BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • mwbr21 enero yaza 1-10
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2021
  • Subtítulo
  • 4-10 DE ENERO
  • 11-17 DE ENERO
  • 18-24 DE ENERO
  • 25-31 DE ENERO
  • 1-7 DE FEBRERO
  • 8-14 DE FEBRERO
  • 15-21 DE FEBRERO
  • 22-28 DE FEBRERO
Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2021
mwbr21 enero yaza 1-10

Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

4-10 DE ENERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | LEVÍTICO 18, 19

«Chuʼnu nayá nezalú Jehová»

w19.06 yaza 27 párr. 1

Ximodo zanda gápanu laanu de trampa stiʼ Binidxabaʼ

Bizeeteʼ si Jiobá guiráʼ ca cosa yuudxuʼ runi ca guidxi nuu gaxha de Israel la? gúdxibe ca israelita ca diidxaʼ riʼ: «Cadi naquiiñeʼ gúnitu ni runi ca binni de Canaán, ra chiniáʼ laatu. [...] Maʼ guca biidiʼ guidxilayú riʼ, ne zusabanaʼyaʼ ni pur donda stini». Para Dios stiʼ Israel nabé nayuudxuʼ modo nabani ca cananeu, dede guniʼbe guizáʼ maʼ guca biidiʼ guidxi riʼ (Lev. 18:3, 25).

w17.02 yaza 20 párr. 13

Jiobá cayabi xquidxi xi guni

13 Cani runi mandar ndaaniʼ xcaadxi guidxi que la? rinándacaʼ ni ná ique binni guidxilayú neca huaxiéʼ nánnacaʼ. Casi ca binni ne ca rey stiʼ guidxi Canaán que la? nabé feu ca guendaquéiquiiñeʼ bíʼnicaʼ. Gúpacaʼ relación sexual né maniʼ, gunaa né gunaa, hombre né hombre o né familia sticaʼ. Ne biʼniʼ adorárcabe bidóʼ ne biiticabe baʼduhuiiniʼ para laacaʼ (Levítico 18:6, 21-25). Ne ca binni ni biʼniʼ mandar guidxi Babilonia ne Egipto qué ñápacaʼ ley ni ñacané laacaʼ ñuucaʼ nayá casi nuu xquidxi Dios (Números 19:13). ¡Maʼ gadxepeʼ guca ca xaíque stiʼ xquidxi Dios ni bizuubaʼ diidxaʼ! Laacaʼ guluucaʼ gana binni guni adorar Jiobá jneza, gácacaʼ nayá ne cadi gatanecaʼ tutiisi ne guni laani gucheecaʼ. Rihuinni dxíchica Jiobá ngue culuíʼ laacaʼ ximodo guibánicaʼ.

w14 1/7 yaza 7 párr. 2

Xi chiguni Dios né guiráʼ cosa malu

Peru, xi zazaaca ca binni qué náʼ guchaa modo nabani ne cayúnirucaʼ cosa malu yaʼ. Promesa ni cudii Biblia riʼ cacabi ni gunabadiidxanu ca: «Cani runi jneza ca nga zabánicaʼ lu Guidxilayú riʼ, ne cani qué gapa donda nga ziaanacaʼ luni», de raca ruzeeteni, ca binni malu ca «zareecabe de lu Guidxilayú riʼ, [...] ne zanitilúcabe de luni» (Proverbios 2:21, 22). Pur cani chiguizaaca ca maʼ qué ziuuruʼ cosa malu ne ziuu guendariuudxí. Ra guiree ca nga jma galán zabani ca binni ruzuubaʼ diidxaʼ ne chaahuidugá zusaanacaʼ de gácacaʼ binni ruchee (Romanos 6:17, 18; 8:21).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w06 1/7 yaza 6 párr. 11

«¡Guizáʼ nadxiee ley stiluʼ!»

11 Guiropa ley ni bicaa Moisés que nga ni caníʼ chindagu binni, luni rihuinni rizaalaʼdxiʼ Dios chuʼ xquidxi galán. Jiobá biʼniʼ mandarbe ca israelita ni runi dxiiñaʼ lu layú que, gudiicaʼ lugar ca binni pobre chitópacaʼ cani guiaana lu layú stícabe. Ca binni runi dxiiñaʼ lu layú que qué gápacabe xidé gutópacabe guiráʼ ni nuu guriá layú stícabe ra guluucabe biní, nin chiyúbicabe pa biaanaruʼ xiixa lu ca yaga uva o yaga guieʼ yaaseʼ stícabe, nin chindísacabe ca montón ni bindiibicabe ni maʼ bisiaandacabe. Ley ni na chindagu binni que bisihuínnini nadxiicabe ca pobre, ca binni de sti guidxi ni nabeza raqué, ca bizabi ne ca viuda. Nadipaʼ dxiiñaʼ ca, peru pur laani qué nizácabe ninábacabe guna binni (Levítico 19:9, 10; Deuteronomio 24:19-22; Salmo 37:25).

11-17 DE ENERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | LEVÍTICO 20, 21

«Maʼ guleechú Jehová xquidxi»

w04 15/10 yaza 11 párr. 12

¿Ñee ziuuluʼ ndaaniʼ paraísu la?

