ARTÍCULO DE ESTUDIU 43
«Zuni [Jehová] laatu nadipaʼ»
«Zuni [Jehová] laatu nadipaʼ ne zuzuhuaa laatu lu ti base naguidxi» (1 PED. 5:10).
CANCIÓN 38 Jehová cayapa lii
NI ZAZÍʼDINUa
1. ¿Tu bidii stipa ca xpinni Dios de dxiqué?
LU BIBLIA riete de ca xpinni Jehová de dxiqué casi binni ni napa stale stipa. Peru guyuu ora dede ca ni jma nadipaʼ biʼniʼ sentircaʼ cayaadxaʼ stipa laacaʼ. Guzéʼtenu chupa ejemplu, casi rey David, neca guca nadxibalú ne «nadipaʼ casi ti dani», peru guyuu ora biʼniʼ sentirbe qué gápabe stipa ne bidxíbibe (Sal. 30:7). Ne Sansón la? guizáʼ gupa stipa ora rudii Jehová laa espíritu stiʼ, peru nánnabe sin stipa ca zácabe «débil cásica xcaadxi hombre» (Juec. 14:5, 6; 16:17). Yanna, ¿tu bidii stipa ca hombre nachaʼhuiʼ riʼ yaʼ? Jehová.
2. ¿Xiñee guníʼ apóstol Pablo qué gapa stipa ne laaca guníʼ napa poder? (2 Corintios 12:9, 10).
2 Nanna apóstol Pablo caquiiñeʼ stipa ni rudii Jehová (biindaʼ 2 Corintios 12:9, 10). Laaca guca huará Pablo, cásica stale de laanu (Gál. 4:13, 14). Ne laaca bíʼnibe stipa pur gúnibe ni jneza (Rom. 7:18, 19). Ne guyuu biaje guyuube xizaa ne bidxíbibe gátibe (2 Cor. 1:8, 9). Neca zacá, guniʼbe: «Ora qué gapaʼ stipa, óraque nga jma napaʼ poder». ¿Ximodo gunda guca nga yaʼ? Purtiʼ bidii Jehová laabe stipa ni caquiiñebe, ne zaqué nga biʼniʼ laabe ti binni nadipaʼ.
3. ¿Gunáʼ nga ca pregunta ni zacábinu lu artículo riʼ?
3 Laaca cayabi Jehová laanu zuni laanu nadipaʼ (1 Ped. 5:10). Peru para ganda gaca nga la? cadi naquiiñeʼ quiidxinásinu. Quíxhenu ejemplu stiʼ ti carru. Para ganda zaʼ ni la? caquiiñeʼ ni ti motor nadipaʼ. Peru para ganda guni motor ca dxiiñaʼ la? caquiiñeʼ guxhatañee ni zigusá ni ca acelerador stini. Cásica motor ca, zanda gudii Jehová laanu stipa ni caquíʼñenu. Peru caquiiñeʼ gúninu xiixa. ¿Gunáʼ nga ca cosa ni maʼ bidii Jehová laanu para gápanu stipa yaʼ? ¿Ne xi naquiiñeʼ gúninu para iquíʼñenu ca ni jneza? Para gánnanu ni la? guidúʼyanu ximodo bidii Jehová stipa profeta Jonás, María jñaa Jesús ne apóstol Pablo. Ne laaca zadúʼyanu ximodo runi Jehová ni yanna né ca xpinni.
RUDII ORACIÓN NE ESTUDIU PERSONAL STIPA LAANU
4. ¿Xi naquiiñeʼ gúninu para guicaanu stipa ni rudii Jehová?
