús laacaʼ. Lu Hechos 5:42 ná: «Guiráʼ dxi cadi cusaana de gusiidicaʼ ne de guni predicarcaʼ ca noticia galán stiʼ Cristu, Jesús, ndaaniʼ templu ne de yoo pur yoo». De guiráʼ ca xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu biʼniʼ dxiiñaʼ riʼ. Ti historiador lá August Neander guníʼ: «Celso, tobi de ca primé hombre ni nabé biʼniʼ criticar ca xpinni Cristu de dxiqué nabé biʼniʼ búrlabe laacaʼ purtiʼ stale de ca binni riʼ qué ñédicaʼ scuela sínuque rúnicaʼ dxiiñaʼ huaxiéʼ risaca casi chitópacabe lana, runi chaahuicabe zapatu». Jean Bernardi, ti hombre ni bicaa libru ni láʼ Les premiers siècles de L’Église (Los primeros siglos de la Iglesia), guníʼ: «Caquiiñeʼ guni predicar ca xpinni Cristu guiráʼ ladu né tutiica binni. Ndaaniʼ guidxi, ca lugar ra ridiʼdiʼ stale binni ne de yoo pur yoo. Ne naquiiñeʼ gúnicaʼ ni ora tiica si». Casi guníʼ hombre riʼ naquiiñeʼ guni predicar ca xpinni Cristu «dede ra jma zitu lu Guidxilayú riʼ».

      ¿Tu runi zacá ca dxi riʼ yaʼ? Ti cura lá David Watson ná: «Ma’ qué racala’dxi’ binni cheʼ yu’du’ purtiʼ guirutiʼ rusiidiʼ laacabe racá». Lu ti libru láʼ ¿Por qué se van los católicos?, bisiene José Luis Pérez Guadalupe xi dxiiñaʼ nabé risaca runi ca testigu stiʼ Jehová. Sicaríʼ guniʼbe: «Riecaʼ de yoo pur yoo ne rusiidicaʼ binni de Dios ne nga qué runi xcaadxi religión ni casi ca evangélicu, ca adventista ne xcaadxi grupu religioso.

      Ti hombre láʼ Jonathan Turley, guníʼ: «Ora ruzeeteʼ binni de ca testigu stiʼ Jehová nagueendaca riníʼ íquecabe de ca binni ni ruxhidxi náʼ ra puertaʼ lídxicabe para guiniʼné laacabe de Dios. Ora runi predicárcabe de yoo pur yoo, rúnicabe ni para gusiidicabe ni runi crécabe peru laaca rúnicabe ni purtiʼ nápacabe fe».

      [Cuadru]

      ¿Maʼ bidiiluʼ cuenta tuu nga ca ni dxandíʼ xpinni Cristu la?

      Lu ca artículo ni maʼ gudiʼdiʼ ca maʼ bidúʼyanu ximodo rusiidiʼ Biblia naca ca ni dxandíʼ xpinni Cristu. ¿Ñee maʼ bidiiluʼ cuenta tu laacabe la? Ndaaniʼ Guidxilayú riʼ nuu stale grupu ne religión ni ná xpinni Cristu laacaʼ. Peru cadi guiaandaʼ laanu ni gudxi Jesús ca discípulo stiʼ: «Cadi guiráʼ diʼ ni gabi naa “Señor, Señor” ziuu lu Reinu ni nuu guibáʼ. Ziuu ca ni guni si ni ná Bixhozeʼ ni nuu guibáʼ» (Mateo 7:21). Nga runi para guicaanu ca ndaayaʼ ni chigueedané Reinu stiʼ Dios, caquiiñeʼ gánnanu tuu nga ca ni runi ni ná Dios o ca ni dxandíʼ xpinni Cristu ne chuʼnu ládecaʼ. ¿Ñuuláʼdxiluʼ ñánnaluʼ jma de Reinu stiʼ Dios ne xi chigueedané para binni la? (Lucas 4:43). Runi invitardu lii guiníʼneluʼ ca binni ni bidii lii revista riʼ: ca testigu stiʼ Jehová.

Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
Biteeguʼ sesión
Bizulú sesión
  • diidxazá
  • Compartir
  • Configuración
  • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
  • Modo iquiiñeʼ ni
  • Política de privacidad
  • Configuración de privacidad
  • JW.ORG
  • Bizulú sesión
Compartir