12 Peru nuu ti cosa ni cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu. Ndiʼ nga gudxi Dios ca israelita: «laguni ni ná guiráʼ ca mandamientu ni cudieeʼ laatu yannadxí, para gácatu nadipaʼ ne guiuutu lu layú ni chiguni ganartu» (Deuteronomio 11:8). Ne lu Levítico 20:22, 24 laaca riete de Tierra Prometida ca: «Lachinanda ca ley ne ca mandamientu stinneʼ ne laguni ni ná cani, para cadi gunitilúcabe laatu lu layú ra ziniaʼ laatu para cuézatu. Nga runi gudxeʼ laatu: “Ziananetu ca layú stiʼ ca nación riʼ ne zudieeʼ ni laatu, ti layú ra nuu ziáʼ leche ne miel”». Zacá nga laani, para ganda guicaacabe Tierra Prometida que la? caquiiñeʼ chúʼcabe galán né Jehová. Cumu qué nuzuubacabe stiidxaʼ Dios la? ngue runi bidii lugar guinaazeʼ ca babilonio laacabe ne chiné laacabe zitu de ra lídxicabe.

it-1 yaza 1119

Herencia

Guiráʼ xixé cosa, ni rusaanané binni tuuxa ora gatiʼ; laani nga guiráʼ ni runi tuuxa, ora rindee bixhoze ne jñaa, ora rinanda costumbre stícabe o napa carácter stícabe. Diidxaʼ hebreu ni jma riquiiñeʼ lu Biblia nga, na·jál (sustantivo, na·jaláh). Jma riquiiñecabe diidxaʼ riʼ para guiníʼcabe ora guicaa binni ti herencia o gudii ti herencia, peru jma riquiiñecabe ni para guiníʼcabe ora chigusaanané binni ti herencia (Nú 26:55; Eze 46:18). Nuu tiru riquiiñecabe diidxaʼ ya·rásch para guiníʼcabe ora gadxé tu chiguiaanané ti herencia, peru jma nga riquiiñeʼ ca diidxaʼ ca para guiníʼcabe ora chicaa tuuxa ti herencia (Gé 15:3; Le 20:24). Ne ora caníʼcabe de ca soldadu la? riquiiñecabe diidxaʼ riʼ para guiníʼcabe «chigáxhacabe o chiládxicabe tuuxa» (Dt 2:12; 31:3). Riquiiñeʼ diidxaʼ griegu klḗ·ros, para guiníʼcabe herencia ne dxiqué riquiiñecabe ni para guiníʼcabe «suerte» «ora runi binni dxiiñaʼ» ne «herencia» (Mt 27:35; Hch 1:17; 26:18).

it-2 yaza 579 párr. 5

Pájaru

Despué de Diluvio que, bidii Noé caadxi maniʼ ripapa casi sacrificiu ora bidii xcaadxi maniʼ (Gé 8:18-20). Ne dede dxi que, maʼ bidii Dios lugar binni gó pájaru, ne zanda gócabe laacame xi si la? cadi naquiiñeʼ gócabe rini stícame (Gé 9:1-4; bichaaga ni né Le 7:26; 17:13). Tiempu que la? biene binni gunáʼ nga ca pájaru nayá que purtiʼ Dios peʼ gudxi laacabe gunáʼ nga ni zanda gudiicabe casi sacrificiu; ne ante guicaacabe ley stiʼ Moisés que la? lu Biblia qué riete diʼ gunáʼ peʼ nga maniʼ ni qué zanda gócabe (Le 11:13-19, 46, 47; 20:25; Dt 14:11-20). Biblia qué rusiene diʼ xiñee nuu caadxi maniʼ «nabiidiʼ» casi ná ley que. Dxandíʼ, stale de laacame rócame cosa yuudxuʼ, peru laaca stale de laacame coʼ (Laaca zanda gúʼyaluʼ ABUBILLA). Peru dxi maʼ guʼtaʼ pactu nacubi que la? maʼ zanda gó binni guiráʼ clase maniʼ casi biluíʼ Dios ni Pedro lu ti visión (Hch 10:9-15).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-1 yaza 562, párr. 1

Guchuuguʼ binni ladi

Ley stiʼ Dios que ná cadi naquiiñeʼ diʼ guchuuguʼ binni ladi pur ti binni ni maʼ guti (Le 19:28; 21:5; Dt 14:1). ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ naca Israel ti guidxi santo para Jehová, ti guidxi especial para laabe (Dt 14:2). Ne pur ngue la? cadi naquiiñeʼ gúnicabe ca cosa que. Ne cadi naquiiñeʼ guchuugucabe o guninácabe ládicabe purtiʼ nánnacabe ximodo nuu ca gueʼtuʼ ca, ne nánnacabe zedandá dxi zabánicaʼ (Da 12:13; Heb 11:19). Ne stobi la? ora gudxi Dios ca israelita que cadi guchuugucaʼ ládicaʼ la? zusietenalaʼdxiʼ ngue laacabe naquiiñeʼ guni respetárcabe cuerpu stícabe ni bizáʼ Dios.

