BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • mwbr18 enero yaza 1-4
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2018
  • Subtítulo
  • 1-7 DE ENERO
  • 8-14 DE ENERO
  • 15-21 DE ENERO
  • 22-28 DE ENERO
  • 29 DE ENERO HASTA 4 DE FEBRERO
Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2018
mwbr18 enero yaza 1-4

Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

1-7 DE ENERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | MATEO 1-3

«Maʼ zedadxiña dxi guni mandar reinu ni nuu guibáʼ»

nwtsty nota de estudiu para Mt 3:1, 2, TNM

predicar: Diidxaʼ griegu riʼ riníʼ ni «guiníʼ tuuxa casi ti mensajeru público». Rusihuinni ni modo riníʼ binni ca: guiniʼbe de xiixa nezalú binni, lugar de gudiibe ti discursu nezalú ti grupu de binni.

reinu: Ndiʼ nga primé biaje riete diidxaʼ griegu basiléia, ni riníʼ gobiernu stiʼ ti rey, territorio stiʼ ne ca binni ni runi mandar. Diidxaʼ griegu riʼ zeeda ni 162 biaje lu Escrituras Griegas Cristianas, lu relatu stiʼ Mateo zeeda diidxaʼ riʼ 55 biaje. Ne stale biaje caníʼ ni de gobiernu stiʼ Dios ni nuu guibáʼ. Nabé biquiiñeʼ Mateo diidxaʼ riʼ lu Evangeliu stiʼ dede ñanda niree lani «Evangeliu stiʼ Reinu».

reinu ni nuu guibáʼ: Lu Evangeliu si stiʼ Mateo riete ca diidxaʼ riʼ biaʼ treinta biaje. Lu ca Evangeliu stiʼ Marcos ne Lucas biquiiñecaʼ diidxaʼ «reinu stiʼ Dios», ndiʼ riníʼ nuu «reinu stiʼ Dios» guibáʼ ne de racá runi mandar ni (Mt 21:43; Mr 1:15; Lu 4:43; Da 2:44; 2Ti 4:18).

zedadxiña dxi: Ca diidxaʼ riʼ caníʼ ni maʼ cadi candaa gueeda ni guni mandar lu Reinu ni nuu guibáʼ.

nwtsty multimedia

Modo bihuinni Juan ni Riguunisa ne lari gucu

De guicha ladi camellu xhaba Juan ne xiʼ ti cinturón de guidi ndaanibe ra zanda chinebe xiixa cosa nahuiiniʼ. Zacagá lari ni gucu profeta Elías (2Re 1:8). Nabé nachonga lari de guicha ladi camellu ne binni pobre si gucu ni. Peru ca binni ricu la? gúcucaʼ lari de linu o de seda (Mt 11:7-9). Zándaca qué nugácabe guicha ique Juan purtiʼ de dxi gule nazareu laa. Pur modo bihuinni Juan ne pur lari gucu biluíʼ qué nibaniné stale cosa ne biʼniʼ ni ná Dios de guidubi ladxidóʼ.

Usú (Langosta)

Lu Biblia diidxaʼ usú ca zanda guiénenu ni casi intiica clase uxharu (saltamontes) ni napa antena nachucu ique ne rizacaʼ pur manada. Ti análisis ni guca Jerusalén ná ca usú ni nuu lu desiertu, nápacame 75 % de proteína. Ca dxi riʼ, para gó binni laacame, napa xidé gaxha íquecame, ñeecameʼ, xhiaacame ne ndaanicame. Ne parte si stiʼ xpechucame (Tórax), zanda gó binni ni nayaa o maʼ guʼguiʼ. Ca maniʼ riʼ nápacame stale proteína ne sabor stícame zeeda gaca ni casi stiʼ bendabuaa o jaiba.

Dxiña yaga (Miel silvestre)

Raríʼ cadúʼyanu ti campana bizu (1) ne ti panal de dxiña yaga (2). Zándaca gudó Juan dxiña yaga stiʼ ca bizu ni láʼ Apis mellifera syriaca. Clase bizu riʼ zanda guibánicame ca lugar ra nandáʼ ne nabidxi casi desiertu stiʼ Judea, peru qué zanda iquiiñeʼ binni laacame para guniné dxiiñaʼ (apicultura) purtiʼ nabé nadúxhucame. Maca de lu siglu gaʼ ante de ca dxi stiʼ Jesús, ca binni de Israel biquiiñecaʼ cilindru de yú para gúpacaʼ bizu. Huadxélacabe stale ndaa ra biuu ca bizu riʼ ndaaniʼ guidxi (ni yanna láʼ Tel Rehov), ni nuu ndaaniʼ valle stiʼ Jordán. Dxiña yaga stiʼ ca cilindru riʼ stiʼ ca bizu ni zándaca beedanécabe de Turquía.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

nwtsty nota de estudiu para Mt 1:3

Tamar: Laabe nga primé de gaayuʼ gunaa ni bicaa Mateo de cani zá Mesías. Xtapaʼ ca nga: Rahab ne Rut, chupa gunaa cadi israelita (v. 5); Batseba «xheelaʼ Urías» (v. 6), ne María (v. 16). Zándaca gucuá lá ca gunaa riʼ neca jma puru lá hombre riete purtiʼ zá Jesús de laaacabe ne guca xiixa cosa risaca lu xquendanabánicabe.

nwtsty nota de estudiu para Mt 3:11

caguaa niʼsa laatu: O «cuchaazeʼ laatu». Diidxaʼ griegu baptízo riníʼ ni «guiaaziʼ». Xcaadxi referencia stiʼ Biblia ná chúʼnisa tuuxa riníʼ ni chuʼ guidubi naca binni ndaaniʼ nisa. Lu Biblia, riete ti biaje guluunisa Juan binni ti lugar ni nuu ndaaniʼ valle stiʼ Jordán, gaxha de Salim, «purti raqué daʼ ziaʼ nisa» (Jn 3:23). Dxi guluunisa Felipe ti eunuco de Etiopía «biete iropa cabe ndaani nisa» (Hch 8:38). Laaca diidxaʼ griegu riʼ nga biquiiñeʼ Septuaginta lu 2 Reyes 5:14 para gusiene guyuu Naamán gadxe biaje ndaaniʼ guiiguʼ Jordán.

8-14 DE ENERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | MATEO 4, 5

«Ca lección ni rizíʼdinu de Discursu bidii Jesús lu ti Dani»

nwtsty nota de estudiu para Mt 5:3, TNM

Nayecheʼ: Cadi caníʼ ni chuʼ binni nayeche ti ratu si, casi ni runi sentir tuuxa ni cayaca divertir. Ora riquiiñenu diidxaʼ riʼ para guininu ximodo nuu ti binni, riníʼ ni maʼ guluu ndaayaʼ Dios laa ne nayecheʼ nuu pur laani. Laaca riquiiñeʼ diidxaʼ riʼ para guininu modo nuu Dios ne Jesús guibáʼ (1Ti 1:11; 6:15, TNM).

cani nanna caquiiñecaʼ Dios: Ca diidxaʼ griegu «cani nanna caquiiñecaʼ», o «ca pobre (cani cayaadxaʼ laa xiixa, cani canabaʼ guna)» riníʼ ni ca binni ni caquiiñecaʼ xiixa ne nánnacaʼ ni. Laaca diidxaʼ riʼ biquiiñeʼ lu Lucas 16:20, 22 para guzeeteʼ ni de Lázaro casi tuuxa ni «rinaba guna». Ca diidxaʼ griegu (ca pobre caquiiñeʼ de Dios) riníʼ ni de ti binni ni nanna caquiiñeʼ alimentu espiritual ne caquiiñeʼ de Dios.

nwtsty nota de estudiu para Mt 5:7, TNM

cani napa misericordia: Ca diidxaʼ ni zeeda lu Biblia ni biʼniʼ traducírcabe casi guendariáʼ, cadi caníʼ si ni guianu binni pa canabaʼ laanu perdón,o guianu binni ora guni juzgarnu laa. Misericordia ca riníʼ ni gácanu nachaʼhui né binni ne rucaa ni laanu gacanenu tuuxa ora caquiiñeʼ xiixa.

nwtsty nota de estudiu para Mt 5:9

ni riguixhe dxí enda ridínde: Binni ni riguixhedxí endaridinde ne laaca racané xcaadxi guni ni.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

nwtsty nota de estudiu para Mt 4:9

usisaca lu: Diidxaʼ griegu ni raca traducir casi «usisaca» nuu ni tiempo aoristo ni caníʼ ti ratuhuiiniʼ si. Modo guca traducir «usisaca lu» racané ni laanu guidúʼyanu qué ñabi diʼ Binidxabaʼ Jesús gusisaca laabe siempre; sínuque gusisaca laabe ti ratuhuiiniʼ si.

nwtsty nota de estudiu para Mt 4:23, TNM

bisiidiʼ [...] predicar: gadxé nga gusiidiʼ tobi ne gadxé nga guni predicar, ni rusiidiʼ la? qué riníʼ si xiixa, sínuque: rusiidiʼ, rusiene, rudii razón ne prueba.

15-21 DE ENERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | MATEO 6, 7

«Cadi gusaana de guyúbinu primeru Reinu stiʼ Dios»

nwtsty nota de estudiu para Mt 6:24, TNM

gúninu dxiiñaʼ casi esclavu: Lu diidxaʼ griegu riníʼ ni gúninu dxiiñaʼ casi runi ti esclavu, tuuxa ni napa ti xpixuaanaʼ si. Ni gucalaʼdxiʼ Jesús niníʼ né ca diidxaʼ riʼ nga nin ti xpinni Cristu qué zanda guni adorar Dios ne guyubi gapa stale cosa risaca.

nwtsty nota de estudiu para Mt 6:33, TNM

Cadi gusaana de guyúbitu: Lu diidxaʼ griegu riníʼ ni cadi gusaana de guyúbinu xiixa, ne zanda gaca traducir ni casi «cadi guiaanadxitu de guyúbitu». Cani dxandíʼ xpinni Cristu qué zuyúbicaʼ Reinu ca ti tiempu si ne despué gusaana cani para guyúbicaʼ xcaadxi cosa. Lugar de nga, caquiiñeʼ guyúbicaʼ Reinu stiʼ Dios primé lu xquendanabánicaʼ.

reinu: Lu caadxi manuscritu griegu ni maʼ nayooxhoʼ riete ni casi: «Reinu stiʼ Dios».

justicia stiʼ Dios: Lit.: «justicia stiʼ» Dios, «Bixhoze tu ni nuu ibáʼ» ni riete lu Mt 6:32. Cani ruyubi justicia stiʼ Dios ruzuubacaʼ stiidxabe de guidubi ladxidoʼcaʼ ne rinándacaʼ ca norma ni maʼ gudíxhebe de gunáʼ nga ni jneza ne ni cadi jneza. Ni bisiidiʼ Jesús riʼ maʼ gadxé ni de ni bisiidiʼ ca fariseu, purtiʼ laacaʼ gucaláʼdxicaʼ niguíxhecaʼ xii nga ni jneza ne ni cadi jneza guni binni (Mt 5:20).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

nwtsty nota de estudiu para Mt 7:28, 29

nabé [bidxagayaacaʼ]: Diidxaʼ griegu riʼ zándaca riníʼ ni «guidxagayaa ti binni dede qué ganda guiníʼ». Ndiʼ riníʼ yendá ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús ndaaniʼ ladxidóʼ ca binni bicaadiaga laabe.

modo bisiidi be: Diidxaʼ riʼ cusiene ni ximodo bisiidiʼ Jesús, ca método biquiiñebe para gacanebe binni guiziidiʼ ne guiráʼ cosa ni bisiidibe lu Discursu ni bidiibe lu ti Dani.

cadi casi [ca escriba]: Qué niquiiñeʼ Jesús ca diidxaʼ ni guníʼ ca rabinu o ca maestru judíu ni jma risaca casi biʼniʼ ca escriba, lugar de nga guniʼbe casi ti representante ni caníʼ pur Jiobá, casi ti binni ni napa autoridad, ne guiráʼ ni bisiidibe zeeda cani lu Stiidxaʼ Dios (Jn 7:16).

22-28 DE ENERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | MATEO 8, 9

«Gunnaxhii Jesús binni»

nwtsty nota de estudiu para Mt 8:3, TNM

gudáʼnabe laa: Ley ni bidii Jiobá Moisés que ná caquiiñeʼ chuʼ ca binni napa lepra cuarentena ti cadi guicá guendahuará que xcaadxi (Le 13:45, 46; Nú 5:1-4). Peru ca judíu ni rusiidiʼ de Ley que gudíxhecaʼ xcaadxi regla. Tobi de laacani nga naquiiñeʼ guixeleʼ binni ni nazaaca casi 2 metru de cani napa lepra. Peru ora nuu bi caquiiñeʼ guixélecabe de laacaʼ biaʼ 45 metru. Pur ca regla riʼ nabé feu modo biʼniʼ tratárcabe ca binni napa lepra. Ca judíu que guniʼcaʼ galán de ti rabinu ni bicaachilú de ca binni napa lepra ne de stobi ni bichá guié cani napa lepra ti cadi guidxíñacaʼ laa. Peru Jesús qué ñuu ni diʼ zacá, ora biʼyabe hombre napa lepra riʼ, bíʼnibe xiixa ni qué huayuni nin ti judíu, biabe laa ne gudáʼnabe laa. Ne bíʼnibe ni neca nánnabe né ti diidxaʼ si ñanda nusiándabe hombre que (Mt 8:5-12).

Napaʼ gana: Qué nucaadiaga si Jesús hombre ni napa lepra que, sínuque bisihuínnibe nápabe gana gusiándabe laa, zacá bisihuínnibe cadi purtiʼ si caquiiñeʼ gusiándabe hombre que bíʼnibe ni, sínuque purtiʼ biale ni de ndaaniʼ ladxidoʼbe.

nwtsty nota de estudiu para Mt 9:10

zuba be ruaa mexa: Cuíneluʼ tuuxa ruaa mexaʼ dxiqué rusihuinni ni ni guizáʼ xhamíguluʼ laa. Nga runi, ca dxi stiʼ Jesús, qué nibiné ca judíu nin ti binni ni cadi naca judíu ruaa mexaʼ sticaʼ.

cani ruquixe impuestu: Stale judíu ni ruquixe impuestu bíʼnicaʼ dxiiñaʼ para gobiernu stiʼ Roma. Gucananalaʼdxiʼ binni laacabe purtiʼ bíʼnicabe dxiiñaʼ né ti gobiernu ni nanaláʼdxicaʼ ne purtiʼ biʼniʼ cobrarcabe impuestu jma de biaʼ nexheʼ. Nabé gucananalaʼdxiʼ ca judíu ca hombre riʼ neca nácacaʼ judíu ne biiyacabe laacaʼ casi binni ni qué rulabi ley ne casi gunaa ni rizá zacasi (Mt 11:19; 21:32).

nwtsty nota de estudiu para Mt 9:36

biá be laacaʼ: Diidxaʼ griegu ni biquiiñecabe raríʼ (splagkjnízomai) nuu ni relacionadu né diidxaʼ «entrañas» o «intestinos» (splagkjna), ne naca ni ti emoción ni runi sentir binni dede jma dentru de laa. Laani nga tobi de ca diidxaʼ griegu ni jma rusihuinni ni runi sentir ti binni ora cayaʼ stobi.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

29 DE ENERO HASTA 4 DE FEBRERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | MATEO 10, 11

«Gudixhedxí Jesús ladxidóʼ binni»

nwtsty nota de estudiu para Mt 10:29, 30, TNM

gorrión: Diidxaʼ griegu strouthíon riquiiñecabe ni para guiníʼcabe de intiica pájaru nahuiiniʼ, peru jma riquiiñecabe ni para guiníʼcabe de ca gorrión, laacame nga pájaruhuiiniʼ ni jma baratu zanda siʼ binni.

pur ti moneda ni huaxiéʼ risaca: Lit.: «pur ti asarion», laani nga bueltu riguíxecabe ti hombre pur cuarenta y cinco minutu de dxiiñaʼ guni (biiyaʼ sgd, ndaa 18-B). Guionna biaje guyé Jesús Galilea, guníʼ de chupa gorrión ni risaca ti asarion. Sti biaje, zándaca ti iza despué, laga cayuni predicarbe Judea, guniʼbe zanda siʼ binni gaayuʼ gorrión pur chupa asarion (Lu 12:6). Ra guchaaganu guiropa relatu riʼ, rizíʼdinu huaxiéʼ risaca ca gorrión que para ca binni ni rutoo laacame, purtiʼ pa siʼ tuuxa tapa zusigáʼdecabe laa stobi.

ma bigaba be irá xixé guicha ique tu: Nácabe napa ti binni biaʼ ti gayuaa mil guicha ique. Ra gánnanu runibiáʼ chaahuiʼ Jiobá laanu, rudiini laanu prueba de que dxandipeʼ rizaaláʼdxibe cada tobi de ca xpínnibe.

nwtsty multimedia

Gorrión

Gorrión nga pájaruhuiiniʼ jma baratu bidoo dxiqué. Zanda sícabe chupa né bueltu riguíxecabe ti hombre pur cuarenta y cinco minutu de dxiiñaʼ guni. Diidxaʼ griegu strouthíon riquiiñecabe ni para guiníʼcabe de gadxé gadxé clase pájaru ni nahuiiniʼ, tobi de laacame nga gorrión común (Passer domesticus biblicus) ne gorrión moruno (Passer hispaniolensis), últimu riʼ nuuruʼ stale de laacame ndaaniʼ guidxi Israel.

nwtsty nota de estudiu para Mt 11:28, TNM

cani maʼ bidxaga: Ca dxi guyuu Jesús ndaaniʼ Guidxilayú riʼ gúdxibe binni ni nuu xizaa ne cani maʼ bidxaga zanda checaʼ ra nuube. Ca binni riʼ maʼ qué ñuni adorarcaʼ Dios jneza purtiʼ yenándacaʼ ca costumbre stiʼ guidxi que ne maʼ qué ninándacaʼ ni cá lu Ley bidii Jiobá Moisés (Mt 23:4). Pur ejemplu, lu Ley que ná guiziiláʼdxicabe sábadu peru pur ca costumbre que beeda gaca ni casi ti cosa nanaa para laacabe (Éx 23:12; Mr 2:23-28; Lu 6:1-11).

zaguixhedxieeʼ ladxidoʼto: Diidxaʼ griegu para «quixhedxieeʼ» riníʼ ni «guiziilaʼdxiʼ» (Mt 26:45; Mr 6:31) o «gacanécabe tuuxa ni runi dxiiñaʼ nadipaʼ para gapa stipa sti biaje» (2Co 7:13; Flm 7). Ora riete guicaanu «ayubu» stiʼ Jesús (Mt 11:29) riníʼ ni gúninu dxiiñaʼ, ne cadi guiziiláʼdxinu. Diidxaʼ griegu zaguixhedxieeʼ ladxidoʼto riníʼ ni nuu tuuxa ni cayuni ni ne Jesús nga ni cayuni ni purtiʼ laabe riguube gana ne racanebe cani maʼ bidxaga para ganda chuʼcaʼ xaʼnaʼ ayubu stibe, purtiʼ nasisi ni.

nwtsty nota de estudio para Mt 11:29

Laudxiiba ayubu stinne xa yanni tu: Biquiiñeʼ Jesús diidxaʼ «ayubu» en sentidu figurado para guiníʼ caquiiñeʼ guzúʼbanu diidxaʼ ne guni respetarnu autoridad stiʼ tuuxa. Pa ni caníʼ Jesús raríʼ nga de ti ayubu ni bidii Dios laabe guabe la? naquiiñeʼ guni invitarbe ca discípulo stibe chuʼcaʼ xaʼnaʼ ayubu ca purtiʼ zuaʼnebe ni laacaʼ. Ne sicaríʼ ñanda ñaca traducir frase ca: «la chuʼ xaʼnaʼ ayubu stinneʼ». Peru pa ni caníʼ Jesús raríʼ nga de ayubu stiʼ ni caguixhe luguianu, ni nuube gábibe laanu nga casi xpinni Cristu caquiiñeʼ guzúʼbanu ne guni respetarnu autoridad stibe.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir