Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
5-11 DE SEPTIEMBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | 1 REYES 9, 10
«Gusisácanu Jehová purtiʼ nuu xpiaaniʼ»
w99-S 1/7 yaza 30 párr. 6
Una visita bien recompensada
Después de encontrarse con Salomón, la reina comenzó a probarle con “preguntas de las que causan perplejidad” (1 Reyes 10:1). El término hebreo correspondiente a esta expresión también puede traducirse por “acertijos”. Esto no quiere decir que la reina entretuviese a Salomón con juegos banales. Es interesante notar que en el Salmo 49:4 se utiliza la misma palabra hebrea para referirse a preguntas importantes relacionadas con el pecado, la muerte y la redención. Por lo tanto, lo más probable es que la reina de Seba conversara con él sobre temas profundos que pusiesen a prueba la grandeza de su sabiduría. La Biblia cuenta que ella “procedió a [...] hablarle todo lo que se hallaba junto a su corazón”. Salomón, a su vez, “fue declarándole todos los asuntos de ella. Resultó que no hubo asunto escondido al rey que él no le declarara” (1 Reyes 10:2b, 3).
w99-S 1/11 yaza 20 párr. 6
Cuando la generosidad abunda
Sorprendida por todo lo que oyó y vio, la reina respondió humildemente: “¡Felices son estos siervos tuyos que están de pie ante ti constantemente, escuchando tu sabiduría!” (1 Reyes 10:4-8). No pronunció felices a los siervos de Salomón por vivir en la opulencia, aunque así era, sino porque podían escuchar constantemente la sabiduría que Salomón había recibido de Dios. La reina de Seba es un buen ejemplo para los siervos de Jehová de la actualidad, que se benefician de la sabiduría del Creador mismo y la de su Hijo, Jesucristo.
w99-S 1/7 yaza 30 párr. 7
Una visita bien recompensada
A la reina de Seba le impresionaron tanto la sabiduría de Salomón y la prosperidad de su reino que “no hubo más espíritu en ella” (1 Reyes 10:4, 5). Algunos entendidos piensan que esta oración significa que la reina “se quedó sin aliento”. Un experto cree incluso que se desmayó. Sea como fuere, a ella le sorprendió mucho lo que vio y oyó. Pronunció felices a los siervos de Salomón porque podían oír la sabiduría del rey y bendijo a Jehová por haberle entronizado. Entonces le hizo regalos muy costosos; solo en oro le dio lo que equivaldría hoy a unos 40.000.000 de dólares. Salomón también le entregó obsequios, “todo lo que la deleitó que ella pidió” (1 Reyes 10:6-13).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
w08-S 1/11 yaza 22 párr. 4-6
¿Lo sabía?
¿Cuánto oro poseía el rey Salomón?
Según las referencias bíblicas, Hiram —el rey de Tiro— envió a Salomón cuatro toneladas de oro, la reina de Seba le regaló una cantidad similar y la flota comercial del propio Salomón le llevó 14 toneladas de oro de Ofir. El relato explica que “el peso del oro que vino al rey Salomón en un año ascendió a seiscientos sesenta y seis talentos [unas 22 toneladas] de oro” (1 Reyes 9:14, 28; 10:10, 14). ¿Son exageradas estas cifras? Comparémoslas con las reservas de oro de otros reyes de la antigüedad.
Una inscripción muy antigua —que los expertos consideran fiable— indica que el faraón Tutmosis III (segundo milenio antes de nuestra era) donó 12 toneladas de oro al templo de Amón-Ra, en Karnak. En el siglo VIII antes de nuestra era, el rey asirio Tiglat-piléser III recibió cuatro toneladas de oro como tributo de Tiro, y Sargón II entregó esa misma cantidad como ofrenda a los dioses de Babilonia. Por otro lado, se dice que Filipo II de Macedonia (359-336 antes de nuestra era) extraía anualmente unas 25 toneladas de oro de las minas del monte Pangeo, en la región de Tracia.
También se dice que su hijo, Alejandro Magno (336-323 antes de nuestra era), reunió un botín de unas 1.000 toneladas de oro al ocupar la ciudad persa de Susa y más de 6.000 toneladas durante su conquista de toda Persia. En vista de estas cifras, es obvio que la Biblia no exagera al hablar de la cantidad de oro que poseía el rey Salomón.
12-18 DE SEPTIEMBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | 1 REYES 11, 12
«Gulí chaahuiʼ tu guichaganaluʼ»
«Tu laa nuu pur Jiobá»
7 Zanda guizíʼdinu stale de ni bizaaca rey Salomón. Dxi nácabe joven, biyúbibe gacané Jiobá laabe, nga runi bidii Jiobá laabe guendanuuxpiaaniʼ ne gudxi laabe gucuibe ti templu guizáʼ sicarú ndaaniʼ guidxi Jerusalén. Peru biniti Salomón amistad stiʼ Jiobá (1 Rey. 3:12; 11:1, 2). Lu Ley stiʼ Dios que ná cadi naquiiñeʼ guichaganáʼ ca rey hebreu stale gunaa, para cadi guixélecaʼ de Jiobá (Deut. 17:17). Peru qué nuzuubaʼ Salomón stiidxaʼ Dios ne bichaganáʼ 700 gunaa ne gúpabe 300 concubina (1 Rey. 11:3). Stale de ca gunaa que cadi israelita laacaʼ ne biʼniʼ adorarcaʼ stale dios falsu. Nga runi maʼ qué ñuni rey Salomón ni ná Ley stiʼ Dios ra ná cadi naquiiñeʼ guichaganáʼ ca israelita que gunaa de sti guidxi (Deut. 7:3, 4).