18-24 DE ENERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | LEVÍTICO 22, 23

«¿Xi rusietenalaʼdxiʼ ca saa ni guca ndaaniʼ guidxi Israel laanu?»

it-1 yaza 934

Saa stiʼ Pan Sin Levadura

Primé dxi raca Saa stiʼ Pan Sin Levadura que la? rapa guidxi que ti reunión ne zeeda gácani casi ti dxi sábadu. Ne lu guiropa dxi que, 16 de Nisán que la? ruchuugucabe ti manojo cebada lu primé cosecha stícabe ne rinécabe ni ra nuu sumo sacerdote, primé cosecha ni rá lu ca layú stiʼ Palestina. Ne ante gaca saa riʼ la? cadi naquiiñeʼ diʼ guicaacabe semiá stiʼ cosecha riʼ para guninécabe ni guendaró. Ricaa sumo sacerdote ca manojo cebada ni biruuguʼ lu primé cosecha que ne maʼ cuniibi ni, ne laga cayúnibe ndiʼ la? maʼ cudiibe ti dendxuhuiiniʼ nazaaca de ti iza casi ofrenda ne laaca raqueca la? maʼ cudiicabe ti ofrenda de biidxiʼ ni bigádxecabe ne caadxi aceite ne ti ofrenda de vinu (Le 23:6-14). Gastiʼ diʼ ti ley ni ná guzaaquicabe biidxiʼ o harina lu altar, peru despué biʼniʼ ca sacerdote ni. Cadi guidubi naca guidxi que si nga naquiiñeʼ gudii ni guiasa primé lu cosecha stiʼ, sínuque gucuaacabe ti mandatu ni ná guiráʼ familia ne guiráʼ binni ni napa ti ndaa layú ndaaniʼ guidxi Israel naquiiñeʼ gudii ti sacrificiu para gudii xquixe peʼ ca dxi cayaca saa que (Éx 23:19; Dt 26:1, 2; laaca zanda gúʼyaluʼ PRIMICIAS).

¿Xiñee bíʼnicabe ni? Rócabe pan sin levadura lu saa riʼ purtiʼ zacá nga bisiene Jehová ni Moisés, lu Éxodo 12:14-20 la? racá nga zeeda mandatu ca ne lu versículo 19 zeeda ti mandatu ni cadi naquiiñeʼ gucheené ca israelita que, sicaríʼ nani: «Cadi naquiiñeʼ gápatu cuba pan ni maʼ guca fermentar ra lídxitu gadxe gubidxa». Lu Deuteronomio 16:3 laaca rábicabe pan sin levadura ca «pan de yuubaʼ» purtiʼ rusietenaláʼdxini ca israelita nagueenda bireecaʼ de Egipto ne qué ñápacaʼ tiempu para ñaca fermentar cuba pan sticaʼ [Éx 12:34]. Zaqué nga rietenaláʼdxicabe guiráʼ yuubaʼ ni gudíʼdicabe dxi guyuucabe de esclavu, ne Jehová peʼ gudxi ni laacabe: «Biʼniʼ ndiʼ biaʼ dxi nabániluʼ ti guietenaláʼdxiluʼ dxi bireeluʼ ndaaniʼ guidxi Egipto». Bíʼnicabe saa riʼ para guietenaláʼdxicabe biʼniʼ Jehová laacabe libre ne laa nga bilá laacabe ne ndiʼ nga razón ni nuu para bíʼnicabe saa riʼ ne xhupa saa naroʼbaʼ ni bíʼnicabe cada iza ndaaniʼ guidxi Israel (Dt 16:16).

it-2 yaza 631 párr. 1

Pentecostés

Maʼ gadxé ni runinécabe ca primé biidxiʼ trigu ni riasa lu layú stícabe que cebada. Ricaacabe biaʼ tapa litru de harina de ni jma galán (chupa décima stiʼ ti efá) para gúnicabe chupa pan. Naquiiñeʼ gácani ti pan ni rúnicabe ra lídxicabe guiráʼ dxi ne cadi naquiiñeʼ gácani ti pan especial (Le 23:17). Ne ora rudiicabe guiropaʼ pan riʼ la? rudiicabe ti (ofrenda ni ricá guí) ti ofrenda pur donda ne rudiicabe chupa dendxuhuiiniʼ casi ti ofrenda de paz. Riguixhe sacerdote que ca pan que ndaaniʼ náʼ ne ngueca ca pedazu beela stiʼ ca dendxuʼ que ne runiibibe ni nezalú Jehová para guʼyaʼ cudiibe ni laa. Despué de runi ofrecer sacerdote riʼ ca pan riʼ ne ca dendxuʼ riʼ la? maʼ ricaabe ni para gobe ni ne maʼ reeda gácani ti ofrenda de paz (Le 23:18-20).

w14 15/5 yaza 29 párr. 11

Ñee ziuunu biaʼ zeʼ xquidxi Jiobá la?

11 Xquidxi Jiobá racalaʼdxiʼ guibáninu galán, nga runi gatigá rusietenalaʼdxiʼ ni laanu conseju stiʼ Pablu riʼ: «Naquiiñe ucáʼ ique nu acané saa nu para ganaxhii nu jma, ne guni nu ni nachaʼhuiʼ. Ne cadi guni nu casi cani rusaana de che cultu, sínuque cada tobi acané stobi para indisa ique, ne jma rusi yanna purti caduʼya nu ma zeda dxiña dxi gueeda Jesucristu Señor stícanu» (Heb. 10:24, 25). Ca dxi bidagulisaa ca israelita para guni adorarcaʼ Jiobá, gucaneni laacaʼ chuʼcaʼ gaxha de laabe. Ne riuucaʼ nayecheʼ. Guiníʼ íquenu pabiáʼ nayecheʼ guyuucabe dxi gúpacabe saa ra rucuícabe ranchuhuiiniʼ ca dxi bibani Nehemías (Éx. 23:15, 16; Neh. 8:9-18). Ca dxi riʼ, laaca ribeendunu ni galán ora riuunu guiráʼ guendaridagulisaa rápanu. Nga runi, cadi guiáʼdxanu nin tobi de laacani, purtiʼ zacané cani laanu chuʼnu gaxha de Jiobá ne ziuʼnu nayecheʼ (Tito 2:2).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w19.02 yaza 2 párr. 3

Gácanu binni de integridad

3 Gaca tuuxa ti binni íntegro nga gannaxhii Jiobá ne qué chuʼ dxi gusaana de guni adorar laabe ne guni ni riuuláʼdxibe siempre. Lu Biblia, diidxaʼ hebreu ni raca traducir «integridad» riquiiñeʼ ni ora caníʼcabe de ti cosa completu, enteru o nazaaca. Guzéʼtenu ti ejemplu. Ley que ná ora chigudii ca israelita ti maniʼ para sacrificiu, naquiiñeʼ gudiicaʼ tobi ni nazaaca (Lev. 22:21, 22). Qué zanda diʼ gudii ca xpinni Dios que ti maniʼ ni cayaadxaʼ ti chú ñee, ti diaga, ti guielú, o tobi ni huará. Para Jiobá la? nabé risaca gaca maniʼ que completu ne nazaaca (Mal. 1:6-9). ¿Xiñee racalaʼdxiʼ Jiobá gaca guiráʼ ni gudiʼnu laa completu yaʼ? Guzéʼtenu ti ejemplu ni zacané laanu guiénenu ni. Ora rizinu ti cuananaxhi, qué racaláʼdxinu guicaanu tobi ni maʼ napa huecu o ni cayaadxaʼ ti pedazu. Racaláʼdxinu guicaanu tobi enteru ne nazaaca. Zacaca nga rizaaca né guendarannaxhii ne lealtad ni nápanu Jiobá. Racaláʼdxibe gaca ni completu o íntegro.

25-31 DE ENERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | LEVÍTICO 24, 25

«Iza riaba Jubileo ne dxi maʼ gaca binni libre»

it-2 yaza 228

Libre

Dios ni runi binni libre. Jehová nga Dios ni runi binni libre. Bíʼnibe ca israelita que binni libre dxi guleebe laacaʼ de Egipto, ne gúdxibe laacaʼ pa gúnicaʼ ni ná ca mandamientu stibe la? qué ziaadxaʼ gastiʼ laacaʼ (Dt 15:4, 5). Ley que ná zanda guinábabe siʼ tuuxa laabe para gácabe esclavu para gápabe ni iquiiñebe ne gudiibe ni caquiiñeʼ familia stibe. Peru Ley que ná guiráʼ binni hebreu ni bidoo casi esclavu zanda gácacaʼ libre ra guizaa gadxe iza de cayúnicaʼ dxiiñaʼ casi esclavu (Éx 21:2). Ngue runi iza guiaba Jubileo que (cada 50 iza) guiráʼ binni hebreu ni naca esclavu la? raca libre. Ne ribiguetaʼ herencia stiʼ guiráʼ binni (Le 25:10-19; laaca zanda gúʼyaluʼ JUBILEO).

it-1 yaza 1120 párr. 3

Herencia

Dxiqué qué zanda diʼ guidoo ti layú para siempre, purtiʼ qué zanda guiaanané ti binni herencia stiʼ ti familia ne stiʼ ca xiiñiʼ. Ni dxandíʼ la? ora gutoo ti israelita layú stiʼ la? casi ñaca cuquíxesibe ni, ni rúnibe nga runi calcularbe pabiáʼ cosecha ziasa lu layú ca, ne ribeebe cuenta xpanda iza cayaadxaʼ para guiaba Jubileo oracaruʼ nga maʼ riguíxhebe preciu stini. Iza guiaba Jubileo, ribiguetaʼ guiráʼ layú que lu náʼ ca dueñu stiʼ, peru maʼ qué zabiguetaʼ diʼ gastiʼ lu nabe pa ante guiaba Jubileo que guzíʼ ti binni ni ne bidxiguetaʼ ni laabe (Le 25:13, 15, 23, 24). Lu iza guiaba Jubileo ribiguetaʼ ca yoo ni zuba lu ca layú ni cadi nuu ndaaniʼ barda stiʼ guidxi que, purtiʼ para laacabe nácani parte de ca layú que. Yanna, ora chigutoocabe ti yoo ni nuu ndaaniʼ barda stiʼ guidxi que la? napa binni ni cutoo yoo ca ti iza para guyubi tu siʼ ni ne gudxiguetaʼ ni laa. Peru ora gutoo ti levita lidxi la? ora tiica si zanda guyúbibe tu siʼ ni ne gudxiguetaʼ ni laabe purtiʼ qué nicaadibe herencia dxi biaaziʼ layú lu ca xiiñiʼ Israel (Le 25:29-34).

it-2 yaza 149 párr. 2

Jubileo

Pa chinanda ca israelita que ni ná ley de Jubileo que la? qué zabani binni xquídxicabe casi nabani binni ndaaniʼ stale guidxi yanna riʼ, ra nuu chupa clase binni: binni ni nabé pobre ne binni ni guizáʼ napa bueltu. Racané ni binni guidxi que guibani galán ne qué guiaadxaʼ laacaʼ gastiʼ ne cumu laaca racané ley que laacabe la? zanda gúnicabe dxiiñaʼ para ganda gacanécabe xcaadxi binni. Cumu caguu Jehová ndaayaʼ guiráʼ cosecha stícabe ne cusiidiʼ laacabe la? zabani guidxi Israel que galán pa guzuubacaʼ diidxaʼ, ne gastiʼ qué ziaadxaʼ laacaʼ biaʼ dxi cayuni mandar gobiernu stiʼ Dios laacaʼ (Is 33:22).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w09 1/10 yaza 22 párr. 3

Ñee runi sentir binni galán ora ruquixe ni gúnicabe laa la?

Pa quiñe ti israelita tuuxa dede gaxha ti chu lú binni ca la? lu Ley que cá xi castigu nuu para laabe. Ngue runi qué zanda diʼ guquixe binni ni gucaná ca ni bíʼnicabe laa, ra guniná laabe o guniná ca binnilídxibe. Ley que na naquiiñeʼ gábicabe ca juez que xi guca. Laaca bicueeza Ley riʼ tutiica gacalaʼdxiʼ guniná stobi, purtiʼ zúnicabe laabe ni gúnibe binni ca. Peru nuuruʼ jma cosa ni naquiiñeʼ gánnanu de ley ca.

1-7 DE FEBRERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | LEVÍTICO 26, 27

«¿Xi zanda gúninu para guicaanu ndaayaʼ stiʼ Jehová?»

w08 15/4 yaza 4 párr. 8

Gucáʼnanu ca «cosa ni qué risaca»

8 Ximodo ndiʼ zanda gueeda gaca bidxichi ca casi ti dios yaʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu. Guiníʼ íquenu bidxela tuuxa ti guié ngola lu layú stiʼ guidxi Israel ni guyuu dxiqué. Guié ca zanda iquiiñeni para cuí ti yoo o ti lindaa. Peru, pa gúnibe ni ti poste o ti figura para gaca adorar la? zucaani xquidxi Jiobá gucheené laa (Lev. 26:1). Zacaca nga raca ne bueltu ca, riquiiñenu ni para guibáninu ne laaca zanda iquiiñenu ni para gúninu jma lu xhiiñaʼ Jiobá (Ecl. 7:12; Luc. 16:9). Peru, pa gucaa íquenu gápanu jma bidxichi dede gusaana de gúninu ni na Dios la? óraca nga maʼ cayúninu ni casi dios stinu (biindaʼ 1 Timoteo 6:9, 10). Ca binni nabani yanna riʼ, jma risaca para laacaʼ gutálecaʼ bidxichi sticaʼ. Nga runi naquiiñeʼ gatananu ti cadi guicá modo ruuyacabe bueltu ca laanu (1 Tim. 6:17-19).

it-2 yaza 1096 párr. 8

Guidxibi binni

Pur modo biquiiñeʼ Jehová Moisés ne modo biʼniʼ tratarbe laa, bicaani guidxi que guni respetar Moisés (Dt 34:10, 12; Éx 19:9). Ca israelita ni napa fe que runi respetárcabe Moisés. Casi ñaca nidxíbicabe laa pur autoridad ni napa. Nánnacabe caquiiñeʼ Dios laabe para guiniʼné laacabe. Laaca caquiiñeʼ guidxibi o guni respetar ca israelita que santuariu stiʼ Jehová (Le 19:30; 26:2). ¿Ximodo gúnicabe ndiʼ yaʼ? Ra guni adorárcabe Jehová casi peʼ modo maʼ gudixhe gácani ne ra guibánicabe casi peʼ modo ná ca ley stiʼ.

w91 1/3 yaza 17 párr. 10

Rudii Dios paz stiʼ lii para quixhedxí ladxidoʼloʼ.

10 Ndiʼ nga ni gudxi Jehová guidxi Israel: «Pa qué gusaana de satu casi ná ca ley stinneʼ ne gúnitu ni ná ca mandamientu stinneʼ ne guni cumplirtu guiráʼ ni, zusabaʼ ziáʼ nisaguié para laatu tiempu stini, ne zudii ca layú stitu, ne zacá cuananaxhi lu guiráʼ yaga ni nuu lu layú. Ne zaguaaʼ paz ndaaniʼ guidxi stitu ne ora gátatu la? guirutiʼ zuchibi laatu, zabeeʼ guiráʼ maniʼ duxhuʼ ni nuu ndaaniʼ xquídxitu, ne guirutiʼ qué zucaalú laatu né espada. Ziuaaʼ ládetu ne zacaʼ Dios stitu, ne zácatu guidxi stinneʼ» (Levítico 26:3, 4, 6, 12). Ziuu paz ndaaniʼ guidxi Israel purtiʼ maʼ qué zucaalú ca xhenemígucabe laacabe, zápacabe guiráʼ xixé ni caquiiñecabe ne jma ziuucabe gaxha de Jehová. Peru zápacabe guiráʼ ndiʼ pa chinándacabe ley stiʼ Jehová (Salmo 119:165).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-2 yaza 657

Guendahuará (Peste)

Riasa ni luguiáʼ ca ni maʼ qué rinanda ca ley stiʼ Dios. Nanna guidxi Israel que pa gucheenecaʼ pactu bíʼninecaʼ Dios la? laa zuseendaʼ ti guendahuará luguiácabe (Le 26:14-16, 23-25; Dt 28:15, 21, 22). Biblia ruchaaga guendanazaaca né ndaayaʼ stiʼ Dios (Éx 15:26; Dt 28:58-61; Is 53:4, 5; Mt 9:2-6, 12; Jn 5:14). Guyuu biaje Jehová peʼ gundisaʼ xiixa guendahuará luguiáʼ binni, casi dxi biasa lepra luguiáʼ Míriam, Uzías ne Guehazí (Nú 12:10; 2Cr 26:16-21; 2Re 5:25-27), peru stale biaje biasa xiixa guendahuará luguiáʼ ti binni o ndaaniʼ ti guidxi purtiʼ bizulú bíʼnicabe cosa ni cadi jneza. Riasa xiixa guendahuará luguiácabe pur ca cosa ni cadi jneza rúnicabe (Gál 6:7, 8). Ne ca binni ni bibiguetaʼ biʼniʼ practicar pecadu sexual la? sicaríʼ guníʼ apóstol Pablo: «Bisaana Dios laacabe ne bidii lugar gúnicabe cosa yuudxuʼ ne zacá biʼniʼ yuudxucabe cuerpu stícabe entre laacabe, [...] ne gucuaacaʼ castigu ni runi merecercaʼ pur bicheecaʼ» (Ro 1:24-27).

8-14 DE FEBRERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | NÚMEROS 1, 2

«Riguixhe chaahuiʼ Jehová xquidxi»

w94 1/12 yaza 9 párr. 4

Ni jma risaca nga guni adorarnu Jehová lu xpídanu

4 Xi nidúʼyanu pa nudiʼnu buelta guidubi naca campamentu stiʼ guidxi Israel que lu desiertu, nidúʼyanu ximodo nexheʼ chaahuiʼ guiráʼ yoo de lari stícabe, zándaca raqué nabeza chonna millón de binni o jma, ne nexheʼ chaahuicabe pur grupu de chonna tribu, ti grupu ladu guiaʼ, tobi ladu gueteʼ, tobi ladu rindani gubidxa ne stobi ladu riaaziʼ gubidxa. Ne pa nidxíñanu jma gaxha la? laaca nidúʼyanu xtapa grupu ni nuu galaa campamentu que. Jma nahuiiniʼ guidapaʼ grupu riʼ ne racá nabeza ca levita. Ne galaa campamentu riʼ nuu ti yoo ne naguucabe ni leʼ de puru lari. Laani nga tabernáculo que, ni bicuí ca israelita ni napa gracia ne bíʼnicaʼ ni casi peʼ modo gunabaʼ Jehová ni laacaʼ (Números 1:52, 53; 2:3, 10, 17, 18, 25; Éxodo 35:10).

it-1 yaza 403 párr. 1

Campamentu

Nabé naroʼbaʼ guca campamentu stiʼ guidxi Israel. Gupa guidxi Israel biaʼsi 603,550 hombre rié lu guerra, aparte gunaa ne xcuidi, binni ni maʼ nagola ne ni napa xiixa discapacidad, ne guyuu 22,000 levita ne stale binni de stiʼ guidxi, ngue runi zándaca gupa guidxi Israel jma de 3,000,000 de binni (Éx 12:38, 44; Nú 3:21-34, 39). Qué gánnapecabe pabiáʼ medida stiʼ layú ra guyuu campamentu stiʼ ca israelita, purtiʼ gadxé gadxé medida runi calcularcabe gápani. Dxi gutaʼ campamentu stiʼ guidxi Israel frente de guidxi Jericó, lu llanu stiʼ Moab la? nácabe bizulú ni «dede Bet-Jesimot hasta Abel-Sitim» (Nú 33:49).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-1 yaza 1231

Guicá lácabe

Laani nga ora riasa ti lista ra ricá lá cabe, padé zeedacabe, xi tribu laacabe ne tu familia stícabe. Cadi ti censu si ni o para si igabaʼ binni. Lu Biblia zeeda caadxi lista ra cá lá binni nabeza ndaaniʼ ti guidxi, guca ca lista riʼ para iquiiñeʼ ni ora gaca cobrar impuestu, para cuícabe tu zanda cheʼ lu guerra ne lista ra cá lá ca levita que la? riquiiñecabe ni para ganda cuícabe xi dxiiñaʼ gúnicaʼ ndaaniʼ santuariu.

15-21 DE FEBRERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | NÚMEROS 3, 4

«Dxiiñaʼ runi ca levita»

it-2 yaza 890 párr. 1

Sacerdote

Dxi zinándacabe pactu stiʼ ley. Dxi guyuu ca israelita esclavu Egipto, biʼniʼ santificar Jehová guiráʼ hombre baʼduʼ lugola xiiñiʼ ca israelita dxi binitilú guiráʼ hombre baʼduʼ lugola de guidxi Egipto dxi bizaa chii plaga que (Éx 12:29; Nú 3:13). Ngue runi maʼ stiʼ Jehová guiráʼ baʼduʼ lugola que ne maʼ zanda iquiiñeʼ Jehová laacabe para gúnicabe ti dxiiñaʼ especial. Ñanda niquiiñeʼ Dios guiráʼ baʼduʼ lugola stiʼ ca israelita que para ñácacaʼ sacerdote o ñúnicaʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ santuariu que. Peru biiyabe jma galán iquiiñebe ca hombre de tribu stiʼ Leví para gúnicaʼ dxiiñaʼ riʼ. Ngue runi bidii Jehová ti mandatu, guni guiráʼ hombre ni nuu lu tribu stiʼ Leví dxiiñaʼ de sacerdote ne cadi guni guiráʼ baʼduʼ lugola ni nuu lu 12 tribu que dxiiñaʼ riʼ. Guluucabe cuenta ca binni ni zá de Efraín ne Manasés ca xiiñiʼ José casi chupa tribu. Dxi biasa censu ndaaniʼ xcaadxi tribu que la? bihuinni nuu 22,273 baʼduʼ lugola ni napa jma de ti beeu, jma stálecabe que guiráʼ hombre ni nuu lu tribu stiʼ Leví, gudíʼdicabe 273 lucaʼ purtiʼ raqué nuu 22,000 si hombre, ngue runi gunabaʼ Dios laacabe gudiicabe gaayuʼ siclu ( 11 dólar) pur cada tobi de ca baʼduʼ lugola ni nuu lu 273 que. Ne Aarón né ca xiiñiʼ nga gucuaacaʼ bueltu que (Nú 3:11-16, 40-51). Peru ante gaca nga la? maca gulí Jehová guiráʼ hombre ni nuu lu familia stiʼ Aarón ni nuu lu tribu stiʼ Leví para gaca sacerdote ndaaniʼ guidxi Israel (Nú 1:1; 3:6-10).

it-2 yaza 213

Ca levita

Dxiiñaʼ rúnicabe. Lade ca xiiñiʼ Guersón (Guersom), Cohat ne Merarí nga biree tribu stiʼ Leví. (Gé 46:11; 1Cr 6:1, 16). Cada tobi de ca familia que gucuaa ti lugar gaxha de tabernáculo que: familia stiʼ ca cohatita ni zá de Aarón guyuucaʼ ladu rindani gubidxa, frente de tabernáculo; ne xcaadxi cohatita que bicuicaʼ campamentu sticaʼ ladu gueteʼ; ca guersonita la? guyuucaʼ ladu riaaziʼ gubidxa ne ca merarita la? guyuucaʼ ladu guiaʼ (Nú 3:23, 29, 35, 38). Ca levita nga rindísacaʼ ruchiacaʼ ne rinecaʼ tabernáculo que sti ladu. Ora maʼ chiguiásacabe para chécabe sti ladu la? Aarón ne ca xiiñiʼ nga rindétecaʼ cortina ni runi dividir Santo né Santísimo ne ruchiicabe lu arca stiʼ pactu, lu ca altar que, lu ca mueble sagradu, ne lu ca traste que. Ca cohatita nga ruaʼ ca cosa riʼ. Dxiiñaʼ stiʼ ca guersonita que nga guacaʼ guiráʼ lari stiʼ tabernáculo, guiráʼ guidi raʼtaʼ íqueni, ca cortina que né ca doo stiʼ tabernáculo que. Ne dxiiñaʼ stiʼ ca merarita nga guacaʼ guiráʼ guiibaʼ stiʼ tabernáculo que, guiráʼ columna stini, guiráʼ base stiʼ ca columna que ne guiráʼ staca ni ruzuhuaa guidubi buelta tabernáculo que ne guiráʼ doo stini (Nú 1:50, 51; 3:25, 26, 30, 31, 36, 37; 4:4-33; 7:5-9).

it-2 yaza 214 párr. 2

Ca levita

Ca dxi stiʼ Moisés que, ora maʼ napa ti Levita 30 iza maʼ ruzulú runi dxiiñaʼ ndaaniʼ tabernáculo, caadxi de ca dxiiñaʼ ni raca raqué nga chinécabe tabernáculo que sti ladu ne guiráʼ traste ni riquiiñeʼ ndaaniʼ ni (Nú 4:46-49). Nuu dxiiñaʼ ni maʼ zanda gúnicabe ora maʼ nápacabe 25 iza, peru nuu dxiiñaʼ que napa xidé gusaacabe 30 iza para gúnicabe ni, casi chinécabe tabernáculo que sti ladu (Nú 8:24). Ne ca dxi stiʼ rey David maʼ zanda gúnicabe ca dxiiñaʼ riʼ dede lu 20 iza. ¿Xiñee bidxaa ni yaʼ? Purtiʼ guníʼ rey David maʼ chití ti templu ne maʼ cadi naquiiñeʼ guiniibi tabernáculo que. Ne riluxe dxiiñaʼ stiʼ ti levita ndaaniʼ lidxi Dios ora maʼ gusaa 50 iza (Nú 8:25, 26; 1Cr 23:24-26; laaca zanda gúʼyaluʼ EDAD). Naquiiñeʼ ganna ca levita que xi ná Ley, purtiʼ gatigá naquiiñeʼ gúʼndacabe ni ne gusiidicabe ni nani guidxi que (1Cr 15:27; 2Cr 5:12; 17:7-9; Ne 8:7-9).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w06 1/8 yaza 24 párr. 13

Gácanu binni nuu xpiaaniʼ: guidxíbinu Dios

13 Cumu Jiobá gucané David ora gudiʼdiʼ ra nagana la? bicaani laabe guidxíbibe Jiobá ne guni crebe laa de guidubi ladxidoʼbe (Salmo 31:22-24). Peru, chonna tiru bihuinni huaxiéʼ bidxíbibe Dios ne gúpabe jma yuubaʼ pur laani. Primé ca gúcani dxi yenebe guiña stiʼ pactu ndaaniʼ guidxi Jerusalén. Ley ni bidii Jiobá laacabe na naquiiñeʼ chinécabe ni xiʼqueʼ ca levita, peru laabe biquiiñebe ti carreta. Ora gucalaʼdxiʼ Uzah, hombre ni ziusá carreta que, ninaaze arca que purtiʼ ziyábani la? gútibe oraqueca purtiʼ qué ñuni respetarbe Dios. Guizáʼ malu nga ni biʼniʼ Uzah, peru David gupa donda pur ni bizaacabe purtiʼ qué ñuni ni na Ley stiʼ Dios. Nga rusihuinni naquiiñeʼ gúninu ni na Jiobá modo racalaʼdxiʼ, purtiʼ zacá zusihuínninu ridxíbinu laabe (2 Samuel 6:2-9; Números 4:15; 7:9).

22-28 DE FEBRERO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | NÚMEROS 5, 6

«¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ ca nazareu?»

it-2 yaza 467; yaza 468 párr. 1

Nazareu

Ca ni runi voto de nazareu qué zanda gúnicabe caadxi cosa, chonna de laani nga: 1) Qué zanda guécabe xiixa ni guxhudxi laacabe, laaca cadi naquiiñeʼ gócabe uva nin pa nayaani o pa maʼ nagüini o pa maʼ bibidxini, nin guécabe jugu stini neca caʼruʼ gaca fermentar ni nin pa maʼ guca fermentar ni o maʼ gúcani vinagre. 2) Cadi naquiiñeʼ ugácabe guicha íquecabe. 3) Cadi naquiiñeʼ cánacabe nin ti gueʼtuʼ, neca familia stícabe casi bixhózecabe, jñaacabe, bíʼchicabe o bizáʼnacabe (Nú 6:1-7).

Ca voto risaca ni rúnicabe. Binni ni guni voto riʼ naquiiñeʼ guibani modo ribani ti nazareu o tuuxa ni maʼ bireechú para Jehová. Cadi para gusisaca binni laacabe pur guiráʼ ca cosa ni rúnicabe o ni qué rúnicabe. Ley que ná: «Biaʼ dxi gácabe nazareu nácabe santo para Jehová» (Nú 6:2, 8; bichaaga ni né Gé 49:26).

Nga runi nabé risaca para ca nazareu guni cumplircaʼ guiráʼ ni maʼ nexheʼ gúnicaʼ. Cásica nuu cosa ni qué zanda guni ti sumo sacerdote laaca nuu cosa ni qué zanda guni ti nazareu, casi cadi naquiiñeʼ cánabe ti gueʼtuʼ neca familia gaxha stibe laa. Laaca cadi naquiiñeʼ gueʼ sumo sacerdote ne ca sacerdote que vinu o xiixa ni guxhudxi laacaʼ laga cayúnicaʼ xhiiñacaʼ nezalú Jehová, purtiʼ naroʼbaʼ responsabilidad nápacabe (Le 10:8-11; 21:10, 11).

Naquiiñeʼ gaca ti nazareu (heb. na·zír) santo ne gudii lugar igaa guicha ique, pa gúnibe ndiʼ nagueenda zanna binni ti nazareu laabe (Nú 6:5). Laaca riquiiñeʼ diidxaʼ hebreu, na·zír, para guiníʼcabe de ca lubáʼ uva ni maʼ qué nigáʼnacabe biaʼ dxi guindaa iza sábadu o iza guiaba Jubileo (Le 25:5, 11). Placa de oro ni ricá lucuá sumo sacerdote ra cá santo nga Jehová laaca runibiáʼcabe ni casi diadema santa (diidxaʼ hebreu né·zer, ne diidxaʼ hebreu na·zír zeedacani de ti diidxaʼ si) (Éx 39:30, 31). Corona ni guyuu ique ca rey de Israel laaca biree lá cani né·zer (2Sa 1:10; 2Re 11:12; laaca zanda gúʼyaluʼ CORONA; DEDICACIÓN). Apóstol Pablo bisiene ora napa ti gunaa guicha ique ziuulaʼ la? laani nga ruchiini ique, rusietenaláʼdxini laabe maʼ gadxé laabe de ti hombre ne naquiiñeʼ guzuubabe stiidxaʼ casi maʼ gudixhe Dios ni. Guiráʼ ni runi ti nazareu, gudii lugar guiziuulaʼ guicha ique, xiixa ni qué runi ti hombre, cadi gueʼ nin caadxi vinu, chuʼ nayá nezalú Jehová ne cadi gaca biidiʼ, racané ni laa ganna pabiáʼ risaca guiráʼ sacrificiu ni runi para guni cumplir voto stiʼ ne pabiáʼ risaca guzuubaʼ stiidxaʼ Jehová (1Co 11:2-16; laaca zanda gúʼyaluʼ CABELLO; COBERTURA PARA LA CABEZA; NATURALEZA).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w05 15/1 yaza 30 párr. 2

Ni rinabadiidxaʼ ca ni ruundaʼ

Maʼ gadxé modo guca Sansón nazareu que xcaadxi, ante gálebe sicaríʼ gudxi Dios jñaabe: «Zacaxiiñiluʼ ne zápaluʼ ti hombrehuiiniʼ, cadi naquiiñeʼ igá guicha íquebe, purtiʼ maʼ gulí Dios gácabe nazareu dede ora gálebe, ne laabe nga chisanírube para gulabe Israel de lu náʼ ca filisteu» (Jueces 13:5). Qué ñuni Sansón nin ti voto sínuque Dios peʼ gulí laabe para gácabe nazareu, zácabe nazareu guidubi xpídabe. Nga runi gastiʼ naca pa cánabe ti gueʼtuʼ, ne pa málasi gueedatánabe ti gueʼtuʼ la? qué zusaana de gácabe nazareu, purtiʼ maca nazareu laabe dede dxi gúlebe. Ndiʼ rusihuinni maʼ gadxé ni gunabaʼ Jehová ca ni raca nazareu guidubi xpída ne maʼ gadxé ni gunábabe ca ni ribí gaca nazareu ti tiempu si.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir