-
Guendaroxhi stiʼ Señor rusisaca ni DiosXipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia
-
-
nga cani cheʼ guibáʼ. Espíritu santu stiʼ Dios rusiene laacabe ti gánnacabe maʼ bibícabe para gácacabe rey guibáʼ (Romanos 8:16). Ca binni riʼ laaca nuucabe lu pactu cubi para guni mandarnécabe Jesús (Lucas 22:29).
Yanna, xi runi ca binni ni cabeza guibánicaʼ sin qué chuʼ dxi gáticaʼ ndaaniʼ Paraísu lu Guidxilayú riʼ yaʼ. Riécabe Guendaroxhi stiʼ Señor ne zacá rusihuínnicabe runi respetárcabe ni, neca qué rócabe pan ne qué réʼcabe vinu. Ca testigu stiʼ Jiobá rúnicabe Guendaroxhi stiʼ Señor ca ti biaje si lu ti iza, dxi riaba 14 stiʼ nisán guiaaziʼ si Gubidxa. Neca chupa chonna mil si binni ni na cheʼ guibáʼ nuu lu guidubi naca Guidxilayú riʼ, para guiráʼ xpinni Cristu nabé risaca nga ni rúnicabe ca. Laani nga ti dxi ni racané laacabe guiníʼ íquecabe pabiáʼ nadxii Jiobá ne Jesús binni (Juan 3:16).
-
-
Xi riníʼ ca diidxaʼ «alma» ne «espíritu»Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia
-
-
(APÉNDICE) NI ZEEDA LU RIʼ
Xi riníʼ ca diidxaʼ «alma» ne «espíritu»
ORA runadiágaluʼ ca diidxaʼ alma ne espíritu, xi riníʼ íqueluʼ. Stale binni na nga nga ca diidxaʼ ni riquiiñeʼ para guiníʼcabe xiixa ni nápanu lu xcuérpunu, xiixa ni qué rati ne qué zanda guidúʼyanu. Nácabe ora rátinu riree ni lu xcuérpunu ne nabániruʼ ni sti lugar. Cumu stale binni nga runi cré ni la? nuu binni ridxagayaa ora ganna cadi nga diʼ rusiidiʼ Biblia. Yanna, xii nga alma ne espíritu casi rusiidiʼ Biblia yaʼ.
XI RINÍʼ DIIDXAʼ «ALMA» LU BIBLIA
Chiguininu primé de alma. Zándaca rietenaláʼdxiluʼ casi guidubi naca Biblia gucuá ni lu diidxaʼ hebreu ne griegu. Cani bicaa Biblia ca biquiiñecabe diidxaʼ néfesch para guiníʼcabe alma lu diidxaʼ hebreu ne biquiiñecabe psykjé lu diidxaʼ griegu. Lu Biblia diidxazá diidxaʼ psykjé ca bicaacabe ni «binni», «lii», «guendanabani», «naa» ne «espíritu». Ne cásica lu Traducción del Nuevo Mundo ne lu ca nota stini, riquiiñeʼ «alma» para guiropaʼ diidxaʼ riʼ. Gadxé gadxé modo bitiixhicabe diidxaʼ néfesch ne psykjé lu xhono gayuaa biaje gucuá ni lu Biblia ne biquiiñecabe cani para guníʼcabe de 1) binni, 2) maniʼ o 3) guendanabani stiʼ binni ne stiʼ maniʼ. Chiguidúʼyanu caadxi ra zeeda guionnaʼ ni bieeteʼ ca.
Binni. «Laga cuzáʼ Noé arca que, [...] xhono si binni [psykjé] bilá ndaani arca que ra undisa nisa ni.» (1 Pedro 3:20.) Para bitiixhicabe diidxaʼ griegu psykjé ca raríʼ biquiiñecabe diidxaʼ binni: Noé ne xheelaʼ, guionnaʼ xiiñicabe ne ca xualídxicabe. Ne lu Éxodo 16:16 gucuaa ca israelita mandamientu riʼ: «Lagutopa [maná] biaʼ binni [o «alma», casi na nota] napa cada tobi de laatu ndaaniʼ tienda stiʼ». Ni caníʼ ni nga gúʼyacabe panda binnilídxicabe ne biaʼ ca nga gutópacabe. Nuu xcaadxi ejemplu lu Biblia ra bitiixhicabe diidxaʼ «alma» casi binni o guiráʼ binni, zeeda cani lu nota stiʼ Génesis 46:18, Josué 11:11, Hechos 2:41 ne Romanos 13:1.