4 Tobi de ca cosa ni naquiiñeʼ gúninu para guicaanu stipa stiʼ Jehová nga guni orarnu. Ricábibe ca oración stinu ne zacá rihuinni «jma nadipaʼ poder ni cudii Dios» laanu (2 Cor. 4:7). Laaca galán guidúʼndanu Stiidxabe ne guiníʼ íquenu ni cadúʼndanu (Sal. 86:11). «Napa poder» ni rábibe laanu lu Biblia (Heb. 4:12). Nga runi, pa guni orarluʼ Jehová ne gúʼndaluʼ Stiidxaʼ, zacaaluʼ stipa ni caquiiñeluʼ para guni huantarluʼ, ne qué zusaana de gúniluʼ xhiiñabe né stale gana ne laaca zanda guni cumplirluʼ xiixa dxiiñaʼ ni rábiluʼ nagana. Guidúʼyanu ximodo bidii Jehová stipa profeta Jonás.
5. ¿Xiñee caquiiñeʼ Jonás stipa?
5 Caquiiñeʼ Jonás stipa. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ bidii Jehová laabe ti dxiiñaʼ. Peru, cumu cadxíbibe gúnibe ni la? bixoñelube ne gucuaabe ti barcu ni yené laabe gadxé lugar. ¿Xi bizaaca yaʼ? laabe ne guiráʼ ca ni nuu ndaaniʼ barcu que bilá ñáticabe lu ti tormenta naroʼbaʼ. Ora bilaa ca marineru que laabe lu nisadóʼ, gúbica ti benda naroʼbaʼ laabe. ¿Xi biʼniʼ sentir Jonás yaʼ? ¿Ñee guníʼ íquebe raqué chigátibe la? ¿O guníʼ íquebe bidxiideche Jehová laabe la? Qué gánnanu pa zacá guca ni, peru ni nánnanu nga guizáʼ guyuube xizaa.
Cásica profeta Jonás, ¿xi zanda gudii laanu stipa guni huantarnu xiixa guendanagana gápanu? (Biiyaʼ párrafo 6 hasta 9).
6. ¿Xi gucané Jonás gapa stipa ora nuu ndaaniʼ benda que? (Jonás 2:1, 2, 7).
6 ¿Xi biʼniʼ Jonás para gapa stipa dede ndaaniʼ benda que yaʼ? Biʼniʼ orarbe Jehová (biindaʼ Jonás 2:1, 2, 7). Neca qué nuzuubabe stiidxaʼ Jehová, peru nánnabe zucaadiaga oración stibe, purtiʼ dxandíʼ guca arrepentirbe. Ne laaca guníʼ íquebe ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios. ¿Ximodo nánnanu ni yaʼ? Purtiʼ lu oración ni bíʼnibe ni zeeda lu libru stiʼ Jonás capítulo 2, biquiiñebe stale diidxaʼ ni zeeda lu ca Salmo (zanda guchaagaluʼ Jonás 2:2, 5 né Salmo 69:1; 86:7). Rihuinni dxíchica binibiáʼ chaahuiʼ Jonás ca Salmo riʼ. Ne cumu guníʼ íquebe lúcani la? ora gudíʼdibe lu guendanagana riʼ, gunna dxíchibe zacané Jehová laabe. Bilá si Jehová Jonás, guyuube listu para gúnibe ni gudxi Jehová laabe (Jon. 2:10–3:4).
7, 8. ¿Xi gucané ti hermanu gapa stipa ora cadiʼdiʼ lu ti guendanagana?
7 Zanda gacané ejemplu stiʼ Jonás laanu ora cadídinu lu guendanagana. Guiníʼ íquenu ni bizaaca ti hermanu de Taiwán láʼ Zhiming.b Nabé huarabe ne rucaalú familia stibe laabe purtiʼ cayúnibe ni ná Jehová. ¿Ximodo rápabe stipa ni rudii Jehová yaʼ? Ra guni orarbe ne ra guni estudiarbe Stiidxaʼ Dios. Laabe bizeetebe: «Ora rapaʼ guendanagana, nabé riuaaʼ xizaa dede qué randa riuaaʼ tranquilu para guneʼ estudiu personal stinneʼ». Yanna, ¿xi runi Zhiming yaʼ? Qué rireebe gana. Laabe guníʼrube: «Primé, runeʼ orar Jehová. Despué, rucaaʼ audífono diagaʼ ne rucaadiagaʼ ca canción stiʼ Reinu. Ne nuu biaje ruundaʼ ca ni chaahuiʼ para cadi gunadiágacabe dede ora maʼ gatadxí ladxiduáʼ. Óraque ruʼ nga ruzuluáʼ guneʼ estudiar».