Ximodo zanda gápanu ladxidoʼno
6 Egoísta Binidxabaʼ ni qué rinanda ca norma stiʼ Jiobá ne racaláʼdxibe guiníʼ íquenu casi laabe ne gúninu guiráʼ ni rúnibe. Ti modo rúnibe ni nga ora riquiiñebe ca binni ni nabezanenu ndaaniʼ guidxilayú riʼ, cani maʼ gudxítebe (1 Juan 5:19). Ne ni racaláʼdxibe nga guidxaaganu ca binni riʼ, neca nánnanu zanda guicá modo rini íquecaʼ laanu o gúninu guiráʼ ni rúnicaʼ (1 Cor. 15:33). Ne zacá nga gudxítebe rey Salomón, ni bichaganáʼ stale gunaa ni qué ñuni adorar Dios. Bicaa ca gunaa riʼ laabe gúnibe cosa ni cadi jneza, ne chaahuidugá bicaacaʼ laabe guixélebe de Jiobá (1 Rey. 11:3).
«Tu laa nuu pur Jiobá»
9 Peru ruuyaʼ Jiobá ora rucheené tuuxa laa. Biblia ná: «Bidxiichiné Jiobá Salomón, purtiʼ bicaa ladxidoʼbe laabe guixélebe de Jiobá, [...] ni guniʼné laabe chupa biaje. Maca gudxi Jiobá laabe cadi guni adorarbe xcaadxi dios, peru qué ñúnibe ni gudxi laabe». Ne pur nga maʼ qué ñacané Dios laabe ne maʼ qué ñuu gaxha de laabe. Guca reinu stiʼ Israel chupa ndaa, ngue runi cani beeda gaca rey despué maʼ qué ñuni mandarcaʼ guidubi guidxi Israel ne pur nga gúpacaʼ guendanagana stale iza (1 Rey. 11:9-13).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
Ñanda ñúnibe ni riuulaʼdxiʼ Dios
Para gucueeza Rehoboam ca binni ni nuu gucaalú laa la? bitagulisaa ejércitu stiʼ, peru qué nudii Jiobá lugar ñúnibe ni cá íquebe que, ngue runi biseendaʼ Jiobá profeta Semaya ra nuube, ne gudxi laabe: «Cadi naquiiñeʼ quíbatu para tindenetu ca bíʼchitu de Israel. Laguibiguetaʼ ra lídxitu, purtiʼ naa bidieeʼ lugar guizaaca ndiʼ» (1 Rey. 12:21-24).
¿Xi guni Rehoboam yanna yaʼ? Nanna pabiáʼ bichiichi ngue laabe yaʼ. ¿Xi niníʼ ique binni de ti rey ni guníʼ zaquiiñeʼ ti chicote ni napa guiibaʼ punta para guni castigar xquidxi, peru cudii lugar gucaalúcabe laa yaʼ? (Bichaaga ni né 2 Crónicas 13:7). Neca zaqué, laabe ne ejércitu stibe «bizuubacabe stiidxaʼ Jiobá, ne biguetacabe ra lídxicabe, cásica gudxi Jiobá laacabe».
¿Xi rizíʼdinu de ni bizaaca riʼ yaʼ? Ni jma jneza nga guzúʼbanu stiidxaʼ Dios neca chuʼ tu guni burla laanu. Pa guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá la? ziuuláʼdxibe ni rúninu ne zaguube ndaayaʼ laanu (Deut. 28:2).
Nga nga ni bizaaca Rehoboam. Bizuubabe diidxaʼ ne qué nidindenebe ca israelita ni cadi nuu lu reinu stibe. Lugar de nucaalube laacaʼ biʼniʼ chaahuibe caadxi guidxi ne bicuibe xcaadxi lu ca layú ra runi mandarbe casi Judá ne Benjamín (2 Crón. 11:5-12). Ne ni jma risaca nga bíʼnibe ni ná ca ley stiʼ Jiobá ti tiempu. Neca biʼniʼ adorar Jeroboán, rey ni biʼniʼ mandar ladu guiaʼ que stale dios falsu la? stale de ca binni ni nuu lu reinu stibe guyecaʼ Jerusalén para guni apoyarcaʼ Rehoboam ne guni adorarcaʼ Jiobá jneza (2 Crón. 11:16, 17). Cumu bizuubaʼ Rehoboam diidxaʼ la? gucané ni para chuʼ reinu stiʼ naguidxi.
19-25 DE SEPTIEMBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | 1 REYES 13, 14
«Chuʼnu nayecheʼ né biaʼ nápasinu»
Guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá de guidubi ladxidoʼno
4 De racá gudxi rey Jeroboán hombre ni biseendaʼ Dios ni dxandíʼ que ca diidxaʼ riʼ: «Chuu ralidxeʼ, ya, ne guicaaluʼ ni goloʼ, ne bidii lugar gusigaʼdeʼ lii xiixa» (1 Rey. 13:7). Xi naquiiñeʼ guni ni riguixhená ca yaʼ. Ñee qué zúnibe ni cayabi rey ca laabe purtiʼ casi gúdxibe laa zati la? (Sal. 119:113.) O zúnibe ni na purtiʼ ruluíʼ maʼ guca arrepentir. Cumu napa Jeroboán bueltu la? zanda gusigaʼdeʼ ca xhamigu xiixa ni risaca. Pa ni riguixhená que rinabaʼ ladxidóʼ gapa cosa ni risaca la? ziuulaʼdxiʼ guicaa ni cudii rey que laa. Peru Jiobá maca gudxi laabe ca diidxaʼ riʼ: «Cadi goloʼ pan ne cadi gueluʼ nisa, ne cadi guibiguétaluʼ nézaca beeduʼ». Ngue runi, ni riguixhená que gudxi rey que: «Neca nusigáʼdeluʼ naa galaa de ni nápaluʼ ndaaniʼ lídxiluʼ, qué ziniadiaʼ lii ne qué zahuadiaʼ pan ne nin qué zeediaʼ nisa raríʼ». Despué de nga biree ni riguixhená que de Betel ne zeʼ gadxé neza (1 Rey. 13:8-10). Xi rusiidiʼ ni biʼniʼ ni riguixhená ca laanu gúninu para cadi gusaananu Jiobá yaʼ (Rom. 15:4).
Guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá de guidubi ladxidoʼno
15 Xiruʼ rizíʼdinu de hombre ni riguixhená que pur qué ñuni ni jneza yaʼ. Proverbios 3:5 na: «Gulaʼquiʼ guidubi ladxidoʼloʼ lu naʼ Jiobá, ne cadi gúniluʼ ni na si xpiaaniluʼ». Lugar de ñúnibe ni na Jiobá casi bíʼnibe ni ante que la? bíʼnibe ni nabe. Nga runi, pur bicheebe que gútibe ne maʼ qué ñuuyaʼ Dios laabe casi ti hombre ni ruzuubaʼ diidxaʼ. Historia ca rusiidiʼ laanu pabiáʼ risaca nga gúninu xhiiñaʼ Jiobá sin gudxíʼbanu laanu ne sin gusaananu laabe.
Guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá de guidubi ladxidoʼno
10 Ni riguixhená de Judá que naquiiñeʼ ñanna cusiguii binnigola que laa. Naquiiñeʼ niníʼ íquebe: «Xiñee guseendaʼ Jiobá ti ángel ra nuu sti binni para gabi naa xi guneʼ yaʼ». Laaca ñanda ninabadiidxabe Jiobá pa dxandíʼ ni, peru qué ruzeeteʼ diʼ Biblia pa bíʼnibe nga. Ni ruzeeteʼ Biblia nga bibiguetanebe binnigola que ralidxi para gobe pan ne guebe nisa. Ni bíʼnibe ca bichiichi Jiobá. Ngue runi biree ti lión lube neza zebe Judá ne biiti laabe. ¡Guizáʼ triste modo bilúxebe dxiiñaʼ ni gúpabe casi ni riguixhená que! (1 Rey. 13:19-25.)
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
w10-S 1/7 yaza 29 párr. 5
Jehová busca lo bueno de cada persona
Sin embargo, lo más importante de 1 Reyes 14:13 es lo que nos enseña sobre la fascinante personalidad de Jehová y sobre lo que él busca en nosotros. Este versículo dice que ‘se había halladoʼ algo bueno en Abías. Al parecer, Jehová examinó a fondo su corazón hasta que encontró una buena cualidad. Comparado con su familia, Abías resultó ser, según cierto experto, “una perla entre un montón de piedras”. Jehová valoró lo bueno que había en este miembro de una familia infiel; por esa razón fue compasivo y le concedió un entierro digno.
26 DE SEPTIEMBRE HASTA 2 DE OCTUBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | 1 REYES 15, 16
«¿Ñee nadxibaluluʼ casi Asá la?»
«Nuu ti premiu para laatu pur dxiiñaʼ cayúnitu»
Ma bisaa gande iza de guca guidxi Israel ne Judá chupa reinu, ne Judá nga guidxi ni jma runi adorar dios ni cadi dxandíʼ. Lu iza 977 ante de ca dxi stiʼ Jesús, dxi guca Asá rey, ca judíu que maʼ qué runi adorarcaʼ Jiobá, sínuque runi adorarcaʼ dios ni cadi dxandíʼ ni na ca binni que racané laacaʼ gápacaʼ xiiñicaʼ. Peru relatu ni zeeda lu Biblia riníʼ xi biʼniʼ Asá: «Bizulú biʼniʼ Asá cosa nachaʼhuiʼ ne ni jneza nezalú Jiobá Dios stiʼ. Ngue runi guleebe ca altar stiʼ xcaadxi guidxi ne ca lugar ra nasoo ne gulúzabe ca columna ne bichuugube ca poste ni riquiiñeʼ binni para guni adorar» (2 Crón. 14:2, 3). Laaca guládxibe de Judá ca hombre ni gutané xcaadxi hombre casi laacaʼ ra yuʼduʼ que, cani riníʼ runi adorarcaʼ dios sticaʼ zaqué. Peru qué nibee si Asá ca binni ni runi adorar dios ni cadi dxandíʼ, sínuque laaca biʼniʼ mandarbe guidxi que «guyubi Jiobá, Dios stiʼ ca bixhozególacaʼ ne gúnicaʼ ni na ca ley ne mandamientu» stiʼ Dios (1 Rey. 15:12, 13; 2 Crón. 14:4).
Gúninu ni ná Jiobá de guidubi ladxidoʼno
7 Ximodo gánnanu pa cayúninu ni ná Jiobá de guidubi ladxidoʼno yaʼ. Zanda guinabadiidxanu: Ñee ruzuubaʼ stiidxaʼ Jiobá dede né ora raca ni nagana para naa la? Ñee cá iqueʼ gacaniáʼ para chuʼ congregación nayá la? Guiníʼ íquenu pabiáʼ nadxibalú guca Asá para guxha puestu risaca gupa jñaabiidaʼ. Nuu tiru naquiiñeʼ gácanu nadxibalú casi guca Asá. Guzéʼtenu ti ejemplu, xi ñúninu pa ñaca expulsar ti familia stinu o ti xhamígunu de ndaaniʼ congregación pur bichee ne qué náʼ gaca arrepentir. Ñee nusaananu de nidxaaganu laabe la? Xi nucaa ladxidoʼno laanu ñúninu yaʼ.
it-1-S yaza 222 párr. 5
Asá
A pesar de la insensatez y la falta de discernimiento espiritual que manifestó en algunas ocasiones, sus buenas cualidades y el no haber apostatado sin duda pesaron más que sus errores, y se le considera uno de los reyes fieles de la línea de Judá. (2Cr 15:17.) Los cuarenta y un años de su reinado coincidieron total o parcialmente con los reinados de ocho reyes de Israel: Jeroboán, Nadab, Baasá, Elah, Zimrí, Omrí, Tibní (que gobernó sobre una parte de Israel en oposición a Omrí) y Acab. (1Re 15:9, 25, 33; 16:8, 15, 16, 21, 23, 29.) Al morir Asá, su hijo Jehosafat le sucedió en el trono. (1Re 15:24.)
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
w98-S 15/9 yaza 21 párr. 8
¿Es Dios real para usted?
Por ejemplo, lea la profecía sobre el castigo por la reconstrucción de Jericó y luego analice su cumplimiento. Josué 6:26 dice: “Josué hizo que en aquel tiempo en particular se pronunciara un juramento, y dijo: ‘Maldito sea delante de Jehová el hombre que se levante y de veras edifique esta ciudad, aun a Jericó. Pagando con la pérdida de su primogénito eche los fundamentos de ella, y pagando con la pérdida del menor de los suyos ponga sus puertasʼ”. El cumplimiento llegó unos quinientos años más tarde, pues leemos en 1 Reyes 16:34: “En sus días [del rey Acab] Hiel el betelita edificó a Jericó. Pagando con la pérdida de Abiram, su primogénito, colocó el fundamento de ella, y pagando con la pérdida de Segub, el menor de los suyos, puso sus puertas, conforme a la palabra de Jehová que él había hablado por medio de Josué hijo de Nun”. Solo un Dios real pudo inspirar esas profecías y hacer que se cumplieran.
3-9 DE OCTUBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | 1 REYES 17, 18
«¿Dede padxí nga qué guidxélatu tu peʼ nga gúnitu ni ná pue?»
Gusihuínninu nápanu fe ne guicaanu decisión jneza
6 Dxi maʼ nabeza ca israelita que lu layú ni bidii stiidxaʼ Dios gudii laacaʼ, gupa xidé gulícabe pa zuni adorárcabe Jiobá o pa zuni adorárcabe xcaadxi dios. Biblia ná: «Yanna, pa cadi jneza para laatu gúnitu ni na Jiobá la? lacuí yannadxí tu racaláʼdxitu gúnitu ni na, pa zúnitu ni na ca dios casi biʼniʼ ca bixhozególatu dxi nuurucaʼ chericaʼ Guiiguʼ ca la? o ni na ca dios stiʼ ca amorreu ra nabézatu yanna. Peru naa ne binnilidxeʼ la? zúnidu ni na Jiobá» (Josué 24:15). Ñándaca niníʼ íquecabe qué risaca decisión riʼ. Peru zanda guibánicabe o gáticabe pur ni cuícabe gúnicabe. Biaʼ tiempu guzániruʼ ca juez que nezalú ca israelita, stale biaje gucuaacaʼ decisión ni cadi jneza. Bisaana de guni adorarcaʼ Jiobá ne bizulú biʼniʼ adorarcaʼ ca dios falsu (Jueces 2:3, 11-23). Despué, maʼ tiempu bibani profeta Elías, gupa xidé gulí ca israelita que pa zúnicaʼ ni ná Jiobá o ni ná dios falsu, Baal (1 Reyes 18:21). Zándaca para laanu cadi nagana decisión riʼ, purtiʼ nánnanu gástiruʼ sti cosa jma galán que gúninu ni ná Jiobá. Ti binni nuu xpiaaniʼ la? qué zaná guni ni ná ti dios ni cadi nabani. Peru nabé nagana guca para ca israelita que guicaacaʼ ti decisión. Biblia ruzeeteʼ qué guidxela ca binni de guidxi que tupeʼ gúnicaʼ ni ná. Bisihuinni Elías nuu xpiaaniʼ ne gucané ca binni que guni adorarcaʼ, Jiobá, tobi lucha Dios ni dxandíʼ.
Bisihuínnibe Jiobá si nga naquiiñeʼ gaca adorar
15 Ora binadiaga ca profeta stiʼ Baal ni guníʼ Elías que la? jmaruʼ si guca lúgucaʼ ne bizulucaʼ «bicaacaʼ ridxi biaʼ gúndatiʼ ne bichuugucaʼ ládicaʼ ne puñal ne lanza casi maca biaacabe gúnicabe, dede gúzecabe rini». Peru qué niquiiñeʼ diʼ guiráʼ ni bíʼnicabe que, purtiʼ «guirutiʼ tu nicabi ne guirutiʼ tu nucaadiaga laacabe» (1 Rey. 18:28, 29). Zaqué bihuinni cadi dxandíʼ diʼ nuu Baal, sínuque biquiiñeʼ si Binidxabaʼ ni para guxheleʼ binni de Jiobá. Yanna, xi rusiidiʼ ni laanu yaʼ. Rizíʼdinu gastiʼ sti Dios casi Jiobá ne tu guni adorar sti dios la? despué zudii cuenta cadi dxandíʼ ni ne zatuilú (biindaʼ Salmo 25:3; 115:4-8).
Bisihuínnibe Jiobá si nga naquiiñeʼ gaca adorar
18 Ora bizulú Elías biʼniʼ orar, zándaca guníʼ ique ca binni nuu raqué laaca qué zuni Jiobá xiixa, cásica qué ñanda ñuni Baal xiixa. Peru biluxe biʼniʼ orar si Elías la? maʼ qué niníʼ íquecabe zaqué. Xiñee yaʼ. Purtiʼ relatu riʼ na: «Óraque, bisaba Jiobá gui ne bizaaquini maniʼ que ne yaga, guié, ne yú, ne bicuiidxini nisa daʼ ndaaniʼ zanja» que (1 Rey. 18:38). ¡Aque guendaridxagayaa modo bicabi Jiobá xa! Xi biʼniʼ ca binni que óraque yaʼ.
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
ia yaza 86, cuadru
Bisihuínnibe Jiobá si nga naquiiñeʼ gaca adorar
Panda iza qué ñaba nisaguié
Elías gudxi rey Acab maʼ cadi candaa ziaba nisaguié. Ne biaba nisaguié que «lu guionna iza» de dxi gúdxibe Acab maʼ qué ziaba ni (1 Rey. 18:1). Ne qué nindaa de guníʼ profeta riʼ ni, bisaba Jiobá nisaguié. Nga runi, nuu tu riníʼ biaba nisaguié que nuurucabe lu guionna iza, ne pur nga, riníʼcabe zándaca biaba nisaguié que ante guizaa chonna iza. Peru, Jesús ne Santiago guniʼcaʼ qué ñaba nisaguié «chonna iza arondaʼ» (Luc. 4:25; Sant. 5:17). Yanna, ñee rusihuinni nga gadxé gadxé ni riníʼ Biblia la?
Coʼ, cadi zacá diʼ ni. Purtiʼ dxiqué, ndaaniʼ guidxi Israel dede xhoopaʼ beeu rindaa gusibá. Nga runi, nanna dxíchinu dxi gudxi Elías Acab maʼ qué ziaba nisaguié la? mápeca gudiʼdiʼ biaʼ xhoopaʼ beeu de cayuni gusibá. Pur nga zanda guininu ora guníʼ Elías ziaba nisaguié «lu guionna iza», ne dede dxi biaba nisaguié la? maʼ casi chonna iza arondaʼ de qué huayaba nisaguié. Nga runi, ora bidagulisaa guidxi que lu dani Carmelo para guihuinni tuu nga naquiiñeʼ guni adorárcabe la? maʼ gudiʼdiʼ «chonna iza arondaʼ».
Guníʼ ique xi bizaaca ora gudxi Elías Acab maʼ qué ziaba nisaguié. Ca binni guidxi que runi crecaʼ Baal nga dios ni rusaba nisaguié ora tiidiʼ gusibá. Cumu maʼ candaapeʼ tiempu gusibá la? zándaca guníʼ ique ca binni que: «Paraa nuu Baal, ne padxí gusábabe nisaguié pue». Ngue runi, nabé gucaná ladxidóʼ ca binni ni runi adorar Baal ora guníʼ Elías maʼ qué ziaba nisaguié nin gupa, ne ziaba cani dede ora maʼ guiniʼbe (1 Rey. 17:1).
10-16 DE OCTUBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | 1 REYES 19, 20
«Zudii Jehová stipa lii»
Gápanu confianza Jiobá ora nuunu triste
5 (Biindaʼ 1 Reyes 19:1-4). Guizáʼ bidxibi Elías ora gudxi reina Jezabel zuuti laa. Ngue runi, bixooñebe Beer-seba. Guizáʼ guyuube triste dede gunábabe gátibe. ¿Xiñee biʼniʼ sentirbe zacá yaʼ? Purtiʼ nácabe ti hombre imperfectu ni napa sentimientu cásica laanu (Sant. 5:17). Zándaca guyuube triste purtiʼ nápabe stale guendanagana ne maʼ bidxágabe. Ne laaca zándaca guníʼ íquebe qué risaca guiráʼ ni bíʼnibe para guisaca lá Jiobá purtiʼ cadi cuchaa ca binni de guidxi Israel ne maʼ laasibe cayúnibe ni ná Jiobá (1 Rey. 18:3, 4, 13; 19:10, 14). Zándaca guidxagayaanu modo biʼniʼ sentir profeta fiel riʼ, peru biene Jiobá ni cayuni sentirbe.
Gupa Dios laabe ne gudixhedxí ladxidoʼbe
13 Ximodo rábiluʼ biʼniʼ sentir Jiobá ora biʼyaʼ profeta ni nadxii que zuba xaʼnaʼ yaga huiiniʼ nuu lu desiertu que ne canabaʼ gatiʼ yaʼ. Nanna dxíchinu xi biʼniʼ sentirbe. Purtiʼ gucuá si bacaandaʼ Elías, biseendabe ti ángel ranuu ne chaahuidugá gudaʼnaʼ ángel que Elías para guibani, ne na ángel que rabi laabe: «Biasa, gudó» ne biʼniʼ Elías ni gúdxibe laa, purtiʼ bisihuinni ángel riʼ nachaʼhuiʼ ra bidii laabe pan ni guca gasi para gobe ne nisa para guebe. Ni ruzeeteʼ relatu riʼ nga gudobe, güeʼbe ne gúsibe sti biaje. Qué liica rieeteʼ pa bidiibe xquíxepeʼ ángel que. Ñee qué nudiibe xquíxepeʼ ángel que purtiʼ guizáʼ nuube triste, dede qué ñanda niniʼbe la? Zándaca, peru ángel que bicuaaniʼ laabe sti biaje, zándaca biaʼ ra zirá gueelaʼ, ne gudxi laabe: «Biasa, gudó». Despué gudxi laabe xcaadxi diidxaʼ ni biniibi ladxidoʼbe, na rabi laabe: «Purtiʼ zitu zazaluʼ» (1 Rey. 19:5-7).
Gupa Dios laabe ne gudixhedxí ladxidoʼbe
21 Casi rieeteʼ lu relatu riʼ, qué ñuu diʼ Jiobá lu bi que, lu xu que, ne ninca lu guí que. Elías nanna cadi naca diʼ Jiobá ti dios ni riníʼ ique binni nuu lu ca cosa stiʼ Guidxilayú riʼ casi Baal, purtiʼ ca binni ni runi adorar Baal nacaʼ laabe nga dios ni rusaba nisaguié. Peru Jiobá la? ra nuube nga ridá stipa ni rihuinni lu ca cosa ni bizaʼbe, ne jma nandxoʼbe que laacani. Dede nin guibáʼ ni bizaʼbe neca naroʼbaʼ, qué rudiini para laabe (1 Rey. 8:27). Yanna, ximodo zanda gacané cani profeta riʼ yaʼ. Cadi guiaandaʼ laanu guizáʼ cadxíbibe. Yanna, maʼ bidiibe cuenta nuu Jiobá, Dios ni jma nandxóʼ, gaxha de laabe. ¡Qué gápabe nin ti razón para guidxíbibe Acab ne Jezabel! (Biindaʼ Salmo 118:6.)
Gupa Dios laabe ne gudixhedxí ladxidoʼbe
22 Gudiʼdiʼ si bele que, dxidóʼ biaana raqué. Málasi binadiaga Elías «ti ridxi nadóʼ ne chaahuidugá» ne gudxi laabe cueebe guiráʼ ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼbe, óraque guniʼbe guiráʼ ni cuchiiñaʼ laabe sti biaje. Neca maʼ gutadxí ladxidóʼ profeta riʼ, peru ni gudxi «ridxi nadóʼ ne chaahuidugá» que laabe jmaruʼ si gudixhedxí ni ladxidoʼbe, gudxi laabe guizáʼ rusisaca Jiobá laabe. Ximodo bisihuinni Jiobá rusisaca laabe yaʼ. Gudxi laabe xi cá ique guni né guiráʼ binni ni runi adorar Baal ndaaniʼ guidxi Israel. Ne cumu guirutiʼ zanda gucueeza Jiobá guni ni maʼ gudixhe ique la? rihuinni dxíchicaʼ risaca dxiiñaʼ ni biʼniʼ Elías. Ne biiyaʼ Jiobá zándaruʼ gúnibe xhiiñaʼ, ngue runi, bidii laabe sti dxiiñaʼ ne gudxi laabe xipeʼ naquiiñeʼ gúnibe (1 Rey. 19:12-17).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
Biiyaʼ Eliseo carru de bele ñee laaca ruuyaluʼ ni la?
Yanna riʼ laaca nuu stale xpinni Cristu ni riuulaʼdxiʼ guni guiráʼ clase dxiiñaʼ ora maʼ cayuni xhiiñaʼ Dios, ne rúnicabe ni purtiʼ nápacabe fe ne rápacabe gana gúnicabe biaʼ gándatiʼ lu xhiiñaʼ Jiobá. Nuu tu maʼ bisaana binnilidxi ne ca xhamigu para chiguni dxiiñaʼ Betel, chigacané ra cabí Yoo stiʼ Reinu, ne rúnicabe ni neca nuu tu riníʼ huaxiéʼ risaca cani, peru laanu cadi naquiiñeʼ guiníʼ íquenu zacá. Para Jiobá nabé risaca dxiiñaʼ ni cayuni ca xpinni. Ñee cadi laaca zacaca nga naquiiñeʼ guidúʼyanu cani la? (Heb. 6:10.)
17-23 DE OCTUBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | 1 REYES 21, 22
«Biquiiñeʼ autoridad nápaluʼ casi riquiiñeʼ Jehová ni»
it-2-S yaza 51 párr. 2
Jehová de los ejércitos
Cuando Josué vio a un visitante angélico cerca de Jericó y le preguntó si estaba del lado de Israel o del enemigo, la respuesta fue: “No, sino que yo... como príncipe del ejército de Jehová he venido ahora”. (Jos 5:13-15.) El profeta Micaya les dijo a los reyes Acab y Jehosafat: “Ciertamente veo a Jehová sentado sobre su trono, y a todo el ejército de los cielos de pie junto a él, a su derecha y a su izquierda”, refiriéndose con claridad a los hijos celestiales de Jehová. (1Re 22:19-21.) El uso del plural en la expresión “Jehová de los ejércitos” es apropiado, puesto que a las fuerzas angélicas no solo se las representa divididas en querubines, serafines y ángeles (Isa 6:2, 3; Gé 3:24; Rev 5:11), sino también formando grupos organizados, de manera que Jesucristo pudo decir que a su llamada acudirían “más de doce legiones de ángeles”. (Mt 26:53.) En la súplica que Ezequías dirigió a Jehová por ayuda, le llamó “Jehová de los ejércitos, el Dios de Israel, sentado sobre los querubines”, lo que debía ser una alusión al arca del pacto y a las figuras de querubines que había sobre la cubierta, y que simbolizaban el trono celestial de Jehová. (Isa 37:16; compárese con 1Sa 4:4; 2Sa 6:2.) Se tranquilizó al temeroso siervo de Eliseo con una visión milagrosa en la que vio las montañas que rodeaban la ciudad sitiada, donde residía el profeta, ‘llenas de caballos y carros de guerra de fuegoʼ, parte de las huestes angélicas de Jehová. (2Re 6:15-17.)
«Cristu nga xaíque stiʼ guiráʼ hombre»
9 Humildad. Guirútiruʼ jma nuu xpiaaniʼ que Jehová, neca zacá rucaadiágabe ca xpínnibe (Gén. 18:23, 24, 32). Dede rudiibe lugar gudii ca binni ni zinanda autoridad stibe sugerencia laabe (1 Rey. 22:19-22). Neca perfectu Jehová qué ribeza gácanu perfectu. Lugar de nga la? racanebe ca xpínnibe guibánicaʼ galán neca imperfectu laacaʼ (Sal. 113:6, 7). Ne lu Biblia riete gudxi David Jehová laa nga ni racané laabe (Sal. 27:9; Heb. 13:6). Gunna David gunda biʼniʼ stale cosa purtiʼ guca Jehová humilde né laa ne gucané laabe (2 Sam. 22:36).
it-2 yaza 368 párr. 7
Guendarusiguii
Rudii Jiobá «lugar chuʼ xiixa ni quiteʼ» ca binni ni riuulaʼdxiʼ cosa ni cadi dxandíʼ ne guni crecaʼ «ni cadi dxandíʼ» ne cadi guni crecaʼ ca noticia galán ni caníʼ de Jesucristu (2Te 2:9-12, TNM). Ti ejemplu de ni caninu riʼ nga ni bizaaca raca stale siglu, ti rey israelita ni biree lá Acab. Gudxi caadxi profeta ni qué riníʼ ni dxandíʼ laabe, zuni ganarbe ti guendaridinde luguiáʼ Ramot-galaad, peru profeta stiʼ Jiobá ni láʼ Micaya gudxi laabe zápabe guendananá pa gucaalube guidxi que. Ne bizaaca ni casi biʼyaʼ Micaya lu ti visión, bidii Jiobá lugar guni ti ángel dxiiñaʼ luguiáʼ ca profeta stiʼ Acab, o biquiiñeʼ ángel riʼ poder stiʼ para cadi guiníʼ ca profeta que ni dxandíʼ, sínuque guiniʼcaʼ ni racaláʼdxicaʼ ne ni nuu Acab gunadiaga. Neca gucuaa Acab advertencia, peru bidiibe lugar bisiguiicabe laabe ne pur nga binítibe xquendanabánibe (1Re 22:1-38; 2Cr 18).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
¿Ximodo rusihuinni tuuxa dxandíʼ maʼ guca arrepentir?
4 Ra gudiʼdiʼ tiempu, birá paciencia stiʼ Jehová. Ngue runi biseendaʼ Jehová Elías para gabi Acab ne Jezabel chigunitilube familia sticaʼ. Gucaná Acab ora binadiaga ca diidxaʼ ni guníʼ profeta que. Ngue runi, málasi bisihuinni hombre orgulloso riʼ cayuubaʼ ladxidóʼ pur ca cosa ni cadi jneza biʼniʼ (1 Rey. 21:19-29).
5 Neca gucaná ladxidóʼ Acab óraque, peru ca cosa ni bíʼnibe despué bisihuínnini cadi dxandíʼ cayaca arrepentirbe. Qué nucueezabe guidxi Israel para maʼ cadi ñuni adorarcaʼ Baal, ne laaca qué ñacanebe laacaʼ ñuni adorarcaʼ Jehová. Ne bíʼnibe xcaadxi cosa ni bisihuinni cadi nuube arrepentidu.
6 Despué, gunabaʼ Acab Jehosafat, rey stiʼ Judá, chiné laabe lu guerra para tindenécabe ca siriu, peru gudxi Jehosafat laabe primeru naquiiñeʼ guiniʼnécabe ti profeta stiʼ Jehová. Qué ñuulaʼdxiʼ Acab ni gudxi rey riʼ laa, ngue runi guníʼ: «Nuuruʼ sti hombre ni zanda guiniʼné Jehová pur laanu, peru nanaladxeʼ laabe, purtiʼ qué runi profetizarbe cosa galán de naa, puru si cosa malu». Neca zaqué, guniʼnécabe profeta Micaya, ne gudxi profeta riʼ Acab zapa guendanagana. Lugar de ñaca arrepentir Acab ne ninabaʼ Jehová ñuni perdonar laa, laga biseguyoobe profeta Micaya (1 Rey. 22:7-9, 23, 27). Neca biseguyoo rey riʼ profeta stiʼ Jehová, qué ñanda nucueezabe ñaca cumplir profecía que. Ora guyebe lu guerra, biiticabe laabe (1 Rey. 22:34-38).
24-30 DE OCTUBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | 2 REYES 1, 2
«Ti ejemplu galán ni zacané laanu guni capacitarnu xcaadxi»
Ximodo gusiidiluʼ xcaadxi hermanu
15 Historia stiʼ Eliseo laaca rusihuinni ni risaca nga guni respetarnu ca binnigola purtiʼ nánnacaʼ gusiidicaʼ. Despué de yeganna Elías ne Eliseo caadxi profeta de guidxi Jericó, guyecaʼ ra guiiguʼ Jordán. Óraque, «gucuaa Elías lari risaca stiʼ bizeechube ni ne gudxíbibe ni lu nisa que, ne bixeleʼ nisa que», óraque guirópacabe gudíʼdicabe ndaaniʼ ni ra nabidxi que. Laga zizácabe, ziniʼné Elías laabe ne laabe cucaadiaga chaahuibe laa ne ziziidibe guiráʼ ni cayabi laabe. Qué ñuu dxi ñuni cré Eliseo maʼ nanna de guiráʼ cosa. Despué de ziné Jiobá Elías lu bi nadipaʼ que, bibiguetaʼ Eliseo ra guiiguʼ que. Gudxíbibe xhaba Elías lu nisa que ne gunábabe gacané Jiobá laabe. Óraque bixeleʼ Jiobá, Dios stiʼ Elías, nisa que sti biaje (2 Reyes 2:8-14).
Ximodo gusiidiluʼ xcaadxi hermanu
16 Ñee bidiiluʼ cuenta primé milagru biʼniʼ Eliseo zeeda gácani casi últimu milagru biʼniʼ Elías la? Qué niníʼ ique Eliseo cumu maʼ naca xaíque maʼ ñuni ca cosa que modo riuulaʼdxiʼ, sínuque bíʼniruʼ cani cásica biʼniʼ Elías cani. Zacá bisihuínnibe runi respetarbe maestru stibe. Ne nga gucané xcaadxi profeta que gápacaʼ confianza laabe (2 Reyes 2:15). Guca Eliseo profeta 60 iza, ne bidii Jiobá laabe poder para gúnibe stale milagru, jma que Elías. Xi zanda guizíʼdinu de ejemplu stiʼ Eliseo yaʼ.
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
w05-S 1/8 yaza 9 párr. 1
Puntos sobresalientes del libro de Segundo de los Reyes
2:11. ¿A qué “cielos” “fue ascendiendo [Elías] en la tempestad de viento”? No fue ni a alguna parte lejana del universo físico ni al lugar espiritual en que habitan Dios y sus hijos angélicos (Deuteronomio 4:19; Salmo 11:4; Mateo 6:9; 18:10). En realidad, Elías ascendió a los cielos atmosféricos (Salmo 78:26; Mateo 6:26). Parece ser que el carro de fuego lo transportó a través de la atmósfera a otro lugar de la Tierra, donde vivió algún tiempo. De hecho, años después, Elías escribió una carta a Jehoram, el rey de Judá (2 Crónicas 21:1, 12-15).
31 DE OCTUBRE HASTA 6 DE NOVIEMBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | 2 REYES 3, 4
«Gundisaʼ xiiñiluʼ»
«Nanna zabani be»
7 Eliseo, ni guca profeta despué de Elías, laa nga biʼniʼ guiropa milagru ni ruzeeteʼ Biblia ra bibani gueʼtuʼ. Ndaaniʼ guidxi Sunem, guleza ti gunaa israelita ni risaca, qué gapa xiiñiʼ ne maʼ huaniisi xheelaʼ. Cumu gúcabe hospitalaria né Eliseo la? guluu Dios ndaayaʼ laabe ra bidii laabe ti xiiñibe. Caadxi iza despué guti hombrehuiiniʼ que. Nanna dxíchinu guizáʼ guyuube triste. Né stiidxaʼ xheelabe, guyebe dede lu dani Carmelo, ni riaana biaʼ 30 kilómetru de raqué, yeguuyabe profeta que. Biseendaʼ Eliseo Guehazí, hombre ni racané laa gaca dxiiñaʼ stiʼ, cheʼ guidxi Sunem. Peru qué ñanda nusibani laabe. Óraque bedandá jñaa hombrehuiiniʼ que ne Eliseo (2 Rey. 4:8-31).
«Nanna zabani be»
8 Guyuu profeta que ndaaniʼ yoo que ne biʼniʼ orar gaxha de ra nexheʼ cuerpu stiʼ hombrehuiiniʼ que. Óraque bidxiguetaʼ Jiobá xquendanabánibe. Guizáʼ biecheʼ jñaabe ora biʼyaʼ laabe (biindaʼ 2 Reyes 4:32-37). Ne zándaca bietenaláʼdxibe oración ni biʼniʼ Ana, laa qué ñanda ñapagá xiiñiʼ. Dxi yenebe xiiñibe Samuel ndaaniʼ tabernáculo, guniʼbe Jiobá nga ni zanda «guindeteʼ ndaaniʼ baʼ» ne «laa zanda guindisaʼ» (1 Sam. 2:6). Rihuinni dxíchica, ora gundisaʼ Dios xiiñiʼ gunaa de Sunem que, bisihuinni zanda gusibani ca gueʼtuʼ.
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
it-2-S yaza 728 párr. 3
Profeta
“Hijos de los profetas.” Como explica la obra Geseniusʼ Hebrew Grammar (Oxford, 1952, pág. 418), el término hebreo ben (hijo de), o benéh (hijos de), puede indicar “pertenencia a un gremio o sociedad (o a una tribu o clase definida)”. (Compárese con Ne 3:8, donde “miembro de los mezcladores de ungüentos” es literalmente “hijo de los mezcladores de ungüentos”.) Por consiguiente, la expresión “hijos de los profetas” puede que designe una escuela de instrucción para los que habían sido llamados a esta vocación o simplemente un grupo de profetas que se ayudaban entre sí. Se menciona que había dichos grupos en Betel, Jericó y Guilgal. (2Re 2:3, 5; 4:38; compárese con 1Sa 10:5, 10.) Samuel presidía un grupo en Ramá (1Sa 19:19, 20), y parece que Eliseo ocupaba una posición similar en su día. (2Re 4:38; 6:1-3; compárese con 1Re 18:13.) El registro menciona que edificaban su propio lugar donde morar y que utilizaban herramientas prestadas, lo que parece indicar que vivían modestamente. Aunque a menudo compartían el alojamiento y la comida, es posible que también recibiesen asignaciones individuales para salir en misiones proféticas. (1Re 20:35-42; 2Re 4:1, 2, 39; 6:1-7; 9:1, 2.)