BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • Ndiʼ nga ni dxandíʼ de Dios, de Xiiñiʼ ne de espíritu santu
    Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia
    • iruti ganna, nin ca ángel ni nuu ibáʼ, dede nin naa [Xiiñibe] qué gannaʼ sínuque Bixhoze siaʼ nga nanna» (Mateo 24:36). Ximodo rusihuinni ca diidxaʼ ca cadi Jesús diʼ nga Dios ni jma nandxóʼ yaʼ.

      Jesús na jma nanna Bixhoze que laa. Peru pa ñaca laca Jesús nga Dios ni jma nandxóʼ ca la? laaca ñánnabe ni nanna Bixhózebe xa. Nga runi, nánnanu cadi tobi si nga Padre ca ne Xiiñiʼ. Peru neca gusiéneluʼ ni zacá, nuu tu zaníʼ: «Peru Jesús gúcabe chupa clase binni: gúcabe Dios ne gúcabe hombre, ne raríʼ guniʼbe casi hombre». Gudixhe lii ñaca ni dxandíʼ. Yanna, espíritu santu ca yaʼ. Pa ñaca dxandíʼ tobi si espíritu santu ne Padre ca, xiñee qué niníʼ Jesús laaca nanna espíritu ca ni nanna Dios yaʼ. Ni guniʼbe nga Bixhózesibe nanna ni.

      Ra jma gúʼndaluʼ Biblia, zuuyaluʼ xcaadxi ra cayeeteʼ de tema riʼ. Guiráʼ racá caníʼ ni dxandíʼ de Dios, de Xiiñiʼ ne de espíritu santu (Salmo 90:2; Hechos 7:55; Colosenses 1:15).

  • Ñee napa ca xpinni Cristu xidé iquiiñecaʼ cruz la?
    Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia
    • (APÉNDICE) NI ZEEDA LU RIʼ

      Ñee napa ca xpinni Cristu xidé iquiiñecaʼ cruz la?

      STALE binni nadxii cruz ne runi respetar ni. Ne ti libru láʼ Enciclopedia Hispánica na zeeda gaca ni casi ti «seña stiʼ religión ni zinanda Cristu». Yanna yaʼ, ñee napa ca xpinni Cristu xidé iquiiñecaʼ ni la?

      Nuu ti cosa ni naquiiñeʼ gánnanu primé: qué ñati diʼ Jesucristu lu ti cruz. Diidxaʼ griegu ni rutiixhicabe «cruz» nga staurós ne diidxaʼ riʼ riníʼ ni ti «yaga derechu». Diidxaʼ riʼ «qué lica riníʼ ni de ti yaga ni didilaaga stobi lu [...]. Lu diidxaʼ griegu ra gucuá [Nuevo Testamento] qué lica ruzeeteʼ de chupa yaga» (The Companion Bible).

      Nuu ra biquiiñeʼ cani bicaa Biblia sti diidxaʼ para guniʼcaʼ xi lu gutiʼ Jesús. Diidxaʼ xýlon nga biquiiñecabe lu diidxaʼ griegu para guiníʼcabe «yaga» ne zacá nga cá ni lu xcaadxi Biblia diidxastiá (Hechos 5:30; 10:39; 13:29; TNM, Reina Valera ne Biblia Latinoamericana; Gálatas 3:13, Biblia Latinoamericana; 1 Pedro 2:24, Reina Valera).

      Ti hombre ni biindaʼ stale ni láʼ Hermann Fulda bisiene xiñee ti yaga si nga biquiiñecabe para ganda binni ti gatiʼ: «Ra ribícabe para guuticabe binni cadi guiráʼ biaje nuu yaga. Ngue runi, ti yaga si nga ruzuhuaacabe ne luni nga rundiibicabe o rindísacabe náʼ ca binni malu que luguiáʼ ne rucaacabe clavu nacaʼ ne stale biaje laaca rundiibicabe ñeecaʼ o rucaacabe clavu ni» (Das Kreuz und die Kreuzigung [Cruz ne modo rucaacabe binni luni]).

      Stiidxaʼ Dios jma zacané laanu gánnanu de laani. Apóstol Pablu na qué iquiiñeʼ guiráʼ ni guicá lu yaga, o lu ti «palu» casi na Nueva Biblia Española (Gálatas 3:13). Lu versículo riʼ caníʼ Pablu ni na Deuteronomio 21:22, 23, ne racá rihuinni dxíchica caniʼbe de ti yaga, ne cadi de ti cruz. Ne yaga ca runi ni laacabe binni qué iquiiñeʼ. Nga runi, cadi jneza nga gucaa ca xpinni Cristu xiixa cuadru o foto ndaaniʼ lídxicaʼ ra rihuinni guti Jesús lu ti cruz.

      Pur ca razón ni maʼ bidúʼyanu ca, xi bizaaca guti si Cristu yaʼ. Gudiʼdiʼ si chonna gayuaa iza, ca binni ni nacaʼ xpinni Cristu laacaʼ qué niquiiñecaʼ cruz ra runi adorarcaʼ. Peru lu siglu 4 que, Constantino, xaíque stiʼ Roma, guyuube lade cani na xpinni Cristu laacaʼ peru maʼ bidxiidéchecaʼ Dios. De raqué nga bicaabe binni guʼyaʼ cruz ca casi ti seña stiʼ religión stibe. Peru intiica razón gupa Constantino para biquiiñeʼ ni la? cruz ca gastiʼ gapa ni né Jesús. Laani zeeda ni de binni ni cadi naca xpinni Cristu. Ne ti libru stiʼ ca católicu na: «Dede ante gueeda Cristu, ca binni que maca riquiiñecaʼ cruz ne ca binni ni cadi naca xpinni Cristu laaca biquiiñecaʼ ni» (New Catholic Encyclopedia). Xcaadxi hombre ni nanna stale nacaʼ laaca biquiiñecabe ni ora runi adorárcabe Gubidxa, ne ora ratanécabe stobi para guni adorárcabe dios stícabe.

      Yanna, xiñee nabé biquiiñecabe ni yaʼ. Purtiʼ nácabe zaqué si nga jma nagueenda zaca binni xpinni Cristu. Biblia na cadi jneza gannaxhiinu cani riquiiñeʼ ca binni ni cadi xpinni Cristu ora runi adorarcaʼ (2 Corintios 6:14-18). Ne laaca cadi jneza guni adorar binni bidóʼ o intiica cosa (Éxodo 20:4, 5; 1 Corintios 10:14). Nga runi, cani dxandíʼ xpinni Cristu qué lica rinacaʼ iquiiñecaʼ cruz para guni adorarcaʼ Dios.a

      a Zadxélaluʼ jma ra caníʼ de cruz lu yaza 91-95 stiʼ libru Razonamiento a partir de las Escrituras, stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá.

  • Guendaroxhi stiʼ Señor rusisaca ni Dios
    Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia
    • (APÉNDICE) NI ZEEDA LU RIʼ

      Guendaroxhi stiʼ Señor rusisaca ni Dios

      BIʼNIʼ mandar Cristu ca xpinni guieteláʼdxicaʼ guendaguti stiʼ ne runibiáʼcabe ni casi «guendaroxhi stiʼ Señor» (1 Corintios 11:20). Xiñee risácapeʼ nga gaca ni yaʼ. Padxí ne ximodo raca ni.

      Jesucristu gudixhestí ni gueelaʼ biʼniʼ ca judíu que Pascua lu iza 33 despué de Jesús. Pascua que nga ti saa ni bíʼnicabe ti biaje lu ti iza, 14 stiʼ nisán (beeu stiʼ calendariu judíu). Para ganna ca judíu que padxí gúnicabe ni la? ribézacabe guedandá ti dxi lu primavera ni napa doce hora ridxíʼ ne doce hora huaxhinni para guzulú ugábacabe ca dxi ca dede chindácabe dxi 14. Primé dxi stiʼ beeu nisán rigabaʼ ni dede primé dxi guiree beeuhuiiniʼ, despué de dxi ni napa doce hora ridxíʼ ne doce hora huaxhinni. Pascua que ruzulú ni trece dxi despué.

      Gueelaʼ que nga biʼniʼ Jesús Pascua que né ca apóstol stiʼ, gúdxibe Judas Iscariote guiree ne de raqué la? gudixhestibe Guendaroxhi stiʼ Señor. Guendaroxhi riʼ biaana ni lugar stiʼ Pascua ni biʼniʼ ca judíu que, nga runi napa xidé gúninu ni ti biaje lu ti iza.

      Evangeliu stiʼ Mateo cusiene xi guca: «Ucuaa be pan guluu be ndaayaʼ, ne gundaa be ni lú ca discípulu stibe ne rabi be

Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
Biteeguʼ sesión
Bizulú sesión
  • diidxazá
  • Compartir
  • Configuración
  • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
  • Modo iquiiñeʼ ni
  • Política de privacidad
  • Configuración de privacidad
  • JW.ORG
  • Bizulú sesión
Compartir