8 Ni huaziidiʼ Zhiming lu estudiu personal stiʼ huadiini laa stipa ora peʼ caquiiñeʼ ni. Ti biaje, cadi xadxí de gúpabe ti operación nagana, gudxi ti enfermera laabe huaxiéʼ glóbulos rojos nápabe ne caquiiñeʼ guicabe rini. Peru gueelaʼ ante guni operárcabe laabe biindabe experiencia stiʼ ti hermana ni gupa ti operación cásica ni chigúnicabe laabe que. Jma huaxiéʼ glóbulos rojos napa hermana que que biaʼ nápabe, neca zaqué qué niná hermana que nicá rini ne nagueenda bianda. Ora biindabe experiencia que bidii ni laabe stipa para cadi gucheenebe Dios.
9. ¿Xi zanda gúniluʼ pa rirá stipa stiluʼ ora cadíʼdiluʼ lu xiixa guendanagana? (Biiyaʼ ca imagen ca).
9 Ora cadíʼdiluʼ lu xiixa guendanagana, ¿ñee riuuluʼ xizaa dede raca nagana para lii guni orarluʼ la? ¿O qué rápaluʼ stipa para guni estudiarluʼ la? Cadi guiaandaʼ lii riene chaahuiʼ Jehová ni cazaacaluʼ ca. Nga runi, dede ora gúniluʼ ti oración nachucu, gunna dxichi zudiibe ni caquiiñeluʼ (Efes. 3:20). Ne pa raca nagana para lii guni estudiarluʼ pur xiixa yuubaʼ nápaluʼ o naná nuu ladxidoʼloʼ la? zanda gucaadiágaluʼ audio stiʼ Biblia o stiʼ ca publicación stinu. Sti cosa zanda gacané lii nga ca canción o videu ni nuu lu jw.org. Ora runi orarluʼ Jehová ne ruuyaluʼ ximodo ricábibe lii lu ca cosa ni maʼ huayúnibe pur lii la? zeeda gácani casi ora ñábiluʼ laabe: «Rinabaʼ lii gudiiluʼ naa stipa».
RUDII CA HERMANU LAANU STIPA
10. ¿Ximodo racané ca hermanu laanu gápanu stipa?
10 Zanda iquiiñeʼ Jehová ca hermanu para gudiicaʼ laanu stipa. Zanda quixhedxícabe ladxidoʼno ora cadídinu xiixa guendanagana o cayaca nagana para laanu gúninu xiixa dxiiñaʼ ni gucuaanu ndaaniʼ xquidxi Dios (Col. 4:10, 11). Riquíʼñenu de ca xhamígunu «ora nápanu xiixa guendananá» (Prov. 17:17). Ora runi sentirnu maʼ cará stipa stinu, zanda gacané ca hermanu laanu, quixhedxicaʼ ladxidoʼno ne gacanecaʼ laanu cadi guixélenu de Jehová. Guidúʼyanu ximodo guyuu tu gucané María, jñaa Jesús, para gapa stipa.
11. ¿Xiñee caquiiñeʼ gapa María stipa?
11 Caquiiñeʼ María stipa para guni ni ná Jehová. Zándaca nabé guyuube xizaa ora gudxi ángel Gabriel laabe zápabe ti dxiiñaʼ nagana. Zacaxiiñibe neca caʼruʼ guichaganabe. Qué gánnabe gusiniisibe baʼduʼ, peru chigusiniisibe ni chigaca Mesías que. Ne cumu qué huayápabe relación sexual la? ¿ximodo gusiénebe José, hombre ni chiguichaganabe que, nacaxiiñibe yaʼ? (Luc. 1:26-33).