Maniʼ. Ra caníʼ Biblia modo guyáʼ cani nuu lu Guidxilayú riʼ na: «Ne guníʼ Dios: “Guidxá stale maniʼ nabani [o «alma», casi na nota] ndaaniʼ nisa, ne maniʼ ripapa guipapa luguiáʼ guidxilayú lu guidubi naca guibáʼ”. Ne guníʼ Dios: “Guidxá maniʼ nabani [o «alma», casi na nota] lu guidxilayú de cada clase stiʼ, maniʼ nadóʼ ne maniʼ rixubi ndaaniʼ layú ne maniʼ guiʼxhiʼ nuu lu guidxilayú de cada clase stiʼ”. Ne zaqué guca ni» (Génesis 1:20, 24). Raríʼ diidxaʼ «alma» caquiiñeʼ ni para guiníʼ ni ca benda ne ca maniʼ nadóʼ ne maniʼ guiʼxhiʼ. Ca maniʼ ripapa ne xcaadxi clase maniʼ laaca «alma» nga diidxaʼ riquiiñeʼ para laacame lu nota stiʼ Génesis 9:10, Levítico 11:46 ne Números 31:28.
Guendanabani stiʼ binni. Nuu biaje diidxaʼ néfesch ne psykjé riquiiñeʼ cani para guiníʼcabe de guendanabani stiʼ tuuxa. Casi ni gudxi Jiobá Moisés: «Maʼ guti guiráʼ hombre biyubi guuti lii [o «biyubi xhiálmaluʼ», casi na nota]» (Éxodo 4:19). Xi gucalaʼdxiʼ ca xhenemigu Moisés ñuni yaʼ. Gucaláʼdxicabe ñuuticabe laabe. Ne ora cayapa Raquel xiiñiʼ, Benjamín la? Biblia na «caluxe xquendanabani [o «caree xhialma de laa», casi na nota]» (Génesis 35:16-19). Nga ruluíʼ maʼ qué nibániruʼ Raquel. Ne guiníʼ íquenu ca diidxaʼ guníʼ Jesús riʼ: «Naa nga pastor chaʼhuiʼ. Pastor ni nachaʼhui la? zudii xpida [psykjé] pur ca dendxu stiʼ» (Juan 10:11). Jesús bidii psykjé, o guendanabani stiʼ pur binni. Lu guiráʼ ejemplu zeeda lu Biblia riʼ, o lu ca nota stícani, rihuínnica caquiiñeʼ diidxaʼ néfesch ne psykjé para guiníʼcabe de guendanabani stiʼ ti binni. Nuu xcaadxi ejemplu ni culuíʼ modo riquiiñeʼ ca diidxaʼ néfesch ne psykjé lu textu o lu nota stiʼ 1 Reyes 17:17-23, Mateo 10:39, Juan 15:13 ne Hechos 20:10.
Pa gúʼndaluʼ Stiidxaʼ Dios jma la? zuuyaluʼ gastiʼ nin ti versículo ni culuíʼ «qué rati» néfesch ne psykjé, o alma ca. Ni na Biblia nga rati alma ca (Ezequiel 18:4, 20). Nga racané laanu guiénenu ora guidúʼndanu lu Biblia ti «alma ni maʼ guti» la? caníʼ ni de ti gueʼtuʼ (Levítico 21:11, nota).
XII NGA «ESPÍRITU»
Yanna chiguidúʼyanu pora nga riquiiñeʼ Biblia diidxaʼ «espíritu». Nuu tu na laaca laani nga diidxaʼ «alma». Peru cadi zacá diʼ ni. Biblia rusiene gadxé nga «espíritu» ne gadxé nga «alma». Xiñee gadxé cani yaʼ.
Cani bicaa Biblia ca biquiiñecabe diidxaʼ rúaj lu hebreu ne pnéuma lu griegu para diidxaʼ «espíritu». Laaca Biblia nga cusiene xi riníʼ ca diidxaʼ ca. Casi lu Salmo 104:29 zeeda ca diidxaʼ ni gúdxicabe Jiobá: «Pa gáxhaluʼ espíritu [rúaj] stícabe, záticabe ne zácacabe yu sti biaje». Ne Santiago 2:26 na «qué iquiiñe [o rati] xcuerpu nu sin espíritu [pnéuma]». Ca versículo riʼ, culuíʼ cani diidxaʼ «espíritu» ca nga ni rudii guendanabani xcuérpunu, purtiʼ sin laani ñátinu. Nga runi, cadi «espíritu» si nga riquiiñecabe lu Biblia para diidxaʼ rúaj, sínuque laaca riquiiñecabe «stipa» ne nga nga stipa rudii guendanabani. Diidxaʼ ca nga guníʼ Dios ora nabe gueedanebe Nisaguié naroʼbaʼ que ca dxi stiʼ Noé: «Chigusabaʼ ti nisaguié naroʼbaʼ lu guidxilayú para guniteluáʼ guiráʼ guendanabani ni ricaa bi [rúaj] lu guidxilayú» (Génesis 6:17; 7:15, 22). Nga runi, «espíritu» ca nga stipa ni qué rihuinni, o xiixa ni rucaa binni o maniʼ guibani.
Cadi ngueca nga alma ne espíritu. Cuerpu ca riquiiñeʼ ni espíritu para guni ni dxiiñaʼ, cásica ti radiu riquiiñeʼ biaaniʼ para guni dxiiñaʼ. Guiníʼ íquenu ti radiu de batería. Ora chuʼ
-