BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • mwbr20 enero yaza 1-6
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 200
  • Subtítulo
  • 6-12 DE ENERO
  • 13-19 DE ENERO
  • 20-26 DE ENERO
  • 27 DE ENERO HASTA 2 DE FEBRERO
Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 200
mwbr20 enero yaza 1-6

Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

6-12 DE ENERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | GÉNESIS 1, 2

«Guluu Jehová guendanabani ndaaniʼ Guidxilayú»

w11 15/2 yaza 8 párr. 10

Espíritu santu gucané para guyáʼ guiráʼ xixé ni nuu

10 Biblia ruzeeteʼ bizulú biʼniʼ Dios dxiiñaʼ lu caadxi dxi ra bizaʼbe stale cosa, peru cadi ti dxi de veinticuatro hora cani, sínuque gúcacani dxi de stale tiempu. Lu primé dxi que bisihuinni Jiobá ti xtuxhu biaaniʼ lu Guidxilayú riʼ. Zacá bizulú bíʼnibe caadxi cosa ni bihuinni despué, dxi maʼ gunda bihuinni Gubidxa ne Beeu dede lu Guidxilayú riʼ (Gén. 1:3, 14). Lu guiropa dxi que bizulú bizaʼbe ti capahuiiniʼ ni nuu guidubi naca Guidxilayú ne rábicabe ni atmósfera (Gén. 1:6). Pur nga gunda guyuu nisa, biaaniʼ ne bi lu Guidxilayú, peru qué rihuinni ra nabidxi. Ra bizulú guionna gubidxa que, biquiiñeʼ Jiobá espíritu stiʼ para bizáʼ ca continente ca. Ximodo bíʼnibe ni yaʼ. Zándaca laaca stipa stiʼ Guidxilayú ca nga biquiiñebe para guleebe ni de ndaaniʼ nisa ni nexheʼ luni, zacá maʼ gunda bihuinni ra nabidxi (Gén. 1:9). Cásica dxi que ne xcaadxi dxi ni gudiʼdiʼ, bíʼnibe xcaadxi cosa naroʼbaʼ.

it-1 yaza 571 párr. 8, 9 ne yaza 572 párr. 1, 2

Ni guyáʼ

Laaca risaca guzéʼtenu qué niquiiñeʼ verbo hebreu ba·ráʼ lu Génesis 1:16, ni raca significar «guzáʼ», sínuque biquiiñeʼ verbo hebreu ʽa·sáh, ni raca significar «guni». Ora riete lu Génesis 1:1 de «guibáʼ» la? maca né Gubidxa, Beeu ne beleguí nga nuu luni, nga runi zanda guininu maca nuu guiráʼ ni dede ante guizaa Guidapa Dxi que. «Dxi» riʼ nga gudixhe chaahuiʼ Dios guiráʼ cosa nuu guibáʼ para guihuínnicaʼ lu Guidxilayú. Ca diidxaʼ: «Bisaanabe guiráʼ ni lu espaciu para guzaanicani lu guidxilayú», rusihuinni dxi ca nga bizulú bihuinni guiráʼ ni dede lu Guidxilayú, casi ñaca nuucani lu ti espaciu. Laaca biquiiñeʼ guiráʼ ni casi «ti señal para estación, para dxi ne para iza», ndiʼ raca significar zanda iquiiñeʼ binni ni casi guía (Gé 1:14).

Ra bizaa Gaayuʼ Dxi que bizáʼ Dios cosa nabani. Qué niguixhe Dios ñaca evolucionar ca cosa nabani de ti cosa si, sínuque pur poder stibe guyuu stale maniʼ. Biblia ná: «Ne bizulú bizáʼ Dios maniʼ naroʼbaʼ ni nuu ndaaniʼ nisadóʼ ne guiráʼ ni nabani ni riniibi ne ni ridale ndaaniʼ nisa, ne guiráʼ maniʼ ni napa xhiaa ni ripapa de cada clase stiʼ». Biiyaʼ si Dios guizáʼ galán guiráʼ ni, guluu ndaayaʼ ni ne guníʼ guidale ni, ne zanda gaca ndiʼ purtiʼ bizaʼbe guiráʼ clase maniʼ para guidálecaʼ según clase sticaʼ (Gé 1:20-23).

Ra bizaa Xhoopaʼ Dxi que «bizulú bizáʼ Dios maniʼ guiʼxhiʼ de cada clase stiʼ lu guidxilayú, ne maniʼ nadóʼ de cada clase stiʼ ne maniʼ ni rixubi ndaaniʼ layú de cada clase stiʼ». Guizáʼ guyuulaʼdxiʼ Dios ni bizáʼ dxi riʼ cásica guiráʼ ni bizáʼ ante (Gé 1:24, 25).

Ra maʼ ziluxe Xhoopaʼ Dxi de cuzáʼ Dios guiráʼ cosa, bizáʼ hombre casi laa, jma risaca que ca maniʼ peru menu risaca que ca ángel. Neca Génesis 1:27 ruzeeteʼ bizáʼ Dios binni, «hombre ne gunaa bizaʼbe laacaʼ», peru lu relatu stiʼ Génesis 2:7-9 cusiene gucuaa Jehová yu para bizáʼ hombre, bichabe bi de guendanabani ra xii ne beeda gaca hombre que ti alma ni nabani ndaaniʼ ti paraísu ra nuu stale guendaró para laa. Biquiiñeʼ Jehová Dios cosa nuu lu Guidxilayú ni bizáʼ para bizáʼ ti hombre ne para bizaʼbe gunaa la? biquiiñebe ti custiá stiʼ Adán (Gé 2:18-25). Ra bizaʼbe gunaa, raqué nga guyuu stobi casi hombre (Gé 5:1, 2).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w15 1/6 yaza 5

Xi huayuni ciencia pur binni

Panda iza napa universo ne Guidxilayú

Riníʼ ca científicu napa Guidxilayú riʼ biaʼ 4,000 millón de iza ne bizulú universo riʼ raca biaʼ 13,000 o 14,000 millón de iza. Qué riníʼ diʼ Biblia padxipeʼ guyáʼ universo. Laaca qué ruzeeteni pa chupa chonna mil iza si nga napa Guidxilayú riʼ. Sicaríʼ na primé versículo zeeda lu Biblia: «Primé que Dios bizáʼ guibáʼ ne guidxilayú» (Génesis 1:1). Racané ni bizéʼtenu riʼ ca científicu para ganda cueecaʼ cuenta ne gánnacaʼ panda iza napa universo ne Guidxilayú ora riquiiñecaʼ ley ne principiu ni nuu para laani.

it-2 yaza 80

Jesucristu

Qué nuzaʼbe cosa. Neca gucané Jesús para guyáʼ ca cosa ni bizáʼ Dios, peru cadi laadibe bizaʼbe guiráʼ ni, sínuque Bixhózebe. Pur stipa stiʼ Dios o espíritu santu stiʼ nga gunda guyáʼ guiráʼ cosa ni nuu (Gé 1:2; Sl 33:6). Ne cumu ra nuu Jehová nga cadá guendanabani la? nga runi caquiiñeʼ gusisaca guiráʼ ni guyáʼ laabe, ni rihuinni ne ni qué rihuinni (Sl 36:9). Qué nuzáʼ diʼ Jesús cosa, peru biquiiñeʼ Jehová laabe para ganda guzáʼ ca cosa nuu. Ne Jesús peʼ guníʼ Jehová nga bizáʼ guiráʼ cosa nuu, cásica ruzeeteʼ Stiidxaʼ Dios ni (Mt 19:4-6; laaca zanda gúʼyaluʼ CREACIÓN).

13-19 DE ENERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | GÉNESIS 3-5

«Ca consecuencia ni bedané primé guendarusiguii»

w17.02 yaza 5 párr. 9

Dxandíʼ zaca cani maʼ gudixhe ique Dios guni

9 Biquiiñeʼ Binidxabaʼ ti beendaʼ para quiteʼ Eva ti gucheené Jiobá, Bixhoze. Biblia ná: «Guca beendaʼ que maniʼ ni jma nexhená lade guiráʼ maniʼ guiʼxhiʼ bizáʼ Jiobá Dios. Ngue runi, gúdxime gunaa que: “Ñee dxandíʼ gudxi Dios laatu cadi naquiiñeʼ goto cuananaxhi stiʼ guiráʼ yaga nuu ndaaniʼ jardín riʼ la?”. Óraque na gunaa que rabi beendaʼ que: “Zanda guidoʼdo cuananaxhi stiʼ ca yaga nuu ndaaniʼ jardín riʼ. Peru cuananaxhi stiʼ yaga zuhuaa galahuiʼ jardín ca la? maʼ guníʼ Dios: «Cadi naquiiñeʼ goto cuananaxhi stini, coʼ, cadi cánatu ni ti cadi gátitu»”. Beendaʼ que bicabi gunaa que: “Dxandipeʼ qué zátitu. Purtiʼ nanna Dios zaxeleʼ lutu dxi goto cuananaxhi stini ne zácatu casi Dios ne zánnatu xii nga jneza ne ni cadi jneza”» (Génesis 3:1-5; Apocalipsis 12:9). Biyúbibe modo guihuinni malu Dios purtiʼ cadi cudii lugar gó ca xiiñiʼ ni nuu lu Guidxilayú guiráʼ «cuananaxhi stiʼ ca yaga nuu ndaaniʼ jardín». Casi ora niniʼbe «Ximodo ndiʼ qué zanda gúnitu ni racaláʼdxitu». De raqué bisiguiibe Eva ora gúdxibe laa: «Dxandipeʼ qué zátitu». Despué gucaláʼdxibe nucaabe laa niníʼ ique cadi caquiiñeʼ guzuubaʼ stiidxaʼ Dios. Gúdxibe laa: «Purtiʼ nanna Dios zaxeleʼ lutu dxi goto cuananaxhi stini». Ne ca diidxaʼ riʼ, guníʼ Binidxabaʼ qué náʼ Jiobá gó Adán ne Eva cuananaxhi que purtiʼ pa gúnicabe ni, zánnacabe xiixa nabé risaca. Ne últimu la? bisiguii Binidxabaʼ ora guníʼ: «Zácatu casi Dios ne zánnatu xii nga jneza ne ni cadi jneza».

w00 15/11 yaza 25, 26

¿Xi zanda guizíʼdinu de primé pareja bibani lu Guidxilayú?

¿Ñee dxandíʼ nga qué ñanda nucaanáʼ Eva pecadu que la? Coʼ. Guníʼ ique lii nga Eva. Ni gudxi beendaʼ que laabe maʼ gadxé ni de ni gudxi Dios ne Adán laabe. ¿Ximodo ñuni sentirluʼ pa ñabi ti binni ni qué runibiaʼluʼ cusiguii tobi de ca familia stiluʼ lii? Cadi dxandíʼ nidxiichiluʼ ne maʼ qué nucaadiágaluʼ laabe la? Nga ca nga naquiiñeʼ ñuni Eva. ¿Tuu nga beendaʼ que para guiníʼ cadi jneza ni ná Dios ne ni ná xheelabe yaʼ? Naquiiñeʼ ninanda Eva orden gudixhe Dios para guendaxheelaʼ ne ante nicaabe xiixa decisión primeru naquiiñeʼ niníʼnebe Adán. Zacaca naquiiñeʼ gúninu ora chuʼ tu gabi laanu xiixa cosa gadxé de ni cá lu Biblia. Peru Eva biʼniʼ cré ni gudxi beendaʼ que laa ne stubi si guníʼ ique xii nga ni jneza ne ni cadi jneza. Cumu gucuá íquebe ni la? guyuuláʼdxibe ni caníʼ beendaʼ que. Cadi jneza ngue ni biʼniʼ Eva, purtiʼ qué nibeebe deseu que ndaaniʼ ladxidoʼbe o ñábibe ni xheelabe purtiʼ laa nga xaíque stibe (1 Corintios 11:3; Santiago 1:14, 15).