12. Casi ná Lucas 1:39-45, ¿ximodo gupa María stipa ni caquiñeʼ?
12 ¿Ximodo gupa María stipa para guni dxiiñaʼ naroʼbaʼ ne ni qué huayuu dxi guni sti binni yaʼ? Bidiibe lugar gacané xcaadxi laabe. Gunábabe Gabriel gusiene laabe jma de dxiiñaʼ gucuaabe que (Luc. 1:34). Qué nindaa de ngue, biʼniʼ María ti biaje «neza región ra nuu dani» stiʼ Judá. Yegánnabe Elisabet, pariente stibe. ¡Ne galán peʼ yegánnabe Elisabet! Biʼniʼ felicitar Elizabet María, ne pur espíritu stiʼ Dios, guníʼ ti profecía ni guluu gana María ni caníʼ de baʼduhuiiniʼ ni chigapa María que (biinda Lucas 1:39-45). Sicaríʼ guníʼ María de Jehová: «Maʼ bíʼnibe stale cosa ne poder stibe» (Luc. 1:46-51). Biquiiñeʼ Jehová Gabriel ne Elisabet para gudii stipa María.
13. ¿Xi bizaaca ora gunabaʼ Dasurí gacané ca hermanu laa?
13 Cásica María, zanda gacané xcaadxi xpinni Jehová lii gápaluʼ stipa. Guzéʼtenu ejemplu stiʼ ti hermana de guidxi Bolivia láʼ Dasurí. Guníʼ doctor napa bixhózebe ti guendahuará malu ne gupa xidé biʼniʼ hospitalizárcabe laabe. De guidubi ladxidoʼbe gudixhe íquebe gúʼyabe bixhózebe (1 Tim. 5:4). Peru gúcani nagana para laabe, caquiiñebe tu gacané laabe para gúnibe dxiiñaʼ nadipaʼ riʼ. Ngue runi guniʼbe: «Stale biaje bineʼ sentir maʼ qué zanda guneʼ ni». Primeru ga que qué ninábabe ñacanécabe laabe. ¿Xiñee yaʼ? Sicaríʼ bizeeteʼ Dasurí: «Qué racalaʼdxeʼ gacaʼ ti carga para ca hermanu. Guníʼ iqueʼ: “Jehová nga chigacané naa”. Peru despué bidieeʼ cuenta ni cayuneʼ nga caxeleʼ de ca hermanu ne stubeʼ cudxieeluáʼ ca guendanagana stinneʼ» (Prov. 18:1). Gudixhe ique Dasurí gucaa ra nuu chupa chonna de ca xhamigu para gusiénebe laacaʼ ni cazaacabe que. Guníʼrube: «Qué gapaʼ diidxaʼ para guinieeʼ pabiáʼ gucané ca hermanu naa. Ne bidiicaʼ stipa ni caquiiñeʼ. Redanécabe guendaró ra hospital ne ruundanécabe naa textu de lu Biblia ni cuʼ gana naa. ¡Nayecheʼ nga runi sentirnu gúʼyanu cadi stúbinu nuunu! Nuunu ndaaniʼ familia stiʼ Jehová, ti familia ni nuu listu para gacané lii ora peʼ caquiiñeluʼ ni, ne gudxiiluné lii ca guendanagana stiluʼ».
14. ¿Xiñee naquiiñeʼ gudiʼnu lugar gacané ca ancianu laanu?
14 Laaca riquiiñeʼ Jehová ca ancianu para gudiicaʼ laanu stipa. Nácacabe casi regalu ni rudii Jehová para cúʼcabe gana ne quixhedxícabe ladxidoʼno (Is. 32:1, 2). Nga runi, guniʼné laacabe ora nuu ni naguu xizaa lii. Ne ora gacaláʼdxicabe gacanécabe lii la? bidii lugar gúnicabe ni. Riquiiñeʼ Jehová laacabe para gápaluʼ stipa.
