BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • fy cap. 1 yaza 4-12
  • Xi zacané ca familia ca guibánicaʼ nayecheʼ

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Xi zacané ca familia ca guibánicaʼ nayecheʼ
  • Ximodo guibanineluʼ binnilídxilu’ nayeche’
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • XII NGA TI FAMILIA
  • GUENDANAGANA NI RAPA CA FAMILIA
  • NI ZACANÉ CA FAMILIA CA GUIBÁNICAʼ NAYECHEʼ
  • Bibaniné binnilídxiluʼ nayecheʼ
    Bibaniné binnilídxiluʼ nayecheʼ
Ximodo guibanineluʼ binnilídxilu’ nayeche’
fy cap. 1 yaza 4-12
Foto ni zeeda lu guidubi yaza 4

CAPÍTULO 1

Xi zacané ca familia ca guibánicaʼ nayecheʼ

Foto ni zeeda lu yaza 5

1. Xiñee nabé risaca chuʼ ca familia ca tobi si.

DEDE dxi gutastí familia lu Guidxilayú riʼ huayacaneni guibani binni tobi si. Nga runi, ndaaniʼ ti familia nga jma galán gusiniisi binni xiiñiʼ para gúnicaʼ ni jneza ora maʼ huaniisicaʼ.

2-5. 1) Guníʼ ximodo runi sentir xiiñiʼ binni ora nabani xfamilia nayecheʼ. 2) Xi guendanagana napa caadxi familia.

2 Ora nuu ca familia ca nayecheʼ riuucaʼ tobi si ne racanésaacaʼ. Bixuiʼlú ti familia ni nabani nayecheʼ. Ora maʼ cayoxhícabe riníʼcabe xi guiráʼ bíʼnicabe dxi ca. Nabé nayecheʼ runi sentir ca xiiñicabe ora maʼ caniʼcaʼ ni bizaacacaʼ ra scuela. Ora gúnicabe zacá, racaneni guirácabe gudxiilúcabe intiica guendanagana ni gápacabe ora maʼ nuucabe sti lugar.

3 Ndaaniʼ ti familia ni nabani nayecheʼ nanna xiiñicabe zápacabe laa ora gaca huará, ne ora guizaaca nga zándaca zapa bixhózebe laabe ti ratu lu gueelaʼ ne sti ratu maʼ gapa jñaabe laabe. Laaca nánnabe zanda guinábabe jñaabe o bixhózebe gabi laabe xi gúnibe ne gacané laabe ora gápabe xiixa guendanagana. Xiiñicabe nanna dxichi zápacabe laa neca nuu stale guendanagana lu Guidxilayú riʼ.

4 Ora maʼ guiniisi xiiñiluʼ zachaganáʼ ne laaca zapa familia stiʼ. Ti proverbio japonés na: «Óraruʼ gapa binni ti xiiñiʼ oracaruʼ rudii cuenta xi guiráʼ nuzaabiʼ bixhoze ne jñaa». Cumu nuucabe nayecheʼ pur gupa bixhózecabe ne jñaacabe laacabe la? nadxiicabe laacaʼ ne rúnicabe stipa pur chuʼ binnilídxicabe nayecheʼ. Rápacabe bixhózecabe ne jñaacabe ne laacaʼ riechenecaʼ ca xhiágacaʼ.

5 Zándaca yanna caníʼ íqueluʼ: «Naa nadxieeʼ binnilidxeʼ, peru cadi nabézadu casi familia ni bieeteʼ ca. Naa ne xheelaʼ gadxé gadxé hora riuudu dxiiñaʼ ne huaxiéʼ ridúʼyadu. Ne ora maʼ cayuidu diidxaʼ nisi maʼ cuzéʼtedu caquiiñedu bueltu». O zándaca guiníʼ íqueluʼ: «Ca xiiñeʼ ne ca xhiagaʼ nabézacaʼ sti guidxi ne qué lica ruuyaʼ laacabe». Dxandíʼ, stale familia cadi nabánicaʼ nayecheʼ, purtiʼ zándaca nuu xiixa ni cucueeza laacaʼ guibánicaʼ zacá. Peru nuu caadxi binni nabani nayecheʼ né binnilidxi. Xi huayacané laacabe guibánicabe zacá yaʼ. Ñee nuu xiixa ni zanda gacané ca familia ca guibánicaʼ nayecheʼ la? Nuu pue. Peru ante guininu xi laani la? naquiiñeʼ guicábinu sti guendarinabadiidxaʼ ni nabé risaca.

XII NGA TI FAMILIA

6. Xi clase familia nga ni chiguieeteʼ lu libru riʼ.

6 Para ca binni de América ne Europa, ti familia nga ti guendaxheelaʼ né ca xiiñiʼ. Ne ora randa la? ribeza ca guendaxheelaʼ ca aparte ne bixhózecaʼ ne jñaacaʼ ribézacaʼ ra lídxicaʼ. Neca ridxaaga guendaxheelaʼ riʼ xcaadxi familia zitu stiʼ la? naquiiñeʼ ganna cadi guiráʼ ora zanda gacané laacabe, purtiʼ dxiiñaʼ stiʼ nga guʼyaʼ binnilidxi. Nga nga clase familia ni jma chiguzéʼtenu lu libru riʼ. Peru lu ca últimu iza riʼ laaca cadale xcaadxi clase familia: cani cusiniisi xiiñiʼ stubi si, cani napa xiiñiʼ de gadxé gadxé guendaxheelaʼ ne cani cadi nabezané xheelaʼ pur xiixa razón.

7. Ximodo nabeza ca familia ca ndaaniʼ caadxi guidxi.

7 Nuu lugar jma naroʼbaʼ raca ca familia ca. Ora zacá ni la? guendaxheelaʼ ca nga ruuyaʼ bixhoze ne jñaa ne laaca ruuyacaʼ xcaadxi binnilídxicaʼ ni nabezanecaʼ, casi ca xprímucaʼ ne ca stiucaʼ. Ca binni nuu lu familia riʼ, stale biaje racanécabe ca sobrínucabe para gápacaʼ ni iquiiñecaʼ, para guiniisicaʼ ne para checaʼ scuela. Laaca racanécabe xcaadxi familia zitu stícabe. Ca conseju stiʼ Biblia ni zeeda raríʼ laaca zacanécani clase familia ca.

GUENDANAGANA NI RAPA CA FAMILIA

8, 9. Xi guendanagana nuu ndaaniʼ caadxi guidxi ni cusihuinni nabé cuchaa modo nabani ca familia ca.

8 Yanna riʼ nabé cuchaa modo nabani ca familia ca, peru cadi purtiʼ nabánicabe jma nayecheʼ. Guzéʼtenu modo nabani stale binni ndaaniʼ guidxi India. Stale de ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ nabezanecaʼ familia xheelacaʼ, ne ca binni ca rábicaʼ laacabe ximodo gúnicabe dxiiñaʼ ndaaniʼ lídxicaʼ. Peru yanna riʼ, stale gunaa de guidxi India maʼ rúnicaʼ dxiiñaʼ sti lugar, ne laaca rúnicaʼ ca dxiiñaʼ nápacaʼ ndaaniʼ lídxicaʼ. Ndaaniʼ stale guidxi nabé rinabadiidxaʼ binni: pabiáʼ dxiiñaʼ naquiiñeʼ guni ti gunaa ra lidxi pa laaca runi dxiiñaʼ sti ladu. Ñee zúnibe biaʼca runi xcaadxi binnilídxibe la?

9 Ndaaniʼ ca guidxi ni nuu Asia jma nga biaa binni gapa familia naroʼbaʼ ne gacanésaacaʼ. Peru cumu ruuyacabe ndaaniʼ ca guidxi stiʼ América ne Europa jma nga riuulaʼdxiʼ binni guibani stubi ne laaca maʼ nagana para guni ganar binni bueltu yanna la? maʼ zixiéʼ ca familia ni nabeza casi maʼ bizéʼtenu ca. Nga runi, para stale binni lugar de ñéchecaʼ ñuuyacaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ, laga reeda gácani ti dxiiñaʼ nagana para laacaʼ. Nuu binni ora maʼ nagola bixhoze ne jñaa nabé rúnicaʼ menu laacabe, ne ndaaniʼ stale guidxi cadi guendaridxagayaa diʼ guniná binni xcaadxi binnilidxi ni maʼ nagola o qué guizaaláʼdxicaʼ laacabe.

10, 11. Xi cusihuinni nabé cuchaa modo nabani ca familia ca Europa.

10 Yanna riʼ zeʼ dxi jma stale guendaxheelaʼ cayaca divorciar. Raca caadxi iza ndaaniʼ guidxi España guca divorciar tobi si lu cada 100 guendaxheelaʼ. Peru yanna lu cada 8 guendaxheelaʼ raca divorciar tobi. Ndaaniʼ guidxi Gran Bretaña, ra jma cayaca divorciar binni que xcaadxi guidxi ni nuu Europa (lu cada 10 guendaxheelaʼ raca divorciar biaʼ 4), maʼ bidale ca familia ra cusiniisi binni xiiñiʼ stubi si.

11 Ndaaniʼ guidxi Alemania, ruluíʼ si jma zidale binni ni maʼ qué náʼ gapa familia ne cani maʼ bichaganáʼ maʼ nuucaʼ guixélecaʼ. Despué de iza 1990, lu 100 familia ni nabeza Alemania, 35 de laacaʼ ti binni si nabeza ra lidxi, ne lu 100 familia 31 de laacaʼ nabeza chupa binni si ra lidxi. Ne ndaaniʼ guidxi Francia maʼ huaxiéʼ tu cachaganáʼ ne stale de cani cachaganáʼ jma nagueenda cayaca divorciarcaʼ que dxiqué. Stale tu jma riuulaʼdxiʼ cuezané si tuuxa purtiʼ qué racalaʼdxiʼ gapa familia ni guni tender. Ne guiráʼ ladu rihuinni cayuni binni zacá.

12. Xi guendanagana ridiʼdiʼ ca baʼduhuiiniʼ ca pur modo nabani ca familia ca yanna.

12 Xi zanda guininu de xiiñiʼ binni yaʼ. Ndaaniʼ guidxi Estados Unidos ne ndaaniʼ xcaadxi guidxi nabé cadale tu cayapa xiiñiʼ sin guichaganáʼ (caadxi de laacaʼ deruʼ caniisicaʼ). Stale dxaapahuiiniʼ rapa xiiñiʼ né gadxé gadxé hombre. Guiráʼ ladu riníʼcabe lu noticia nuu millón de baʼduhuiiniʼ ni canazá renda lu calle. Stale de laacabe ruxooñecabe de ra lídxicabe purtiʼ nabé runiná xfamíliacabe laacabe, ne xcaadxi familia riládxicaʼ laacabe de ra lídxicaʼ purtiʼ maʼ qué randa ruyaanacaʼ laacabe.

13. Xi guendanagana rucaa ca familia ca cadi guibánicaʼ nayecheʼ.

13 Rihuinni dxíchica nabé napa ca familia ca guendanagana. Aparte de cani maʼ bizéʼtenu ca, laaca nuuruʼ stale familia cadi nabani nayecheʼ purtiʼ maʼ qué náʼ xiiñicaʼ guzuubaʼ stiidxacaʼ, nuu binni nabé ranináʼ xiiñiʼ, nabé ridinde ca guendaxheelaʼ ca, nabé rixúdxicaʼ ne pur xcaadxi guendanagana ni rápacaʼ. Raca nagana para stale de cani nahuiiniʼ ne cani huaniisi guibaninecaʼ binnilídxicaʼ nayecheʼ.

14. 1) Xiñee nabé napa ca familia ca guendanagana. 2) Ximodo guníʼ ti abogadu ni guyuu lu primé siglu que zabani binni yanna, ne ximodo cayaca ni na ca diidxaʼ ca ndaaniʼ ca familia ca yanna.

14 Xiñee maʼ cadi galán nabani ca familia ca yanna. Nuu tu na purtiʼ maʼ riguni ca gunaa ca dxiiñaʼ sti ladu; xcaadxi na purtiʼ cadi jneza modo nabani binni yanna, ne pur xcaadxi cosa ni cayaca. Raca biaʼ chupa mil iza bicaa ti abogadu xi guiráʼ guendanagana zudxiilú ca familia ca. Sicaríʼ bicaabe: «Jma nagana zaca ni ora mayaca izaa xhi guidxilayú. Purti zuyubi binni para laa si, ne nisi bidxichi zacá ique caʼ. Zuni ca laaca nandxóʼ ne zaca ca nayáʼ, ne zaguiñe yu ca stiidxa Dios. Ma qué zuzuuba ca stiidxa jñaa ca ne bixhoze caʼ ne qué zulabi ca laacabe. Zabani ca modo na ique caʼ ne nin zanna ca pa nuu Dios. Qué zanaxhii ca binni ne qué ziá ca irutiʼ, ne nisi zazá ca zaníʼ ca binni. Qué zanda ucueeza ca laca laaca de guni ca ni na ique caʼ. Zuniná cabe binni ne zaca nanalaʼdxi cabe irá ni jneza. Zutoo cabe xhamigu cabe, ne qué zuni lú cabe guni cabe intiisi, ne zudxiiba cabe laca laacabe. Zuyubi cabe ni chuʼlaʼdxi cabe lugar de nuyubi cabe Dios» (2 Timoteo 3:1-4). Tu zanda guiníʼ cadi cayaca ni na ca diidxaʼ ca yanna yaʼ. Cumu zacá nabani binni guidxilayú la? qué ridxagayaanu napa ca familia ca stale guendanagana.

NI ZACANÉ CA FAMILIA CA GUIBÁNICAʼ NAYECHEʼ

15-17. Casi ruzeeteʼ libru riʼ, xi zanda gacané lii guibanineluʼ binnilídxiluʼ nayecheʼ.

15 Nabé huadii binni stale conseju para ganda guibani ca familia ca nayecheʼ. Casi América ne Europa, nuu stale libru ne revista ni cudii conseju de modo guibani binni nayecheʼ. Peru stale de laacani gadxé gadxé clase conseju rudiicani, ne ca conseju ni ruuyaʼ binni jneza yanna zándaca despué maʼ qué zuuyacabe ni zacá.

16 Yanna, paraa zanda guidxélaluʼ conseju ni dxandíʼ zacané binnilídxiluʼ yaʼ. Ñee nuyúbiluʼ conseju lu ti libru ni gucuá raca biaʼ ti mil gaʼ gayuaa iza la? O niníʼ íqueluʼ maʼ qué zaquiiñeʼ cani cá luni purtiʼ maʼ xadxí gucuá ni. Peru lu ti libru ni maʼ xadxí de gucuá nga caníʼ ximódopeʼ zanda guibani ca familia ca nayecheʼ.

17 Libru ca nga Biblia. Ne nápanu stale razón para guininu Dios guníʼ xi guicá luni. Lu Biblia zeeda ca diidxaʼ riʼ: «Irá Xquiʼchi Dios, Espíritu Santu uníʼ xi icá, ne nuu ni para usiidi ni laanu ne para ulidxe ni laanu ne para gabi ni laanu paraa cuchéʼ nu ne para acané ni laanu ibani nu casi na Dios» (2 Timoteo 3:16). Lu libru riʼ zuuyaluʼ ximodo zacané Biblia lii para guni chaahuiluʼ ca guendanagana ni gapa binnilídxiluʼ.

18. Xiñee jneza chinanda ca guendaxheelaʼ ca conseju ni zeeda lu Biblia.

18 Pa riníʼ íqueluʼ qué zanda gacané Biblia ca familia ca para guibánicaʼ nayecheʼ la? guníʼ ique ni chiguzéʼtenu riʼ: ni guníʼ xi guicá lu Biblia laca laa gudixhestí guendaxheelaʼ (Génesis 2:18-25). Biblia na labe Jiobá (Salmo 83:18). «De laabe za irá xixé, cásica cani nuu ibáʼ zaqueca cani nuu ndaani guidxilayú.» (Efesios 3:14, 15.) Jiobá maca huayuuyaʼ ximodo huabani familia dede dxi bizulú guyuu binni lu Guidxilayú. Laabe nánnabe xi guendanagana zápacaʼ ne bidiibe conseju ni gacané laacaʼ guni chaahuicaʼ ni. Biaʼ dxi huabani binni, huahuinni ti cosa: guiráʼ ca familia ni rinanda ca conseju ni zeeda lu Biblia huabánicaʼ nayecheʼ.

19-21. Gunáʼ nga ca ejemplu ni cusihuinni zanda gacané Biblia binni guni chaahuiʼ guendanagana ni gapa lu xquendaxheelaʼ.

19 Ti gunaa de Indonesia nabé naquii xhaataʼ quite cubilete, o dado. Stale iza qué nulábibe guionnaʼ xiiñibe ne guiráʼ si dxi maʼ cadindenebe xheelabe. Peru ti dxi bizulú biindabe Biblia, ne bidiibe cuenta dxandíʼ guiráʼ ni rusiidini. Ora yenándabe ca conseju stini, bizulú bíʼnibe ca cosa ni naquiiñeʼ guni ti gunaa ni maʼ bichaganáʼ. Ngue runi, gucanécani laabe guibaninebe binnilídxibe nayecheʼ.

20 Ti gunaa de España guníʼ sicaríʼ: «Deruʼ ti iza nápadu de bichaganadu ne mápeca bizulú gúpadu stale guendanagana». Gadxé gadxé modo riníʼ ique gunaa ca ne xheelaʼ ne huaxiéʼ ruiʼcaʼ diidxaʼ, ne ora rúnicaʼ ni la? nisi maʼ cadinde diidxacaʼ. Neca nápacabe ti dxaapahuiiniʼ, guníʼcabe chécabe nezalú ti juez para guixélecabe. Peru ante gúnicabe ni guyuu tu gudxi laacabe gúʼndacabe Biblia. Biindacabe ca conseju ni rudiini para ca guendaxheelaʼ ne yenándacabe cani. Qué nindaa de ngue maʼ qué nidinde diidxacabe, guyuucabe nayecheʼ ne laaca guyuu binnilídxicabe tobi si.

21 Biblia laaca racané ca binni huaniisi. Guidúʼyanu ni bizaaca ti guendaxheelaʼ de Japón. Nabé feu xpiaʼ hombre que ne nuu tiru riguiñe binnilidxi. Ca xiiñidxaapacabe bizulú biindacaʼ Biblia, neca gúdxicabe laacaʼ cadi gúnicaʼ ni. Despué laaca yenanda bixhózecabe ejemplu stícabe, neca qué ñuulaʼdxiʼ jñaacabe ni. Peru ra zidiʼdiʼ ca iza que biiyaʼ jñaacabe pabiáʼ cayacané ca conseju stiʼ Biblia binnilidxi. Nabé galán modo gucané ca xiiñidxaapabe laabe, ne biiyabe maʼ qué ridxiichipeʼ xheelabe. Cani biiyabe riʼ bicaacani laabe chuuláʼdxibe guiziidibe ni cá lu Biblia, ne cani biindabe gucanécani laabe guchaabe. Stale biaje guníʼ gunaa riʼ sicaríʼ: «Yanna huaxa maʼ galán nuu xquendaxheeladu».

22, 23. Ximodo racané Biblia binni ni napa gadxé gadxé costumbre para guibaninecaʼ binnilídxicaʼ nayecheʼ.

22 Casi ca binni ca, nuu stale binni ni maʼ biziidiʼ ximodo guibaninecaʼ binnilídxicaʼ nayecheʼ. Maʼ biziidicabe ca conseju ni zeeda lu Biblia ne cayúnicabe ni nácani. Cásica xcaadxi binni, laaca nabézacabe ndaaniʼ ti guidxilayú ra nabé ridinde binni, ra cadi cayaca ni jneza ne laaca nagana para guni ganárcabe bueltu. Laaca binni ruchee laacabe, peru nabánicabe nayecheʼ né binnilídxicabe purtiʼ rúnicabe stipa pur chinándacabe ca conseju stiʼ ni gudixhestí familia. Casi na Biblia, Jiobá nga Dios «Ni cusiidiʼ lii para cueenduluʼ ni galán para lii, Ni cayabi lii pa ladu saluʼ» (Isaías 48:17).

23 Neca maʼ raca biaʼ chupa mil iza de biluxe gucuá Biblia, dede yanna caquiiñeruʼ ca conseju stini. Ne gucuani para guiráʼ binni. Cadi ca binni de América ne Europa nga bicaa Biblia. «De ti binni si ulee [Jiobá] binni de irá raza ni nuu ndaani guidxilayú», ne nánnabe ximodo binni, neca gadxé gadxé costumbre sticaʼ (Hechos 17:26). Ca conseju ni zeeda lu Biblia racanécani guiráʼ binni. Pa chinándaluʼ cani la? laaca zánnaluʼ ximodo guibánineluʼ binnilídxiluʼ nayecheʼ.

ÑEE ZANDA GUICÁBILU’ CANI ZEEDA RARÍ’ LA?

Xi cazaaca né familia yanna (2 Timoteo 3:1-4).

Tuu nga gudixhestí familia (Efesios 3:14, 15).

Xi zanda gacané ca familia ca guibánicaʼ nayecheʼ (Isaías 48:17).

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir