-
Ñee diciembre nga gule Jesús la?Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia
-
-
nabe ca binni nuu raqué guniʼcaʼ modo riuu tiempu ca beeu que: «Nabé cayaba nisaguié tiempu riʼ. Qué zanda guiaanadu fuera» (Esdras 10:9, 13; Jeremías 36:22). Cumu zacá nga tiempu beeu diciembre la? guiráʼ cani rapa dendxuʼ guidxi Belén ruseguyoocaʼ laacame ti cadi guiaanacame zacá si lu layú huaxhinni.
Peru Biblia na dxi gule Jesús nuu tu cayapa xtendxuʼ huaxhinni. Ne Lucas, ni bicaa tobi de ca Evangeliu que na: «Gaxha de guidxi Belén nuu caadxi pastor cayapa ca dendxu huaxhinni» (Lucas 2:8-12). Racá ridúʼyanu cadi ridxíʼ si nga nuu ca pastor que lu layú, sínuque nabezapecaʼ raqué. Fuera rusaanacaʼ xténdxucaʼ huaxhinni. Yanna, pa nanándapeʼ raca beeu diciembre ne nabé riaba nisaguié lu beeu que Belén, ñee raʼbuʼ zapa ca pastor dendxuʼ sticaʼ huaxhinni la? Coʼ xa. Nga runi, guiráʼ ni maʼ bidúʼyanu ca culuíʼ cani cadi diciembre gule Jesús.a
Stiidxaʼ Dios caníʼ padxipeʼ guti Jesús, peru qué riníʼ diʼ ni padxipeʼ gúlebe. Ndiʼ rusietenalaʼdxiʼ laanu ca diidxaʼ bicaa rey Salomón: «Jma galán ti lá sicarú que ti aceite ni jma galán, ne jma galán dxi gátinu que dxi gálenu» (Eclesiastés 7:1). Nga racané laanu guiénenu xiñee jma riníʼ Biblia de dxiiñaʼ biʼniʼ Cristu ne de dxi gutiʼ ne xiñee huaxiéʼ riníʼ ni padxipeʼ gule.
Ora gule Jesús, nuu tu cayapa dendxuʼ huaxhinni
-
-
Ñee nápanu xidé gúninu ca saa ca la?Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia
-
-
(APÉNDICE) NI ZEEDA LU RIʼ
Ñee nápanu xidé gúninu ca saa ca la?
CADI Biblia nga na gaca ca saa ni runi ca religión o cani runi xcaadxi binni yanna guiráʼ ladu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ. Yanna, paraa biale cani yaʼ. Pa cheluʼ ndaaniʼ ti biblioteca la? zuuyaluʼ nuu libru ni cusiene de ca saa ni raca xquídxiluʼ. Chiguidúʼyanu caadxi ejemplu.
Nabaana. Neca nácabe ca dxi ca rietenalaʼdxiʼ binni guendaguti stiʼ Jesús ne dxi biasa la? dxi ca rúnicabe stale cosa ni qué ñuni ca xpinni Cristu, ne tobi de laacani nga dxi riree ti grupu de binni ndaaniʼ calle. Ti libru na maʼ raca stale iza ante gueeda Cristu, ca binni de Babilonia «nabé bisisácacabe bidóʼ [...]. Ruchéndacabe cani lari risaca, ruzuchaahuicabe cani né bigáʼ, pulsera ne aníu; nabé runi chaahuicabe ra raʼtaʼ cani ne rireenécabe cani calle» (Las Grandes Religiones Ilustradas). Enciclopedia Católica na stale binni ni cadi zinanda Cristu bíʼnicabe saa purtiʼ ruzulú primavera ne chaahuidugá maʼ bíʼnicabe ni dxi raca pascua. Para ca binni ni cadi naca xpinni Cristu que, dxita ca «zeeda gaca ni casi nuzulú guendanabani primé dxi stiʼ primavera».
Iza Cubi. Iza Cubi ca gadxé gadxé modo raca ni cada guidxi. Chiguidúʼndanu ra caníʼ modo biale ni: «Xaíque stiʼ Roma Julio César, gudixhe 1 stiʼ enero casi dxi stiʼ Iza Cubi lu iza 46 ante gueeda Cristu. Dxi ca bíʼnicabe ni para Jano, dios stiʼ ca puertaʼ ne stiʼ guiráʼ ni ruzulú. Beeu enero [latín, Januarius] guʼtaʼ lani zacá pur Jano ne Jano riʼ gupa chupa lú: tobi cayuuyadxí delante ne stobi cayuuyadxí atrá» (The World Book Encyclopedia). Nga runi, cadi xpinni Cristu biʼniʼ guiráʼ cani raca lu Iza Cubi.
Gueelaʼ stiʼ ca Bruja (Halloween). «Nuu caadxi de cani rúnicabe Gueelaʼ stiʼ ca Bruja zeeda cani de ni biʼniʼ ca druida [ca celta ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ dxiqué] dede ante gueeda Cristu. Ca celta bíʼnicaʼ saa para ca dios risaca sticaʼ: dios Gubidxa ne dios stiʼ gueʼtuʼ [...]. Ne 1 stiʼ noviembre nga bíʼnicabe saa stiʼ dios stiʼ ca gueʼtuʼ ca, dxi ruzulú Iza Cubi stiʼ ca celta. Saa stiʼ ca gueʼtuʼ ca chaahuidugá guluucabe ni lade cani runi ca xpinni Cristu.» (The Encyclopedia Americana.)
Xcaadxi saa. Qué zanda guininu de guiráʼ saa raca lu guidubi Guidxilayú. Yanna, ca saa ra rusisácacabe binni o xiixa grupu la? qué riuulaʼdxiʼ Jiobá nin tobi de laacani (Jeremías 17:5-7; Hechos 10:25, 26). Ne para gánnaluʼ pa riuulaʼdxiʼ Dios xiixa saa ni runi ca religión ca la? biyubi paraa biale ni (Isaías 52:11; Apocalipsis 18:4). Cani rusiidiʼ Biblia ni zeeda lu capítulo 16 stiʼ libru riʼ zacané cani lii gánnaluʼ ximodo ruuyaʼ Dios chuunu xcaadxi saa neca cadi stiʼ xiixa religión cani.
-