RUDII ESPERANZA NI NÁPANU STIPA LAANU
15. ¿Xi esperanza sicarú nápanu guiranu casi xpinni Cristu?
15 Esperanza ni zeeda lu Biblia rudii ni stipa laanu (Rom. 4:3, 18-20). Guiranu casi xpinni Cristu nápanu ti esperanza guizáʼ sicarú de guibáninu sin qué chuʼ dxi gátinu guibáʼ la? o ndaaniʼ Guidxilayú riʼ ora maʼ nácani ti paraísu. Pur esperanza riʼ nápanu stipa para guni huantarnu ca guendanagana, guni predicarnu ca noticia galán ne gúninu ca dxiiñaʼ ni nápanu ndaaniʼ congregación (1 Tes. 1:3). Guidúʼyanu ximodo gucané esperanza riʼ apóstol Pablo para gunda gupa stipa.
16. ¿Xiñee caquiiñeʼ gapa apóstol Pablo stipa?
16 Guyuu ora biquiiñeʼ Pablo stipa. Lu carta ni bicaabe ra nuu ca xpinni Cristu de Corinto guniʼbe nácabe casi ti guisu de yu guizáʼ nadá. Guniʼbe bidxaagalube stale guendanagana, guzanándacabe laabe, bisábacabe laabe ne guyuu biaje qué nidxélabe xi ñúnibe. Dede guyuu ora bilá ñátibe (2 Cor. 4:8-10). Bicaabe ca diidxaʼ riʼ guionna biaje guyebe casi misioneru. Zándaca óraque qué niníʼ íquebe zadxaagalube jma guendanagana. Qué nindaa, laaca lu viaje que bicaalú stale binni laabe, gunaazecabe laabe ne biaʼ qué ñátisibe ra biaaziʼ barcu ra zebe que ne últimu la? biseguyoocabe laabe.
17. Casi riete lu 2 Corintios 4:16-18, ¿xi gucané Pablo para gapa stipa ti ganda guni huantar ca guendanagana ni gupa?
17 ¿Xi gucané Pablo gapa stipa para guni huantar? Gucuá íquebe esperanza nápabe (biindaʼ 2 Corintios 4:16-18). Gúdxibe ca hermanu de Corinto neca zeʼ dxi «zirá stipa» cuerpu stibe, peru qué nireebe gana. Qué ñaandaʼ laabe guendanabani ni zápabe despué. Para laabe nabé risaca esperanza ni nápabe de chebe guibáʼ ne ziroobaʼ «ndaayaʼ riʼ ra zidiʼdiʼ dxi». Ne guyuube dispuestu guni huantarbe intiica cosa ti ganda guicaabe premiu stibe. Nabé guníʼ ique Pablo esperanza ni napa, ne pur nga la? zeʼ dxi jma ziyápabe stipa.
18. ¿Ximodo racané esperanza ni nápanu Tíjomir ne xfamilia?
18 Esperanza ni nápanu ca nga ni rudii stipa ti hermanu de guidxi Bulgaria ni láʼ Tíjomir. Raca chupa chonna iza guti Zdravko, bíʼchibe ni jma nahuiiniʼ, lu ti accidente. Gucadé ladxidóʼ Tíjomir. ¿Xi gucané laabe ne xfamíliabe guni huantárcabe yuubaʼ riʼ yaʼ? Riníʼ íquecabe ximodo gaca dxi guiasa ca binni ni maʼ guti. Laabe riniʼbe: «Nabé rinidu ximodo guidxaagaludu Zdravko, xi guendaró zúnidu para laabe, tu zuni invitardu saa ni chigúnidu ra guidxaagaludu laabe ne xi bizaaca lu ca últimu dxi riʼ ni zanda güínedu laabe». Tíjomir guníʼ ora riníʼ ique familia stibe esperanza ni nápanu racané ni laacaʼ ganda guni huantarcaʼ ne cuézacaʼ dede ora guindisaʼ Jehová bíʼchibe.
¿Ximodo ruxuíʼluluʼ zabániluʼ ndaaniʼ guidxilayú cubi ca? (Biiyaʼ párrafo 19).c
19. ¿Xi zanda gúniluʼ para gaca esperanza stiluʼ naguidxi? (Biiyaʼ imagen ca).
19 ¿Xi zanda gúniluʼ para gaca esperanza stiluʼ naguidxi? Pa nápaluʼ esperanza de guibániluʼ ndaaniʼ Guidxilayú riʼ sin qué chuʼ dxi gátiluʼ la? biindaʼ ni ná Biblia de Paraísu ne bixuiʼlú maʼ nuuluʼ racá (Is. 25:8; 32:16-18). Guníʼ ique ximodo zabani binni ndaaniʼ guidxilayú cubi ca. ¿Ñee ruxuíʼluluʼ maʼ nuuluʼ racá la? ¿Tu cayuuyaluʼ yaʼ? ¿Xi cayunadiágaluʼ? ¿Xi cayuni sentirluʼ? Zacané ca dibuju ni zeeda lu ca publicación stinu lii guxuíʼluluʼ maʼ nuuluʼ ndaaniʼ Paraísu. Laaca zanda gúʼyaluʼ ca videu musical casi Dxandíʼ zacaanu guendanabani, Maʼ gaxhadóʼ nuuni o Guca guiráʼ ni guniʼluʼ. Pa nápanu costumbre de guiníʼ íquenu ximodo zabani binni lu guidxilayú cubi ca, zuni sentirnu «ti ratu si nga ridídinu prueba ne cadi naroʼbaʼ peʼ ni» (2 Cor. 4:17). Esperanza ni cudii Jehová lii zudii ni lii stipa.
20. ¿Tu laa zanda gudii stipa laanu ora guni sentirnu nuunu débil?
20 Pa runi sentirnu nuunu débil «zudii Dios stipa laanu» (Sal. 108:13). Maʼ bidii Jehová laanu guiráʼ ni caquíʼñenu para gápanu stipa. Nga runi, ora gaca nagana para lii gúniluʼ ti dxiiñaʼ ni gucuaaluʼ ndaaniʼ xquidxi Dios, guni huantarluʼ xiixa guendanagana o gaca nagana para lii gúniluʼ ni ná Jehová né guendanayecheʼ, biʼniʼ orar de guidubi ladxidoʼloʼ ne biindaʼ Biblia para gacanebe lii. Ne laaca bidii lugar gacané ca hermanu lii ne cadi guiaandaʼ lii esperanza ni nápanu. Ne zacá, gudii Jehová «laatu poder ti gápatu stipa biaʼ caquiiñetu ne gápatu paciencia para ganda chuʼtu nayecheʼ ne guni huantartu guiráʼ cosa» (Col. 1:11).
CANCIÓN 33 Bilaa guiráʼ ni nualuʼ luguiáʼ Jehová
a Zacané artículo riʼ ca ni nuu xizaa pur xiixa guendanagana o riníʼ ique nabé naroʼbaʼ xiixa dxiiñaʼ ni gucuaa ndaaniʼ xquidxi Dios. Zazíʼdinu ximodo zudii Jehová laanu stipa ne xi naquiiñeʼ gúninu para ganda gacanebe laanu.
b Maʼ bidxaa lá caadxi binni.
c NI RIHUINNI LU CA IMAGEN RIʼ: Ti hermana ni qué runadiaga riníʼ ique ca promesa ni zeeda lu Biblia ni zazaaca despué ne cayuuyaʼ ti videu musical. Zacá randa ruxuiʼlú ne riníʼ ique ximodo zabani lu guidxilayú cubi ca.