Biʼniʼ Adán ni ná xheelaʼ

Qué nindaa bicaa Eva Adán guchee. ¿Xiñee nagueenda biʼniʼ cré Adán ni gudxi xheelaʼ laa yaʼ? (Génesis 3:6, 17). Guca nagana para Adán ganna tu peʼ nga naquiiñeʼ guni ni ná ¿ñee zuzuubabe stiidxaʼ Dios ni bizáʼ laabe ne bidii laabe guiráʼ ni dede bidii laabe xheelabe, Eva la? ¿Ñee ziebe ra nuu Bixhózebe para gabi laabe xi naquiiñeʼ gúnibe la? o zúnibe ni biʼniʼ xheelabe. Nanna Adán cadi dxandíʼ diʼ zaca ni guníʼ Binidxabaʼ pa gócabe cuananaxhi que. Apóstol Pablo bicaa: «Ne cadi Adán diʼ nga bisiguii Binidxabaʼ, sínuque Eva, ne laa nga biʼniʼ pecar» (1 Timoteo 2:14). Racá ridúʼyanu, Adán peʼ qué niná nuzuubaʼ stiidxaʼ Jehová. Ruluíʼ si jma bidxibi Adán nixeleʼ de xheelaʼ qué ñapa confianza zanda guni chaahuiʼ Dios ni bizaaca que.

w12 1/9 yaza 4 párr. 2

¿Ñee rusisaca Dios gunaa la?

¿Ñee biʼniʼ maldecir Dios gunaa la?

Coʼ. Ni biʼniʼ maldecir Jehová Dios nga «beendaʼ yooxhoʼ ni láʼ Diablu» (Apocalipsis 12:9; Génesis 3:14). Ora guníʼ Jehová zuni dominar Adán xheelaʼ, cadi cudiibe derechu laa guquiichináʼ laabe (Génesis 3:16). Ni caníʼ Jehová nga xii consecuencia zápacabe pur pecadu stícabe.

w04 1/1 yaza 29 párr. 2

Ca ni naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Génesis (primé ndaa)

3:17. ¿Ximodo nga guca maldecir layú ne pabiáʼ tiempu bindaa ni?

Guizáʼ nagana guca para binni guni dxiiñaʼ lu layú dxi guca maldecir ni. Biiyaʼ ca xiiñiʼ Adán zacá ni ora gundani yaga guichi ne yaga guiʼxhiʼ lu layú, ngue runi Lamec, bixhoze Noé, guníʼ: «Dxiiñaʼ naná ni rúninu né nanu lu layú ni qué gapa ndaayaʼ stiʼ Jehová» (Génesis 5:29). Despué de Diluvio que guluu Jehová ndaayaʼ Noé ne ca xiiñiʼ ne gúdxibe laacaʼ racaláʼdxibe gápacaʼ xiiñicaʼ (Génesis 9:1). Zándaca raríʼ nga bixhiá Dios maldición stiʼ layú que (Génesis 13:10).

it-1 yaza 717

Yuubaʼ rapa gunaa ante gapa baʼduʼ

Yuubaʼ rapa gunaa ante gapa baʼduʼ ne ora maʼ cayapa baʼduʼ. Despué de bichee Eva, primé gunaa que, gudxi Dios laa zapa yuubaʼ ora maʼ cayapa baʼduʼ. Pa ñaca nuzuubaʼ Eva diidxaʼ, siempre ñápabe ndaayaʼ stiʼ Dios ne ñéchebe ora chigápabe baʼduʼ purtiʼ «ndaayaʼ stiʼ Jehová nga ni runi binni ricu, ne qué redané ni yuubaʼ» (Pr 10:22). Peru cumu bicheebe la? maʼ cadi perfectu diʼ cuerpu stibe ngue runi zuni sentirbe yuubaʼ ora maʼ cayápabe baʼduʼ. Nga runi Dios guníʼ: «Zutaleʼ ca sufrimientu stiluʼ ora gacaxiiñiluʼ ne zápaluʼ xiiñiluʼ né yuubaʼ», (ora guníʼ Dios ca diidxaʼ riʼ casi ñaca niníʼ laa cudii lugar gaca ni) (Gé 3:16).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-2 yaza 183 párr. 2

Lamec

Poema gudixhe Lamec para ca xheelaʼ (Gé 4:23, 24) bisihuinni ni malu guca binni dxiqué. Sicaríʼ ná ni: «Lagucaadiaga naa, ca xheelaʼ Lamec. Lagucaadiaga ni chitidxeʼ laatu: biiteʼ ti hombre ni biʼniʼ herir naa, ya, biiteʼ ti joven ni bidii ti golpe naa. Pa gadxe biaje caquiiñeʼ gaca vengárcabe de binni ni guuti Caín, binni ni guuti Lamec naquiiñeʼ gaca vengárcabe de laa setenta y siete biaje». Zándaca ora gudixhe Lamec poema riʼ, caniʼbe guca defenderbe ne cadi laapebe gudixhe íquebe guutibe hombre que casi biʼniʼ Caín, purtiʼ cayaca defenderbe ora biitibe hombre ni caguu golpe laabe ne ni biʼniʼ herir laabe. Nga runi, né poema gudíxhebe que canábabe binni cadi gaca vengar de laabe purtiʼ biitibe hombre ni cucaalú laabe.

it-1 yaza 359

Blasfemia

Bizulú biquiiñecabe lá Jehová tiempu bibani Enós, ante gueeda Diluvio que, peru cadi jneza modo bíʼnicabe ni purtiʼ maca dede ante guníʼ Abel lá Dios ora guniʼné laabe (Gé 4:26; Heb 11:4). Nuu caadxi hombre ni runi estudiar nacaʼ pa cadi jneza modo biquiiñecabe lá Jehová ne pa biquiiñecabe ni para tuuxa binni o ti bidóʼ la? zanda guininu naca ni ti blasfemia (laaca zanda gúʼyaluʼ ENÓS).

20-26 DE ENERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | GÉNESIS 6-8

«Bíʼnibe cani zaqué zaqué peʼ»

w18.02 yaza 4 párr. 4

Guzúʼbanu diidxaʼ ne gápanu fe cásica gupa Noé, Daniel ne Job

4 Ca guendanagana ni bidxaagalube. Ca dxi bibani Enoc, bisabuelo stiʼ Noé, ca binni que nuucaʼ zitu de Dios. Dede «uluu dí ca» Jiobá (Jud. 14, 15). Zeʼ dxi jma bidale guendaridinde. Ne para tiempu bibani Noé maʼ «bidxá tipa guidxilayú riʼ de guendaridinde». Caadxi ángel malu gúcacaʼ casi binni guidxilayú, bichaganacaʼ caadxi gunaa ne gúpacaʼ xiiñicaʼ, malu guca ca xiiñicaʼ ne guizáʼ bininacaʼ binni (Gén. 6:2-4, 11, 12). Peru gadxepeʼ guca Noé. Biblia ná «guyuulaʼdxiʼ Jiobá» guiráʼ ni bíʼnibe ne «bisihuínnibe qué gápabe donda lade cani bibaninebe». Ne guzanebe «Dios ni dxandíʼ» (Gén. 6:8, 9).

w13 1/4 yaza 14 párr. 1

Guzanebe Dios ni dxandíʼ

Gudiʼdiʼ stale iza para biluxe Noé arca que, zándaca cuarenta o cincuenta iza. Gupa xidé bisábabe stale yaga, guxubiyube cani ne bigabe cani para gúnibe cani muriu, tabla, ne xcaadxi cosa. Ne despué biquiidibe cani. Arca que naquiiñeʼ gácani de chonna pisu, gápani cuartu huiiniʼ ne ti puertaʼ. Ne zándaca ora quibaʼ ique ni la? naquiiñeʼ gaca xcaadxi nasoo galaa ni ti ganda guxooñeʼ nisa guiropaʼ ladu ne gápani ventana guidubi ruaani luguiáʼ (Génesis 6:14-16).

w11 15/9 yaza 18 párr. 13

Guxóʼñenu lu neza stiʼ Jiobá sin guidxáganu

13 Apóstol que bizeeteʼ gupa ca xpinni Jiobá ti guenda ni gucané laacaʼ para guxooñecaʼ ne guni ganarcaʼ. Tobi de ca binni ni bisihuinni guenda ca nga Noé, guidúʼyanu ximodo bíʼnibe ni (biindaʼ Hebreos 11:7). Gudxi Jiobá laabe ziaba «ti nisaguié naroʼbaʼ lu guidxilayú para gunitilú guiráʼ» cani nabani luni (Gén. 6:17). Xiñee guníʼ Pablu «caʼru guʼya be ni» yaʼ. Purtiʼ qué huayuu dxi guinitilú binni zaqué. Peru neca qué huayaca ni o nagana para gácani la? biʼniʼ cré Noé dxandíʼ zácani. Ne biʼniʼ crebe ni purtiʼ gúpabe fe. Biʼniʼ crebe zuni Jiobá ni maʼ guníʼ, ngue runi, qué niníʼ íquebe nagana cani canabaʼ Dios laabe gúnibe. Biblia na bíʼnibe ni biʼniʼ mandar Dios laabe, «bíʼnibe zaqué zaquepeʼ» (Gén. 6:22). Ne naroʼbaʼ dxiiñaʼ ngue gucuaabe, purtiʼ napa xidé guzaʼbe ti arca, uguube guendaró para laabe ne uguube guixi para ca maniʼ que, gutagulisaabe ca maniʼ que, quixhenabe binni de ni chiguizaaca ne gacanebe binnilídxibe gapa fe Jiobá. Pur fe ni gupa Noé ne modo biʼniʼ huantar guleendú ni galán, purtiʼ bilabe ne bilá ca binnilídxibe ne gucuaacabe stale ndaayaʼ.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w04 1/1 yaza 29 párr. 7

Ca ni naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Génesis (primé ndaa)

7:2 ¿Xi yenándacabe para biénecabe gunáʼ nga ca maniʼ «nayá» ne ca maniʼ «nabiidiʼ»? Para gunda gudíxhecabe gunáʼ nga maniʼ nayá ne ni nabiidiʼ la? biiyacabe gunáʼ nga ca maniʼ ni rudiicabe casi sacrificiu ora guni adorárcabe Dios ne cadi ni zanda gócabe o ni qué zanda gócabe. Ante gueeda Diluvio, qué ró diʼ binni xpeela maniʼ. Lu Ley stiʼ Moisés nga primé biaje biete ca diidxaʼ «nayá» ne «nabiidiʼ» ora caniʼni de guendaró, peru maʼ qué ñaʼtaʼ diʼ xii nga ni nayá ne ni nabiidiʼ dxi biluxe Ley que (Hechos 10:9-16; Efesios 2:15). Racá ridúʼyanu, maca nanna Noé gunáʼ nga ca maniʼ zanda gudii casi sacrificiu para Jehová. Ne casi peʼ biree Noé ndaaniʼ arca que bicuí «ti altar para Jehová ne bidiibe caadxi de ca maniʼ nayá ne caadxi de ca maniʼ ni ripapa nayá casi ofrenda ni ricá guí» (Génesis 8:20).

w04 1/1 yaza 29 párr. 8

Ca ni naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Génesis (primé ndaa)

7:11 ¿Paraa biree guibidxi nisa ni biaba lu guidubi Guidxilayú dxi guca Diluvio que? Lu guiropa período o guiropa «dxi» de cuzáʼ Dios cosa, dxi bizaʼbe «espaciu» ni riénenu atmósfera stiʼ Guidxilayú, nuu «nisa xagueteʼ de espaciu» ne nuu «nisa lu espaciu» (Génesis 1:6, 7). Nisa ni nuu «xagueteʼ» nga ni maca nuu lu Guidxilayú. Nisa ni nuu «lu espaciu» ca la? laani nga guiráʼ nisa naca vapor ni nuu lu bi ne guiráʼ vapor ca nga guibidxi nisa ni biaba lu Guidxilayú ca dxi stiʼ Noé.

27 DE ENERO HASTA 2 DE FEBRERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | GÉNESIS 9-11

«Guidubi guidxilayú guníʼ ti idioma si»

it-1 yaza 275

Babilonia guidxi roʼ

Ximodo guca Babilonia guyuu dxiqué. Dxi bizulú guidxi Babilonia lu ca layú stiʼ Sinar laaca gucaláʼdxicabe nucuícabe Torre stiʼ Babel (Gé 11:2-9). Gucaláʼdxicabe nucuícabe torre ne guidxi que para gusisaca binni laacabe ne cadi purtiʼ nuucabe gusisácacabe lá Dios. Ca torre nasoo casi pirámide ni rábicabe zigurat ni bidxélacabe ndaaniʼ guidxi Babilonia guyuu dxiqué ne xcaadxi lugar de Mesopotamia, zándaca biquiiñecabe cani para guni adorárcabe tuuxa cásica biquiiñecabe primé torre que, gastiʼ naca xi forma ne modo guyáʼ cani. Ra bicueeza Jehová Dios laacabe de gucuícabe torre o templu que bihuinni bíʼnicabe ni purtiʼ nuucabe lu ti religión falsu. Diidxaʼ hebreu Babel raca significar «ni ruchenda», lu diidxaʼ sumerio lani (Ka-dingir-ra) ne lu diidxaʼ acadio (Bab-ilu) guiropaʼ ni raca significar «Puertaʼ stiʼ Dios». Nga runi, bichaa ca binni ni biaana ndaaniʼ guidxi que lani para cadi guihuinni naca ni ti castigu stiʼ Dios, peru neca bichaacabe lani gúparuni ti significadu de religión.

w13 15/2 yaza 7, párr. 20

Ndiʼ nga herencia ni cudii Dios laanu

20 Biʼniʼ mandar Nemrod guidxi Babel ne xcaadxi guidxi guyuu gaxha de guiiguʼ Tigris ne Éufrates (Gén. 10:10). Zándaca laabe nga guniʼbe gaca guidxi Babel ne torre stiʼ lu iza 2269 ante de ca dxi stiʼ Jesús. Jiobá maca gudixhe ique guibani binni lu guidubi Guidxilayú, peru cani cucuí guidxi que guniʼcaʼ: «Gúninu ti guidxi ne ti torre ni chindá dede guibáʼ, zacá zuuyacabe laanu casi binni ni jma risaca, ti cadi guireeche ndásenu lu guidubi guidxilayú». Peru qué nireendú ni gucuá íquecabe ñúnicabe purtiʼ bichaa Jiobá stiidxaʼ ca binni ni cucuí torre que, ngue runi bireeche ndásecabe lu guidubi naca Guidxilayú (Gén. 11:1-4, 8, 9). Pa ni gucalaʼdxiʼ Binidxabaʼ nga nuzáʼ ti religión para ñuni adorar guiráʼ binni laa la? qué ñanda ñaca ni gudixhe íquebe ca. Biaʼ dxi huabani binni lu Guidxilayú huayuu tu huayuni adorar Jiobá ne ca dxi stinu riʼ jma stale tu cayuni ni.

it-2 yaza 204 párr. 7

Idioma

Ra bichaa Dios ni jma napa poder idioma stiʼ ca binni cucuí torre que, bicueezabe ni gudixhe íquecaʼ gúnicaʼ. Nga runi, maʼ qué ñanda ñúnicabe dxiiñaʼ que ne biʼniʼ obligarni laacabe guireeche ndásecabe lu Guidxilayú. Laaca bicueeza ni laacabe de gúnicabe cosa ni cadi jneza ne gucaalúcabe Dios, purtiʼ maʼ qué ñanda ñúnicabe dxiiñaʼ juntu, qué zanda guchaagacabe ni nánnacabe ne stipa stícabe para ñúnicabe ni cá íquecabe para guisácacabe. Neca nánnacabe gúnicabe stale cosa, cadi Dios diʼ bisiidiʼ ni laacabe, sínuque stúbicabe biziidicabe (bichaaga ni né Ec 7:29; Dt 32:5). Nga runi, neca bichaa Dios idioma stícabe, ne biʼniʼ dividir laacabe, gucané ni para cadi gúnicabe xiixa cosa ni zanda guniná laacabe (Gé 11:5-9; bichaaga ni né Isa 8:9, 10). Guiníʼ íquesinu ximodo nabáninu yanna, cadi jneza riquiiñeʼ binni guendananna stiʼ, racá rudiʼnu cuenta pa qué nucueeza Dios laacabe de ñúnicabe torre que, ñúnicabe stale cosa ni ñuniná laacabe despué.

it-2 yaza 455

Guidxi (Naciones)

Cumu qué ñénesaa ca grupu de binni que la? cada grupu gupa cultura stiʼ, arte, costumbre, modo laacaʼ ne religión sticaʼ; gadxé gadxé modo biʼniʼ cada grupu ca cosa stiʼ (Le 18:3). Cumu maʼ qué ñuu ca guidxi que gaxha de Dios, gúpacaʼ stale dios (Dt 12:30; 2Re 17:29, 33).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-1 yaza 397 párr. 7

Cam

Zándaca Canaán nga biʼniʼ cosa ni cadi jneza bizaaca riʼ, ne bixhózebe Cam qué ñuni corregir laabe. O zándaca bicaa Dios Noé guiníʼ ti profecía ni ná zuni heredar Canaán xpiaʼ feu bixhoze, ne laaca zándaca maʼ rihuinni ni luguiabe. Guca cumplir parte de maldición que ora biʼniʼ ganar ca israelita ni zeeda de Sem ca cananeu. Peru ca ni qué nunitilúcabe (casi ca gabaonita [Jos 9]) beeda gácacaʼ esclavu stiʼ Israel. Gudiʼdiʼ si stale iza, guca cumplir chaahuiʼ maldición que ora ca potencia mundial ni zá de Jafet, laaca ni nga Medo-Persia, Grecia ne Roma biʼniʼ dominar ca ni zá de Canaán, xiiñiʼ Cam.

it-2 yaza 481

Nemrod

Ca primé guidxi biʼniʼ mandar Nemrod nga Babel, Erec, Akkad ne Calné, nuucani lu layú stiʼ Sinar (Gé 10:10). Nga runi, zándaca laabe nga gudíxhebe chuʼ guidxi Babel ne biʼniʼ dirigirbe ca dxiiñaʼ stiʼ torre que. Laaca sicaríʼ nga guníʼ ique ca judíu bizaaca ni. Josefo bicaa: «chaahuidugá guca [Nebrodes (Nemrod)] ti gobernante malu, bidiibe cuenta para ganda gusaana binni de guidxibi Dios la? [...] caquiiñeʼ guni dominarbe laacaʼ. Guniʼbe pa quixhe ique Dios gundaahua Guidxilayú sti biaje, zúnibe ti torre guizáʼ nasoo para cadi gundaahua nisa ni. Ne laaca guniʼbe zaca vengarbe de Dios pur biiti ca binnilídxibe. Guyuulaʼdxiʼ binni ni guníʼ Nebrodes [Nemrod] ne laaca guníʼ íquecaʼ nácacaʼ esclavu pa gúnicaʼ ni ná Dios. Ne zaqué nga bizulú bicuícabe torre que [...] guizáʼ nagueenda gundísacabe ni (Antigüedades Judías, libro I, cap. IV, secc. 2, 3).

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir