-
Biquiiñebe ti yaga duʼgaʼ para bisiidibe pabiáʼ risaca gápanu feJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 105
Biquiiñebe ti yaga duʼgaʼ para bisiidibe pabiáʼ risaca gápanu fe
MATEO 21:19-27 MARCOS 11:19-33 LUCAS 20:1-8
BISIIDIBE RISACA GÁPANU FE RA BICUIIDXIBE YAGA DUʼGAʼ QUE
GUNABADIIDXACABE TU BIDII AUTORIDAD JESÚS
Lunes huadxí que biree Jesús de Jerusalén ne zeʼ Betania, ni riaana ñee dani Olivo. Zándaca biaanabe gueelaʼ que ra lidxi ca xhamígube Lázaro, María ne Marta.
Sti dxi siadóʼ que, 11 de nisán, bibiguetaʼ Jesús ne ca discípulo stiʼ Jerusalén. Ndiʼ nga últimu biaje cheʼ Jesús ndaaniʼ templu. Ne laaca ndiʼ nga últimu dxi guni predicarbe binni ante guni celebrarbe Pascua, ne quíxhebe guietenalaʼdxiʼ ca discípulo que guendaguti stibe ne guni juzgárcabe ne guuticabe laabe.
Neza ni riree de Betania zeʼ Jerusalén, ridiʼdiʼ ni dani Olivo, laga zécabe neza que biiyaʼ Pedro yaga duʼgaʼ ni biʼniʼ maldecir Jesús ti dxi ante, óraque bicaa ti ridxi ne ná: «¡Rabí, biiyaʼ! Maʼ bibidxi yaga duʼgaʼ ni biʼniʼ maldecirluʼ que» (Marcos 11:21).
Peru, ¿xiñee biʼniʼ maldecir Jesús yaga duʼgaʼ que yaʼ? Laabe guniʼbe: «Gábecaʼ laatu, pa nápatu fe ne qué guni dudartu la? cadi ni bineʼ siaʼ yaga riʼ zanda gúnitu, sínuque laaca zábitu dani riʼ “Biasa ne yeguiaba ndaaniʼ nisadóʼ” ne zaca ni. Ne guiráʼ cosa ni guinábatu lu oración, pa nápatu fe la? zacaatu ni» (Mateo 21:21, 22). Bibiguetaʼ guníʼ Jesús ti cosa ni maca bisiidiʼ: pa napa tuuxa fe zanda guniibi ti dani (Mateo 17:20).
Ngue runi ora biʼniʼ maldecir Jesús yaga que cusiidiʼ laacabe, risaca nga gápacabe fe Dios. Gúdxibe laacaʼ: «guiráʼ ni guinábatu ora guni orartu, laguinabaʼ ni né fe ne laguiníʼ ique maʼ gucuaatu ni, ne zápatu ni» (Marcos 11:24). ¡Guizáʼ risaca ni cusiidiʼ Jesús ca xpinni! Ne jmaruʼ si para ca apóstol que purtiʼ maʼ cadi candaa chiguidxaagalucaʼ stale guendanagana. Yanna, ¿xiruʼ zanda guizíʼdinu de yaga duʼgaʼ ni bibidxi que ne gápanu fe yaʼ?
Guidxi Israel zeeda gaca casi yaga duʼgaʼ que purtiʼ ruluíʼ napa cuananaxhi peru nisi bandaga napa. Cumu biʼniné Dios guidxi que ti pactu, ruluíʼ zinándacabe ni ná Ley stiʼ Dios, peru rusihuínnicabe qué gápacabe fe ne qué rúnicabe ni jneza. ¡Purtiʼ dede Xiiñiʼ Dios qué nacaʼ guni crecaʼ! Nga runi ra biʼniʼ maldecir Jesús yaga duʼgaʼ ni qué gapa cuananaxhi que ne bibidxi ni, bisihuínnibe xi chiguizaaca guidxi Israel purtiʼ qué ñapa fe ne que ñuni ni jneza.
Gupa si ora, yendá Jesús ne ca discípulo stiʼ Jerusalén. Casi maca runi Jesús, guyebe ra templu que ne bizulube cusiidibe. Ti dxi ante que guládxibe ca ni cutoo, ngue runi zándaca pur ni bizaaca que gunabadiidxaʼ ca sacerdote principal ne ca ancianu laabe: «¿Xi autoridad nápaluʼ para gúniluʼ ca cosa riʼ? ¿Tu bidii autoridad lii para gúniluʼ ca cosa riʼ?» (Marcos 11:28).
Para bicabi Jesús laacabe: «Naa laaca zanabadiidxaʼ laatu xiixa. Pa guicábitu naa la? laaca zabeʼ laatu xi autoridad napaʼ para guneʼ ca cosa riʼ. ¿Tu biseendaʼ Juan guedanduunisa? ¿Dios ni nuu guibáʼ la? o binni? Laguicabi naa». Yanna maʼ laacabe nga chiguicábicabe Jesús. Para bizulú ca sacerdote que ne ca ancianu que candaa íquecaʼ xi guicábicaʼ laabe: «Pa guininu Dios ni nuu guibáʼ la? zábibe laanu: “¿Yanna, xiñee qué ñuni cretu laabe yaʼ?”. Peru ¿tuu nga guiníʼ binni biseendaʼ laabe yaʼ?». Guniʼcaʼ zaqué purtiʼ cadxíbicaʼ guiráʼ ca binni que «purtiʼ para laacaʼ dxandíʼ guca Juan ti profeta» (Marcos 11:29-32).
Peru qué nidxela ca xhenemigu Jesús xi nicábicaʼ, ngue runi nacaʼ: «Qué gánnadidu». Para gudxi Jesús laacabe: «Naa laaca qué zabeʼ laatu xi autoridad napaʼ para guneʼ ca cosa riʼ». (Marcos 11:33).
-
-
Chupa ejemplu de layú uvaJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 106
Chupa ejemplu de layú uva
MATEO 21:28-46 MARCOS 12:1-12 LUCAS 20:9-19
EJEMPLU STIʼ GUIROPAʼ XIIÑIʼ TI HOMBRE
EJEMPLU STIʼ CAADXI HOMBRE MALU RUNI DXIIÑAʼ LU LAYÚ UVA
Nuuruʼ Jesús ndaaniʼ templu, cadi tan xadxí de bisigánibe ca sacerdote principal ne ca ancianu ni caníʼ tu bidii autoridad laabe para gúnibe ca cosa que. De raqué, gúdxibe laacaʼ ejemplu ni rusihuinni tu clase binni nácacaʼ.
Sicaríʼ bizulú Jesús: «Napa ti hombre chupa xiiñiʼ. Para bidxíñabe ra nuu primé que ne gúdxibe laa: “Xiiñeʼ, guyé, yeguni dxiiñaʼ lu layú ra zuhuaa uva yannadxí”. Óraque bicabi laabe: “Qué ziaaʼ diaʼ”. Peru despué guca arrepentir ne guyé. Bidxíñabe ra nuu guiropa que ne ngueca gúdxibe laa. Ne bicabi laabe: “Ziaaʼ, Señor”. Peru qué ñé. ¿Tu tobi de guirópacabe biʼniʼ ni ná bixhoze?» (Mateo 21:28-31). ¿Cadi dxandíʼ primé que la?
Óraque gúdxibe ca xhenemígube: «Gábecaʼ laatu, zeʼ ca ni runi cobrar impuestu ne ca prostituta delante de laatu lu Reinu stiʼ Dios». Nuu binni ni runi cobrar impuestu ne prostituta qué ñúnicaʼ ni ná Dios dxiqué. Peru cásica bizaaca né primé xiiñiʼ hombre que, guca arrepentircaʼ ne yanna maʼ rúnicaʼ ni ná Dios. Ne ca líder stiʼ ca religión que zeeda gácacaʼ casi guiropa xiiñiʼ hombre que purtiʼ nacaʼ cayúnicaʼ ni ná Dios peru cadi dxandíʼ ni. De raqué gudxi Jesús laacabe: «Beeda Juan [Bautista] ne biluíʼ laatu xii nga ni jneza, peru qué ñuni cretu laa. Peru ca ni runi cobrar impuestu ne ca prostituta biʼniʼ crecaʼ laabe. Neca biiyatu guiráʼ ndiʼ, peru qué ñaca arrepentirtu ne qué ñuni cretu laabe» (Mateo 21:31, 32).
Guníʼ si Jesús ejemplu riʼ, gudíxhebe sti ejemplu. Peru yanna, lu ejemplu riʼ maʼ chigusiene Jesús, qué nizaalaʼdxiʼ si ca líder stiʼ ca religión ñúnicaʼ xhiiñaʼ Dios, nuuruʼ stiʼ cosa jma feu ni cayúnicabe. Dxandíʼ peʼ la? guizáʼ malu laacabe. Gudxi Jesús laacabe: «Guyuu ti hombre ni bizuhuaa lubáʼ uva lu layú stiʼ ne guluu ni leʼ. Laaca bíʼnibe ti lagar ne bicuibe ti torre. Óraque biquíxebe ni binni para guni dxiiñaʼ luni ne zebe sti guidxi. Ora bedandá tiempu riasa cosecha, biseendabe ti esclavu ra nuu ca ni cayuni dxiiñaʼ lu layú que para chicaa parte de cosecha uva ni raca caber laabe. Peru gunaazeʼ ca hombre que esclavu riʼ, gudíñecabe laa ne bidxiguétacabe laa xiee náʼ. Para biseendaʼ dueñu que sti esclavu, gundaa ca hombre que ique ne bisituícabe lú. De raqué biseendabe stobi, peru biiticabe laa. Biseendarube stale esclavu; nuu tu gudíñecabe laa ne laaca biiticabe caadxi de laacaʼ» (Marcos 12:1-5).
¿Ñee ziénecabe ejemplu ni guníʼ Jesús riʼ la? Bueno, zándaca bietenaláʼdxicabe ni guníʼ Isaías: «Layú uva stiʼ Jehová Dios stiʼ ca ejércitu nga lidxi Israel; ne ca hombre de Judá nga ca lubáʼ uva ni gunnaxhiibe. Gulézabe ñaca ni jneza, peru laga ni cadi jneza guca» (Isaías 5:7). Casigá ni bizeeteʼ Isaías riʼ nga bizeeteʼ Jesús lu ejemplu stiʼ. Jehová nga dueñu stiʼ layú uva, layú uva ca nga guidxi Israel, ne «leʼ» ni cayapa lubáʼ uva ca nga Ley stiʼ Dios. Biseendaʼ Jehová ca profeta stiʼ para gusiidiʼ guidxi que ne gacané laacabe gúnicabe ni jneza.
Peru ca hombre cayuni dxiiñaʼ lu layú que gudíñecaʼ ne biiticaʼ ca esclavu biseendaʼ dueñu stiʼ layú que. Sicaríʼ bisiene Jesús: «Náparube [dueñu stiʼ layú uva que] stobi: xiiñibe ni nadxiibe. Ngue runi, últimu la? biseendabe laa, purtiʼ guniʼbe: “Zuni respetarcaʼ xiiñeʼ”. Peru ca ni runi dxiiñaʼ lu layú que guníʼ stiidxacaʼ: “Ndiʼ nga herederu ca. Chuu, guutinu laa; zacá zaca stinu herencia ca”. Ngue runi gunaazecabe laa, biiticabe laa» (Marcos 12:6-8).
Despué gunabadiidxaʼ Jesús laacabe: «¿Xi guni dueñu stiʼ layú uva que yaʼ?» (Marcos 12:9). Óraque bicabi ca líder stiʼ ca religión que laabe: «Cumu malu laacabe la? zunduuxebe laacaʼ, ne zuquíxebe layú ra nuu lubáʼ uva que xcaadxi binni guni dxiiñaʼ luni, ni gudii laabe cuananaxhi ora guiasa cosecha» (Mateo 21:41).
Nin ñánnacaʼ cayuni juzgarcaʼ laca laacaʼ, purtiʼ laacaʼ nga ca ni runi dxiiñaʼ lu «layú uva» stiʼ Jehová o guidxi Israel. Napa Jehová derechu guinabaʼ ca hombre runi dxiiñaʼ layú riʼ gúnicaʼ ni jneza, ndiʼ riníʼ naquiiñeʼ gápacabe fe Xiiñibe, Mesías que. Para biiyadxí Jesús ca líder stiʼ ca religión que ne gunabadiidxaʼ laacabe: «¿Ñee qué huayuundatu lu Stiidxaʼ Dios ra ná: “Guié ni bisaʼbiʼ ca ni cucuí yoo que nga beeda gaca guié ni jma risaca” la?» (Marcos 12:10, 11). De raqué bisiá Jesús diidxaʼ ne ná: «Nga runi cayabeʼ laatu zaxha Dios laatu Reinu stiʼ ne zudiibe ni ti guidxi ni guni ni nabe» (Mateo 21:43).
Bidii ca escriba ne ca sacerdote principal que «cuenta de laacaʼ ngue caniʼbe lu ejemplu que» (Lucas 20:19). Yanna huaxa jmaruʼ si nuucabe guuticabe Jesús, «herederu» que. Peru cadxíbicabe binni purtiʼ ruuyacaʼ Jesús casi ti profeta, ngue runi bisaanacabe Jesús ne zécabe.
-
-
Biʼniʼ ti rey ti guendaró stiʼ ti guendaxheelaʼ ne biʼniʼ invitar binniJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 107
Biʼniʼ ti rey ti guendaró stiʼ ti guendaxheelaʼ ne biʼniʼ invitar binni
EJEMPLU STIʼ TI HOMBRE BIʼNIʼ TI GUENDAXHEELAʼ
Ra maʼ ziluxe Jesús xhiiñaʼ Dios, biquiiñeruʼ ejemplu ni bisihuinni tu clase binni naca ca escriba ne ca sacerdote principal. Nga runi nuucabe guuticabe laabe (Lucas 20:19). Peru nuuruʼ Jesús gusihuinni tu clase binni nácacabe. De raqué gudíxhebe sti ejemplu:
«Zeeda gaca Reinu ni nuu guibáʼ casi ti rey ni biʼniʼ ti guendaró para xquendaxheelaʼ xiiñiʼ. Biseendabe ca esclavu stibe chitidxi ca ni guca invitar gueedacaʼ ra guendaxheelaʼ que, peru qué niná ca invitadu ñeedacaʼ» (Mateo 22:2, 3). Primeca de «Reinu stiʼ Dios» bizeeteʼ Jesús lu ejemplu riʼ. Maʼ nánnanu Jehová nga rey ni riete lu ejemplu riʼ. ¿Tuu nga xiiñiʼ rey ca yaʼ? Laabe nga Xiiñiʼ Jehová, laapebe nga caguíxhebe ejemplu riʼ. ¿Ne tuu nga ca ni guca invitar yaʼ? Laacabe nga ca ni chiguni mandarné Jesús lu Reinu ni nuu guibáʼ.
¿Tu biʼniʼ invitarbe primé yaʼ? ¿Tuu nga ca ni biʼniʼ predicar Jesús ne ca apóstol stiʼ de Reinu que? Ca judíu (Mateo 10:6, 7; 15:24). Lu iza 1513 ante de ca dxi stiʼ Jesús, biʼniʼ prometer guidxi Israel zinanda Pactu stiʼ Ley, ngue runi laacabe nga ca primé ni gupa oportunidad ñuu lu reinu de sacerdote que (Éxodo 19:5-8). Peru ¿padxí nga guicaacabe invitación para ti guendaró ni chigaca lu ti guendaxheelaʼ yaʼ? Nánnanu bizaaca ndiʼ lu iza 29, dxi bizulú Jesús biʼniʼ predicar de Reinu ni nuu guibáʼ.
¿Ñee gucuaa guiráʼ israelita invitación riʼ la? Jesús guníʼ: «qué niná ca» ñecaʼ. Stale de ca líder stiʼ ca religión ne ca binni guidxi que, qué ninacaʼ ñuni crecaʼ Jesús nga Mesías ne Rey ni gulí Dios.
Peru Jesús guníʼ zapa ca judíu sti oportunidad: «Para biseendabe xcaadxi esclavu ne gúdxibe laacaʼ: “Lagabi ca ni guca invitar: «Maʼ bineʼ guendaró, maʼ biiteʼ ca toro ne ca maniʼ ni jma naróʼ stinneʼ. Maʼ nuu guiráʼ ni listu. Latáʼ ra cayaca guendaxheelaʼ riʼ»”. Peru gadxé ra guyecaʼ, tobi zeʼ lu layú stiʼ, ne stobi zeʼ lu negocio stiʼ; ne gunaazeʼ xcaadxi que ca esclavu stibe, gudíñecaʼ ne biiticaʼ laacabe» (Mateo 22:4-6). Zazaaca ndiʼ dxi maʼ chuʼ ca congregación stiʼ ca xpinni Cristu. Ne para tiempu riʼ náparuʼ ca judíu oportunidad de guicaacaʼ invitación riʼ ne chuʼcaʼ lu Reinu stiʼ Dios. Neca zacá stale de laacabe qué zanácabe guicaacabe invitación riʼ dede zaguíñecabe ca esclavu stiʼ Rey riʼ (Hechos 4:13-18; 7:54, 58).
¿Xi zazaaca guidxi riʼ yaʼ? Jesús guníʼ: «Guizáʼ bidxiichi rey que óraque ne biseendaʼ ejércitu stiʼ; binduuxeʼ ca ni biiti ca esclavu stiʼ ne bicaa guí xquídxicabe» (Mateo 22:7). Nga peʼ nga ni bizaaca ca judíu lu iza 70, dxi binitilú ca romanu «xquídxicabe», Jerusalén.
Peru, ¿ñee zuni invitar rey que xcaadxi binni la? Lu ejemplu bizeeteʼ Jesús que guníʼ zúnibe ni. Bizeeteruʼ Jesús: «De raqué gúdxibe [rey que] ca esclavu stibe: “Maʼ nuu guendaró stiʼ guendaxheelaʼ riʼ listu, peru qué runi merecer ca invitadu que ni. Nga runi, laché ndaaniʼ ca neza ra riree binni guidxi riʼ ne laguni invitar tutiica guidxaagatu gueeda ra guendaxheelaʼ riʼ”. Óraque biree ca esclavu que ndaaniʼ ca neza que ne biʼniʼ reunircaʼ guiráʼ binni bidxaagacaʼ, cásica ni nachaʼhuiʼ ne zaqueca ni cadi nachaʼhuiʼ. Ne bidxá sala ra cayaca guendaxheelaʼ que de invitadu» (Mateo 22:8-10).
Zazaaca ni bizeeteʼ Jesús riʼ ora guzulú apóstol Pedro gacané ca gentil gaca xpinni Cristu (ca gentil nga ca binni ni cadi judíu ne laaca cadi nuucaʼ lu religión stiʼ ca judíu). Lu iza 36, biaba espíritu santu luguiáʼ Cornelio ne familia stiʼ. Zaqué nga gucuaacabe oportunidad de chúʼcabe lu Reinu ni nuu guibáʼ ni bizeeteʼ Jesús (Hechos 10:1, 34-48).
Peru Jesús guníʼ cadi guiráʼ diʼ ni guca invitar zudii rey que lugar chuʼ: «Ora biuu rey que para guʼyaʼ ca ni guca invitar, biiyaʼ ti hombre ni cadi nacu lari para guendaxheelaʼ. Para ná rabi laabe: “Xhamiguaʼ, ¿ximodo biuuluʼ raríʼ pa cadi náculuʼ lari para guendaxheelaʼ pue?”. Qué nidxela hombre que xi niníʼ. Óraque gudxi rey que ca ni runi xhiiñaʼ: “Lagundiibi ñeebe ne nabe ne lagulaa laabe fuera, lu guelacahui. Racá nga gúʼnabe ne guquiichiʼ láyabe”. Purtiʼ stale nga tu guca invitar, peru huaxiéʼ nga tu bibí» (Mateo 22:11-14).
Zándaca cadi cayene ca líder stiʼ ca religión que xi riníʼ ca diidxaʼ caníʼ Jesús. Neca zaqué, guizáʼ cadxiichicaʼ ne jmaruʼ si nuucaʼ guuticaʼ Jesús pur guiráʼ biaje maʼ bisituibe lucaʼ.
-
-
Gucaláʼdxicabe nusábacabe laabe, peru qué ñandaJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 108
Gucaláʼdxicabe nusábacabe Jesús, peru qué ñanda
MATEO 22:15-40 MARCOS 12:13-34 LUCAS 20:20-40
LAGUDII CÉSAR CA COSA STIʼ CÉSAR
¿ZACHAGANÁʼ CA NI GUIASA DE LADE GUEʼTUʼ LA?
¿GUNÁʼ NGA MANDAMIENTU NI JMA RISACA?
Guizáʼ cadxiichi ca líder stiʼ ca religión purtiʼ bisihuinni Jesús guizáʼ malu laacaʼ né ca ejemplu gudixhe. Yanna maʼ caníʼ stiidxaʼ ca fariseu ximodo gusábacaʼ Jesús pur ni guiníʼ, ne zacá guni entregarcaʼ laabe lu náʼ gobernador de Roma. Ngue runi gudíxecaʼ caadxi discípulo sticaʼ para checaʼ ne gutiidicaʼ Jesús prueba (Lucas 6:7).
Gúdxicaʼ Jesús: «Maestru, nánnadu jneza rusiidiluʼ ne jneza riniʼluʼ ne biaʼca risaca guiráʼ binni para lii, ne rusiidiluʼ de neza stiʼ Dios según ni dxandíʼ. ¿Ñee jneza nga quíxedu impuestu César la? o coʼ?» (Lucas 20:21, 22). Qué ñuni cré Jesús modo caníʼcabe purtiʼ nanna hipócrita laacabe ne nuucabe gusábacabe laa. Pa ñabi Jesús laacabe cadi naquiiñeʼ quíxecabe impuestu la? ñanda niníʼcabe cucaalú Jesús Roma. Peru, pa gabi Jesús laacabe caquiiñeʼ quíxecabe impuestu la? ñanda nucaalú ca binni que laabe purtiʼ maʼ bireecaʼ gana guni mandar ca romanu laacaʼ. Yanna, ¿xi guicábibe yaʼ?
Gúdxibe laacaʼ: «Aque hipócrita laatu, ¿xiñee cutiiditu naa prueba pue? Laguluíʼ naa moneda stiʼ impuestu». Para bidiicaʼ laabe ti denariu. Óraque gunabadiidxabe laacaʼ: «¿Tu stiʼ figura ríʼ ne tu lá cá luni?». Para bicábicaʼ: «Stiʼ César». Óraque gúdxibe laacaʼ: «Laquixe César stiʼ César, ne lagudii Dios stiʼ Dios» (Mateo 22:18-21).
Guizáʼ bidxagayaacabe jneza modo bicabi Jesús. Cumu qué nidxela ca hombre riʼ xi nicábicaʼ Jesús la? bireecaʼ zecaʼ. Peru qué nireecabe gana purtiʼ nuucabe gusábacabe laabe. Ngue runi zeʼ si ca fariseu bidxiña xcaadxi líder de sti religión ra nuube.
Laacabe nga saduceu, ca ni qué runi cré pa zabani ca ni maʼ guti, gunabadiidxacaʼ laabe xi zazaaca ora guiasa ca ni maʼ guti. Sicaríʼ gúdxicaʼ laabe: «Maestru, Moisés guníʼ: “Pa gatiʼ ti hombre ne qué ñapa xiiñiʼ, napa xidé guichaganáʼ bíʼchibe viuda que ne gapa xiiñiʼ para biʼchiʼ ni gutiʼ”. Pue guyuu gadxe hombre ládedu, guiracaʼ bíʼchicaʼ. Bichaganáʼ primé que, peru despué guti, ne cumu qué ñápabe xiiñibe la? biaanané bíʼchibe viuda que. Zaqueca bizaaca né guiropa ne guionna que... dede ra birá gadxe que. Despué de guti guirácabe, laaca guti gunaa que. Yanna gudxi laadu, ora guibani ca ni maʼ guti, ¿tu tobi de gadxe que gaca xheelabe yaʼ? Purtiʼ guiracaʼ bichaganacaʼ laabe» (Mateo 22:24-28).
Nanna Jesús rinanda ca saduceu ni bicaa Moisés, ngue runi bizeetebe de ni bicaa Moisés ora bicábibe laacaʼ: «¿Ñee cadi pur razón riʼ nga cadi jneza nuutu, purtiʼ qué runibiaʼtu Stiidxaʼ Dios ne poder stiʼ la? Purtiʼ ora guiasa binni lade gueʼtuʼ, qué zachaganáʼ nin hombre nin gunaa, maʼ casi ca ángel ni nuu guibáʼ laacaʼ. Peru, de ca ni chiguiasa de lade gueʼtuʼ, ¿qué ñuundatu lu libru stiʼ Moisés, lu relatu stiʼ xa yagahuiiniʼ que, ra guníʼ Dios: “Naa nga Dios stiʼ Abrahán, ne Dios stiʼ Isaac ne Dios stiʼ Jacob” la? Cadi Dios stiʼ ca ni maʼ guti laabe, sínuque stiʼ ca ni nabani. Cadi jneza nuutu» (Marcos 12:24-27; Éxodo 3:1-6). Guizáʼ bidxagayaa ca binni que modo bicábibe.
Cumu maʼ biseeguʼ Jesús ruaa ca fariseu ne ca saduceu la? ngue runi caadxi de guiropa grupu riʼ bieegucaʼ ne gúcacaʼ ti grupu si para gutiidicaʼ prueba Jesús. Ne gunabadiidxaʼ ti escriba laabe: «Maestru, ¿gunáʼ nga mandamientu jma risaca stiʼ Ley?» (Mateo 22:36).
Para bicabi Jesús: «Primé la? nuu ndiʼ: “Bicaadiaga, Israel. Jehová Dios stinu laasibe nga Jehová. Gunnaxhii Jehová Dios stiluʼ de guidubi ladxidoʼloʼ, guidubi xhiálmaluʼ, guidubi xquendabiaaniluʼ ne guiráʼ stipa stiluʼ”. Ne ndiʼ nga guiropa: “Gunnaxhii prójimo stiluʼ cásica nadxiiluʼ lii”. Gástiruʼ nin sti mandamientu jma risaca que guiropaʼ ndiʼ» (Marcos 12:29-31).
Óraque gudxi escriba que laabe: «Maestru, jneza bicábiluʼ, guniʼluʼ según ni dxandíʼ: “Tobi lucha si nga laabe, ne gástiruʼ stobi aparte de laabe”; ne gannaxhii binni laabe de guidubi ladxidóʼ, guidubi xquendabiaaniʼ ne guiráʼ stipa stiʼ, ne gannaxhii prójimo stiʼ cásica nadxii laca laa nga ni jma risaca que guiráʼ ofrenda ni ricá guí ne sacrificiu». Ora biʼyaʼ Jesús nuu xpiaaniʼ hombre que pur modo bicabi, gudxi laabe: «Cadi zitu diʼ nuuluʼ de Reinu stiʼ Dios» (Marcos 12:32-34).
Maʼ chonna gubidxa de cusiidiʼ Jesús ndaaniʼ templu (9, 10 ne 11 de nisán). Nuu binni riuulaʼdxiʼ ni cusiidibe, casi escriba ni bizéʼtenu que, peru qué riuulaʼdxiʼ ca líder stiʼ ca religión gucaadiágacaʼ laabe. Dede maʼ qué ninacaʼ ninabadiidxacaʼ laabe xiixa.
-
-
Bisihuinni Jesús cadi jneza ni runi ca xhenemiguJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 109
Bisihuinni Jesús cadi jneza ni runi ca xhenemigu
MATEO 22:41-23:24 MARCOS 12:35-40 LUCAS 20:41-47
¿TU XIIÑIʼ CRISTU?
BISIHUINNI JESÚS GUIZÁʼ HIPÓCRITA CA XHENEMIGU
Qué ganda guinaazeʼ ca líder stiʼ ca religión Jesús para guni entregarcaʼ laabe lu náʼ ca romanu (Lucas 20:20). Caʼruʼ guiluxe 11 de nisán que, ne nuuruʼ Jesús ndaaniʼ templu que. Peru yanna maʼ Jesús chinabadiidxaʼ ca ni nuu raqué ne chitidxi laacabe tu naca. Gunabadiidxabe laacaʼ: «¿Xi riníʼ íquetu de Cristu pue? ¿Tu xiiñiʼ laabe?» (Mateo 22:42). Nánnacabe za Cristu o Mesías de familia stiʼ David. Ne nga peʼ nga ni bicábicabe Jesús (Mateo 9:27; 12:23; Juan 7:42).
Gunabadiidxaʼ Jesús laacabe sti biaje: «Yanna, ¿xiñee ga gudxi David laabe pur espíritu santu Señor yaʼ? Purtiʼ guníʼ David: “Gudxi Jehová Señor stinneʼ: «Gurí laadu derechu stinneʼ dede ora maʼ gudixheʼ ca enemigu stiluʼ xañeeluʼ»”. Yanna, pa gudxi David laabe Señor, ¿ximodo nga xiiñiʼ David laabe yaʼ?» (Mateo 22:43-45).
Nin ruʼ sti diidxaʼ qué niníʼ ca fariseu que purtiʼ cabézacaʼ ti binni ni za de David para gulá laacaʼ de lu náʼ ca romanu. Peru ora bizeeteʼ Jesús ca diidxaʼ ni guníʼ David lu Salmo 110:1, 2, bisiénebe cadi lu Guidxilayú si chiguni mandar Mesías purtiʼ guníʼ David lu Salmo riʼ zuzulú zuni mandar Señor stiʼ despué de cuiʼ ladu derechu stiʼ Dios. Sti biaje ca qué nidxélacaʼ xi nicábicaʼ laabe.
Cucaadiaga ca discípulo que ne xcaadxi binni ni caníʼ Jesús. Yanna, maʼ ca discípulo que chiguiníʼnebe para quixhenabe laacaʼ de ca escriba ne ca fariseu, purtiʼ «maʼ gurí ca escriba ne ca fariseu lugar stiʼ Moisés» ora rusiidicaʼ Ley stiʼ Dios. Peru gudxi Jesús ca ni cucaadiaga laa que: «Laguni ne lachinanda guiráʼ ni gábicabe laatu, peru cadi gúnitu ni rúnicabe, purtiʼ laacabe riníʼcabe peru qué rúnicabe» (Mateo 23:2, 3).
De raqué bizeeteʼ Jesús xi rúnicabe ni rusihuinni pabiáʼ hipócrita laacabe: «Rusiroobacabe ca cajahuiiniʼ ra riuu ti ndaa de Stiidxaʼ Dios ni rinécabe casi amuletu». Nuu caadxi judíu rundiibicaʼ ti cajahuiiniʼ ra riuu ti ndaa de Stiidxaʼ Dios lu nacaʼ o lucuacaʼ. Peru ca fariseu rusiroobacaʼ ca cajahuiiniʼ riʼ para gusihuínnicaʼ guizáʼ rusisácacaʼ Ley que. Laaca «rugaandacabe flecu jma ziuulaʼ ñee xhábacabe». Naquiiñeʼ gucaa ca israelita flecu ñee xhábacaʼ peru ca fariseu que jma ziuulaʼ flecu rucaacaʼ ñee xhábacaʼ (Números 15:38-40). Runi ca fariseu guiráʼ ndiʼ «para guʼyaʼ binni» laacaʼ (Mateo 23:5).
Laaca zándaca gacalaʼdxiʼ ca discípulo que gusisaca binni laacaʼ, ngue runi bidii Jesús laacaʼ conseju riʼ: «Cadi gudiitu lugar gábicabe laatu maestru, purtiʼ tobi si nga Maestru stitu ne guiratu bíʼchitu. Laaca cadi gábitu padre guirutiʼ lu guidxilayú riʼ, purtiʼ tobi si nga Padre stitu ni nuu guibáʼ. Laaca cadi gudiitu lugar gábicabe laatu líder, purtiʼ tobi si nga Líder stitu, Cristu». Yanna, ¿xi naquiiñeʼ guni ca discípulo yaʼ? Jesús gudxi laacabe: «Peru ni racalaʼdxiʼ guisaca ládetu la? naquiiñeʼ gacané laatu. Qué zusisaca Dios binni orgulloso, peru zusisácabe ca binni humilde» (Mateo 23:8-12).
De raqué, bizulú Jesús bisihuinni guiráʼ ca cosa ni cadi jneza cayuni ca escriba ne ca fariseu hipócrita que, guniʼbe: «¡Pobre si de laatu, escriba ne fariseu caʼ! ¡Aque hipócrita laatu! Purtiʼ ruseegutu puertaʼ stiʼ Reinu ni nuu guibáʼ para cadi guiuu binni. Cadi cayuutu ne nin cadi cudiitu lugar chuʼ ca ni racalaʼdxiʼ guiuu» (Mateo 23:13).
Guníʼ Jesús cadi jneza cayuni ca fariseu purtiʼ qué rúnicaʼ ni jma peʼ risaca para Jehová, pur ca regla ni riguíxhecaʼ modo racaláʼdxicaʼ. Laacaʼ riniʼcaʼ: «Gastiʼ naca pa guni jurar tuuxa pur templu, peru pa guni jurar tuuxa pur oro ni nuu ndaaniʼ templu la? nuu obligadu guni cumplir ni maʼ biʼniʼ jurar». Ndiʼ rusihuinni qué riénecabe xii nga ni jneza ne ciegu laacabe, purtiʼ jma rusisácacabe oro ni nuu ndaaniʼ templu que, lugar de nusisácacabe lidxi Jehová purtiʼ raqué nga runi adorárcabe laa ne riuucabe jma gaxha de laa. Laaca bizeeteʼ Jesús: «Peru qué rúnitu ca cosa jma risaca stiʼ Ley: gúnitu ni jneza, guiatu binni ne gácatu fiel» (Mateo 23:16, 23; Lucas 11:42).
Gudxi Jesús ca fariseu: «¡Guía ciegu caʼ, ribeetu biuxiʼ ndaaniʼ copa peru rábitu ti camellu!» (Mateo 23:24). Riguibi ca fariseu que vinu para cueecaʼ biuxiʼ ique ni, purtiʼ Ley que ná nabiidiʼ ca manihuiiniʼ riʼ. Peru qué rinanda ca fariseu ca cosa jma risaca zeeda lu Ley que. Zacá nga casi ñaca ñábicabe ti camellu, Ley que laaca ná nabiidiʼ maniʼ riʼ, peru xi si la? jma naróʼbame que ti biuxiʼ (Levítico 11:4, 21-24).
-
-
Últimu dxi guyé Jesús ra templuJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 110
Últimu dxi guyé Jesús ra templu
MATEO 23:25-24:2 MARCOS 12:41-13:2 LUCAS 21:1-6
CUSIHUÍNNIRUʼ JESÚS MODO NACA CA LÍDER STIʼ CA RELIGIÓN
ZANITILÚ TEMPLU QUE
BISABA TI VIUDA POBRE CHUPA MONEDAHUIINIʼ NDAANIʼ CAJA RA RIABA BUELTU
Últimu biaje guyé Jesús ra templu, bisihuinni guizáʼ hipócrita ca líder stiʼ ca religión ne cadi cusaana de gúnibe ni, dede rábibe laacaʼ hipócrita nezalucaʼ. Biquiiñeʼ Jesús ejemplu ni runibiaʼcaʼ ora gúdxibe laacaʼ: «Riguiibitu ladi copa ne bladuʼ, peru ndaaniʼ ladxidoʼto dxaʼ guiráʼ ni ricá ique binni gapa ne guiráʼ deseu malu. Fariseu ciegu, primeru gudiibiʼ ndaaniʼ copa ne bladuʼ, zacá laaca zaca ladi ni nayá» (Mateo 23:25, 26). Nabé nga riuulaʼdxiʼ ca fariseu chuʼ guiráʼ cosa nayá casi ná Ley, peru cadi cayuuyacabe ximodo nácacabe pur dentru ne pabiáʼ nabiidiʼ nuu ladxidóʼcabe.
Rihuínnica nácacaʼ hipócrita purtiʼ jma rúnicaʼ stipa pur gucuicaʼ ne guzuchaahuicaʼ baʼ stiʼ ca profeta. Peru laacaʼ nga «xiiñiʼ ca ni biiti ca profeta» casi bizeeteʼ Jesús (Mateo 23:31). Ne laca nuucaʼ guuticaʼ laabe (Juan 5:18; 7:1, 25).
De raqué bisiene Jesús xi zazaacacabe pa qué gaca arrepentírcabe: «Beendaʼ caʼ, xiiñiʼ beendaʼ malu, ¿ximodo ndiʼ guilatu de juiciu stiʼ Gehena pue?» (Mateo 23:33). Diidxaʼ Gehena raca significar ni «valle de Hinón», ti lugar nuu gaxha de Jerusalén ra ruzaaquicabe guixi. Nabé jneza ejemplu biquiiñeʼ Jesús para bisiene modo chiguinitilú ca escriba ne ca fariseu malu para siempre.
Zeeda gaca ca discípulo stiʼ Jesús casi «profeta ne binni nuu xpiaaniʼ ne maestru». ¿Ximodo zuni tratar ca líder stiʼ ca religión ca discípulo riʼ yaʼ? Jesús guníʼ: «Zuutitu chupa chonna de laacaʼ ne nuu tu zuutitu lu yaga, ne nuu de laacaʼ zaguutu chicote ndaaniʼ ca sinagoga stitu ne zazanandatu laacaʼ ndaaniʼ ti guidxi ne sti guidxi. Para guiaana donda luguiatu pur bixii rini stiʼ ca binni nachaʼhuiʼ lu guidxilayú, dede rini stiʼ Abel, hombre nachaʼhuiʼ, hasta rini stiʼ Zacarías [...] ni biititu». Ne gúdxibe laacaʼ «Gábecaʼ laatu, napa xidé quixe generación riʼ guiráʼ cosa riʼ» (Mateo 23:34-36). Guca cumplir ca diidxaʼ riʼ lu iza 70, dxi binitilú ejércitu stiʼ Roma Jerusalén ne guti stale de ca judíu.
Ra caníʼ ique Jesús ni chiguizaaca guidxi riʼ, guyuu triste ne guníʼ: «Jerusalén, Jerusalén, ni ruuti ca profeta ne ruchá guié ca ni ruseendaʼ Dios ra nuu..., ¡panda biaje gucalaʼdxeʼ ñuneʼ reunir ca xiiñiluʼ cásica riguu bere ca xiiñiʼ xaʼnaʼ xhiaa! Peru qué ninatu. ¡Laguuyaʼ! Ziaana lídxitu stubi ne zusaanacabe laatu» (Mateo 23:37, 38). Zándaca canabadiidxaʼ ca binni que tu lidxi nga caniʼbe chiguiaana. ¿Ñee laani nga templu sicarú nuu Jerusalén, ni ruluíʼ cayapa Dios laa la?
Bisiene Jesús: «Cayabeʼ laatu maʼ qué zuuyarutu naa dede dxi guiniʼtu: “¡Lagusisaca ni zeeda lu lá Jehová!”» (Mateo 23:39). Caníʼ Jesús ti profecía ni zeeda lu Salmo 118:26: «Lagusisaca ni zeeda de lu lá Jehová; caguʼdu ndaayaʼ laatu dede ndaaniʼ lidxi Jehová». Rihuínnica ora guinitilú templu ca maʼ guirutiʼ tu zié raqué para guni adorarcaʼ Dios.
Despué, biree Jesús zeʼ ra nuu ca caja ra riaba bueltu ni nuu ndaaniʼ templu que. Zanda gusaba binni ca donación stiʼ ndaaniʼ ca cajahuiiniʼ que purtiʼ nápacani ti huecuhuiiniʼ ruaa cani. Cayuuyaʼ Jesús modo cusaba stale judíu bueltu ndaaniʼ ca caja riʼ ne cayuuyabe ca ricu cusaba «stale moneda». Peru laaca biiyabe ti viuda pobre cusaba «chupa monedahuiiniʼ huaxiéʼ risaca» (Marcos 12:41, 42). Nanna Jesús pabiáʼ cayuulaʼdxiʼ Dios ni biʼniʼ gunaa riʼ.
Para bicaa rídxibe ca discípulo stibe ne rábibe laacaʼ: «Gábecaʼ laatu, jma stale bisaba viuda pobre riʼ ndaaniʼ ca caja ra riaba bueltu que ni bisaba xcaadxi». ¿Xiñee guniʼbe sicaríʼ yaʼ? Bisiénebe ni: «Purtiʼ guiracaʼ bisábacaʼ ni biʼniʼ sobra sticaʼ, peru laabe, neca guizáʼ pobre laabe, bisábabe guiráʼ ni, guiráʼ ni nápabe para guibaninebe» (Marcos 12:43, 44). ¡Guizáʼ maʼ gadxé viuda riʼ de ca líder stiʼ ca religión pur ni runi ne ni riníʼ ique!
Mayaca guiluxe 11 de nisán ne maʼ zeʼ Jesús de ndaaniʼ templu que. Ndiʼ nga últimu biaje guyebe ra templu que. Málasi gudxi tobi de ca discípulo stibe laabe: «Maestru, ¡biiyaʼ pabiáʼ sicarú ca guié riʼ ne pabiáʼ naroʼbaʼ ca edificiu riʼ!» (Marcos 13:1). Dxandíʼ nuu caadxi guié stiʼ muru stiʼ templu que guizáʼ naroʼbaʼ, ngue runi rihuinni naguidxi edificiu que. Nga runi zándaca bidxagayaacabe xiñee guníʼ Jesús: «¿Cayuuyaluʼ ca edificiu naroʼbaʼ riʼ la? Qué ziuu dxi guiaana ti guié luguiáʼ sti guié raríʼ. Guiráʼ ni zaxiá» (Marcos 13:2).
Guca si guiráʼ ndiʼ, gudiʼdiʼ Jesús ne ca discípulo stiʼ ndaaniʼ valle de Cedrón ne gudxíʼbacaʼ lu dani Olivo. Maʼ tapa si apóstol que biaanané laabe: Pedro, Andrés, Santiago ne Juan. Ne de luguiáʼ que rihuinni pabiáʼ sicarú templu que.
-
-
Gunabaʼ ca apóstol ti señalJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 111
Gunabaʼ ca apóstol ti señal
MATEO 24:3-51 MARCOS 13:3-37 LUCAS 21:7-38
GUNABAʼ TAPA DISCÍPULO GUDIIBE LAACAʼ TI SEÑAL
GUCA CUMPLIR PROFECÍA RIʼ LU PRIMÉ SIGLU NE LAACA ZACA CUMPLIR NI DESPUÉ
CAQUIIÑEʼ GATANANU
Martes 11 de nisán ruʼ ngue ne mayaca guiluxe dxi que. Guizáʼ guyuu xhiiñaʼ Jesús ca dxi que, ne mayaca guilúxebe xhiiñaʼ Dios lu Guidxilayú riʼ. Ridxíʼ que rusiidibe ndaaniʼ templu ne huaxhinni riaanabe fuera de guidxi que. Stale binni riuulaʼdxiʼ guiráʼ ni rusiidibe ne riecaʼ siadóʼ guieʼruʼ ndaaniʼ templu para gucaadiágacaʼ laabe (Lucas 21:37, 38). Peru maʼ qué zabiguetaʼ gúnibe ni, yanna maʼ zuba Jesús lu dani Olivo ne tapa apóstol stiʼ: Pedro, Andrés, Santiago ne Juan.
Laga nuube stúbibe bidxiñaʼ ca apóstol riʼ laabe. Nuucabe xizaa xi guizaaca templu que purtiʼ guníʼ Jesús qué ziaana ti guié luguiáʼ sti guié. Peru nuu sti cosa ni jma naguu laacabe xizaa. Maʼ napa dxi gudxi Jesús laacabe: «Lachuu listu, purtiʼ ti hora ni cadi lica caníʼ íquetu zeeda Xiiñiʼ Hombre» (Lucas 12:40). Laaca bizeeteʼ Jesús de «dxi guihuinni Xiiñiʼ Hombre» (Lucas 17:30). ¿Ñee bietenaláʼdxicabe ca diidxaʼ riʼ pur ni guníʼ Jesús de templu que la? Nuu ca apóstol ganna xi chiguizaaca ngue runi gunabadiidxacaʼ: «Gudxi laadu, ¿padxí gaca guiráʼ cosa ca, ne xi señal gusihuinni presencia stiluʼ ne dxi guiluxe guidxilayú riʼ?» (Mateo 24:3).
Zándaca caníʼ íquecabe dxi guinitilú templu ni cayuuyacabe de lu dani Olivo. Laaca canabadiidxacabe laabe de presencia stiʼ Xiiñiʼ Hombre. Ne zándaca bietenaláʼdxicabe ejemplu gudixhe Jesús stiʼ ti «hombre, xiiñiʼ ti rey» ni guyé ti «guidxi zitu para guni nombrárcabe laa rey ne ibiguetaʼ» (Lucas 19:11, 12). Ne últimu, canabadiidxacabe xi guiráʼ zazaaca «dxi guiluxe guidxilayú» o sistema.
Para gunda bisiene Jesús laacabe ni gunabadiidxacabe laa, bidii laacabe ti señal ni zacané gánnacabe padxí guinitilú Jerusalén ne templu stiʼ. Peru respuesta ni bidii Jesús que, laaca zacaneni ca xpinni Cristu ni guibani despué gánnacaʼ pa maʼ nabánicaʼ lu «presencia» stiʼ Jesús ne pa mayaca «guiluxe guidxilayú».
Ra tidiʼ iza, zuuyaʼ ca apóstol que modo gaca cumplir profecía ni guníʼ Jesús. Ne biiyacabe bizaaca stale cosa guníʼ Jesús que. Treinta y siete iza despué, lu iza 70, ca xpinni Cristu ni gutaná, qué nidxagayaacaʼ ora bíʼyacaʼ binitilú Jerusalén ne templu que. Peru cadi guiráʼ ni guníʼ Jesús que guca ni tiempu que ne biluxe ni lu iza 70. Yanna, ¿xi señal zusihuinni maʼ cayuni mandarbe casi Rey yaʼ? Bisiene Jesús ca apóstol stiʼ xi zazaaca.
Gúdxibe laacaʼ: «Zunadiágatu cayaca guerra ne noticia de guerra» ne «zadinde ti guidxi ne sti guidxi ne zucaalú ti reinu sti reinu» (Mateo 24:6, 7). Laaca guníʼ Jesús «Zaca xu roʼ, ne ziuu hambre ne guiráʼ clase guendahuará ti lugar ne sti lugar» (Lucas 21:11). Laaca gúdxibe ca discípulo que: «Zanaazecabe laatu ne zazanándacabe laatu» (Lucas 21:12). Laaca guniʼbe ziuu stale falsu profeta ne zaguítecaʼ binni, zadale guendaquéiquiiñeʼ ne zusaana binni de gannaxhii. De raqué gúdxibe laacaʼ: «Zaca predicar ca noticia galán stiʼ Reinu lu guidubi guidxilayú para gunadiaga guiráʼ xixé guidxi ni, ne oraqueruʼ nga gueeda fin» (Mateo 24:14).
Neca guca cumplir caadxi cosa ni bizeeteʼ Jesús lu profecía que ante guinitilú ne laga canitilú guidxi Jerusalén lu náʼ ca romanu, peru ¿ñee caníʼ Jesús laaca zaca cumplir profecía riʼ despué peru maʼ lu guidubi Guidxilayú la? ¿Ñee cudiiluʼ cuenta maʼ cayaca cumplir profecía ni nabé risaca riʼ tiempu nabáninu la?
Sti señal bizeeteʼ Jesús ni zusihuinni presencia stibe nga zahuinni «cosa yuudxuʼ ni runitilú que» (Mateo 24:15). Lu iza 66, zahuinni cosa yuudxuʼ riʼ ora guzuhuaa «ca ejércitu» stiʼ Roma campamentu sticaʼ guidubi vuelta Jerusalén ne guedanecaʼ estandarte ra cá bidóʼ sticaʼ. Zaguu ca romanu leʼ Jerusalén ne zandaacaʼ parte de muru que (Lucas 21:20). Zacá nga ziuu «cosa yuudxuʼ» riʼ lugar ra cadi naquiiñeʼ chuʼ, o ti «lugar risaca» para ca judíu.
Guniʼruʼ Jesús: «Purtiʼ ziuu stale yuubaʼ. Dede dxi bizulú guidxilayú hasta nagasi, qué huayuu dxi chuʼ yuubaʼ casi laani ne maʼ qué ziuuruʼ dxi gaca ni sti biaje». Lu iza 70, zunitilú ca romanu Jerusalén. Ra gucuaacabe ne binitilúcabe guidxi que, dede né templu que zedaneni «stale yuubaʼ» purtiʼ zati stale binni (Mateo 4:5; 24:21). Qué huayuu dxi gunitilúcabe guidxi Jerusalén sicaríʼ, purtiʼ laaca zaluxe modo huayuni adorárcabe Dios maʼ raca stale iza. Nga runi ora gaca cumplir ca diidxaʼ riʼ despué ne gácani lu guidubi guidxilayú, jma naroʼbaʼ ca yuubaʼ gueedaneni.
CADI GUIDXÍBINU CA ÚLTIMU DXI
Caniʼruʼ Jesús ne ca discípulo stiʼ xi señal zusihuinni presencia stibe casi Rey lu Reinu stiʼ Dios ne de ora guiluxe guidxilayú. Ne gudixhenabe laacaʼ de ca «falsu cristu ne falsu profeta» ni zuyubi modo quiteʼ binni, «pa ñanda si dede né ca ni bibí» (Mateo 24:24). Peru qué zudii ca ni bibí lugar quítecabe laacaʼ. Zuuyaʼ binni ca falsu cristu riʼ, peru presencia stiʼ Jesús qué zahuinni ni.
Guníʼ Jesús zuzulú ziuu stale yuubaʼ ora guiluxe guidxilayú riʼ o sistema riʼ. Gúdxibe laacaʼ: «Zacahui lu gubidxa, qué zuzaaniʼ beeu, ziaba ca beleguí cá guibáʼ, ne zaniibi dxacha ca poder nuu guibáʼ» (Mateo 24:29). Zándaca bidxibi ca apóstol ora binadiágacaʼ guiráʼ ni guníʼ Jesús ne qué gánnacaʼ padxí gaca cumplir ni, peru nánnacabe guizáʼ zadxagayaa binni ora gaca guiráʼ ca cosa riʼ.
¿Ximodo ziuu binni ora gaca guiráʼ cosa riʼ? Jesús guníʼ: «Zieeguʼ binni de tantu cadxibi ne pur nuu xizaa pur ca cosa ni guizaaca lu guidxilayú, purtiʼ zaniibi dxacha ca poder nuu guibáʼ» (Lucas 21:26). Zacá bisihuinni Jesús guizáʼ nagana zaca ca dxi riʼ para binni guidxilayú.
Peru guluu Jesús gana ca apóstol stiʼ ora gudxi laacabe cadi guiráʼ binni zacaná ora gueeda Xiiñiʼ Hombre «né stale poder ne gloria» (Mateo 24:30). Ne casi maʼ guníʼ Jesús: «Pur ca ni bibí zucueezabe [Dios] lu tiempu que» (Mateo 24:22). Yanna, ¿xi naquiiñeʼ guni ca discípulo stiʼ Jesús ora guizaaca ca cosa ni guniʼbe yaʼ? Gudixhedxibe ladxidóʼ ca xpínnibe ora guniʼbe: «Peru ora maʼ guzulú gaca ca cosa riʼ, laguzuhuaa derechu ne laguindisaʼ ique, purtiʼ maʼ zedadxiña dxi gácatu libre» (Lucas 21:28).
Peru ¿ximodo ganna ca discípulo stiʼ Jesús ni guibani ca dxi ca, mayaca guiluxe guidxilayú? Bichaaga Jesús tiempu ca né ti yaga duʼgaʼ: «Ora maʼ guleeni rama riʼniʼ ne maʼ cayapa ni bandaga la? nánnatu maʼ zeeda dxiña tiempu nandáʼ. Zaqueca laatu, ora gúʼyatu gaca guiráʼ cosa riʼ, laganna maʼ nuube gaxha, maʼ zuhuaabe ra puertaʼ. Dxandíʼ peʼ cayabeʼ laatu qué zadiʼdiʼ generación riʼ dede qué guizaaca guiráʼ cosa riʼ» (Mateo 24:32-34).
Nga runi ora guʼyaʼ ca xpinni Cristu maʼ cayaca caadxi cosa ni bizeeteʼ que, naquiiñeʼ gatanacaʼ ne gudiicaʼ cuenta mayaca guiluxe guidxilayú. De raqué gudixhená Jesús ca discípulo stiʼ ni guibani lu ca dxi guizaaca ca cosa riʼ: «Peru padxí ne pora la? guirutiʼ ganna, nin ca ángel ni nuu guibáʼ, nin Xiiñiʼ Dios, sínuque Bixhózesiaʼ. Purtiʼ cásica bizaaca ca dxi bibani Noé, zacaca zaca ni lu presencia stiʼ Xiiñiʼ Hombre. Purtiʼ ca dxi ante gueeda Diluvio que cayó ca binni que ne cayeʼcaʼ, cachaganáʼ ca hombre ne ca gunaa... dede dxi biuu Noé ndaaniʼ arca; ne qué nulábicaʼ dede dxi beeda Diluvio que ne binduubaʼ guiracaʼ. Zacaca zazaaca ni lu presencia stiʼ Xiiñiʼ Hombre. Ca dxi que ziuu chupa hombre lu layú: zié tobi ne ziaana tobi» (Mateo 24:36-39). Cusietenalaʼdxiʼ Jesús laacabe bizaaca Diluvio ni guca ca dxi stiʼ Noé que lu guidubi Guidxilayú. Nga runi laaca lu guidubi Guidxilayú zazaaca ca cosa riʼ.
Nanna ca apóstol ni nuunebe lu dani Olivo que naquiiñeʼ gatanacaʼ. Gudxi Jesús laacabe: «Laguuyaʼ chaahuiʼ ximodo nuutu ti cadi guidxá tipa ladxidoʼto tantu gó xhaatatu ne gueʼ xhaatatu ne pur nuutu xizaa pur ca cosa ni caquiiñetu, ne málasi guiaba dxi que luguiatu casi ti trampa. Purtiʼ zeeda ni luguiáʼ guiráʼ ca ni nabani lu guidxilayú. Lagataná ne laguni rogar guiráʼ ora para ganda guilatu de guiráʼ ca cosa ni maʼ nexheʼ gaca ne guzuhuaatu nezalú Xiiñiʼ Hombre» (Lucas 21:34-36).
Sti biaje ca biluíʼ Jesús ca discípulo stiʼ lu guidubi Guidxilayú chigaca cumplir profecía ni guníʼ. Cadi caníʼ diʼ Jesús né ejemplu riʼ de ni chiguizaaca xcaadxi iza despué ora guinitilú guidxi Jerusalén ne ca judíu, sínuque caniʼbe «zeeda ni luguiáʼ guiráʼ ca ni nabani lu guidxilayú».
Laaca guniʼbe naquiiñeʼ chuʼ ca discípulo stibe listu ne gatanacaʼ. Ne gudixhe Jesús sti ejemplu para gusiene laacabe pabiáʼ risaca gatanácabe. «Peru laganna ndiʼ: pa ñanna dueñu stiʼ ti yoo pora chichuu gubaanaʼ ra lidxi huaxhinni la? ñataná ne qué nudii lugar ñuu gubaanaʼ ra lidxi. Nga runi, laaca lachuu listu, purtiʼ zeeda Xiiñiʼ Hombre ti hora ni cadi cabézatu» (Mateo 24:43, 44).
Neca zacá, guluu Jesús gana ca discípulo stiʼ. Purtiʼ gúdxibe laacaʼ ziuu ti «mozo» ni zataná ne guizáʼ ziuu xhiiñaʼ dxi gaca cumplir profecía riʼ. De raqué bizeetebe ti cosa ni qué ñaca nagana para ca apóstol que ñénecaʼ: «¿Tuu nga ni dxandíʼ naca mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza ni maʼ bisaana xpixuaanaʼ laa para guʼyaʼ ca ni runi dxiiñaʼ ndaaniʼ lidxi, ne gudii ni gócabe ora peʼ caquiiñecabe ni yaʼ? ¡Ziecheʼ mozo que ora gueeda xpixuaanaʼ, pa cayuni ni gúdxibe laa guni! Dxandíʼ peʼ cayabeʼ laatu: zusaana xpixuaanaʼ laa para guʼyaʼ guiráʼ ni napa». Peru pa gaca «esclavu» riʼ malu ne guzulú quiñe ca compañeru stiʼ ne guedandá xpixuaanaʼ la? «guizáʼ naná modo guni castigarbe laa» (Mateo 24:45-51; bichaaga ni né Lucas 12:45, 46).
Peru cadi caníʼ diʼ Jesús ziuu ti grupu de xpínnibe zaca malu. Yanna, ¿xii nga nuu Jesús gusiidiʼ ca discípulo stiʼ yaʼ? Ni nuube guni ca xpínnibe nga gatanacaʼ ne gúnicaʼ dxiiñaʼ, casi chigusiénebe lu sti ejemplu riʼ.
-
-
Bisiidiʼ Jesús naquiiñeʼ gatananu: ejemplu stiʼ chii binnidxaapaʼJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 112
Bisiidiʼ Jesús naquiiñeʼ gatananu: ejemplu stiʼ chii binnidxaapaʼ
GUNÍʼ JESÚS EJEMPLU STIʼ CHII BINNIDXAAPAʼ
Maʼ bisiene Jesús ca discípulo stiʼ xi señal zusihuinni presencia stiʼ ne xi gusihuinni mayaca guiluxe guidxilayú. Yanna nuube quixhenabe laacaʼ ngue runi gudíxhebe ejemplu riʼ. Ca ni guibani ora guihuinni presencia stibe zuuyacaʼ modo gaca cumplir ca diidxaʼ riʼ.
Sicaríʼ bizulube ejemplu que: «Zeeda gaca Reinu ni nuu guibáʼ casi chii binnidxaapaʼ ni gucuaacaʼ lámpara sticaʼ ne bireecaʼ zidxaagalucaʼ novio. Gaayuʼ de laacaʼ nahuati, ne gaayuʼ de laacaʼ nuu xpiaaniʼ» (Mateo 25:1, 2).
Cadi caníʼ diʼ Jesús galaa de ca discípulo stiʼ ni chichuu lu Reinu ni nuu guibáʼ zácacaʼ nahuati ne xcalaa ca zaca nuu xpiaaniʼ. Ni nuube gusiénebe nga, cada discípulo stibe zanda quixhe ique pa zataná o pa coʼ ora guni xhiiñaʼ Reinu. Nanna Jesús zaca ca xpinni fiel ne zacaacaʼ ca ndaayaʼ guedané Bixhoze.
Lu ejemplu guníʼ Jesús, biree chii binnidxaapaʼ para guidxaagalucaʼ novio que ne guieegucaʼ ca binni né novio. Ne ora guedandá novio naquiiñeʼ guzaanicaʼ neza que né lámpara sticaʼ para gusisácacaʼ laabe laga zinebe novia ra chigaca guendaxheelaʼ. Peru ¿ñee zié guiráʼ ca binnidxaapaʼ que la?
Jesús bisiene: «Gucuaa ca ni nahuati que lámpara sticaʼ peru qué ninecaʼ aceite, peru ca ni nuu xpiaaniʼ que zinecaʼ lámpara sticaʼ ne aparte zinecaʼ frascu daʼ aceite ndaaniʼ. Cumu candaa novio que la? gucuá bacaandaʼ guiracaʼ ne gúsicaʼ» (Mateo 25:3-5). Cumu guizáʼ bindaa novio que la? ngue runi gusi ca binnidxaapaʼ que. Laaca zándaca bietenalaʼdxiʼ ca apóstol que ejemplu bizeeteʼ Jesús stiʼ ti hombre, xiiñiʼ ti rey ni guyé ti guidxi zitu ne bibiguetaʼ despué de maʼ guca nombrar rey (Lucas 19:11-15).
Lu ejemplu stiʼ chii binnidxaapaʼ que, guníʼ Jesús xi bizaaca ora bedandá novio que: «Peru gucuá ti ridxi galaa gueelaʼ: “¡Raríʼ nuu novio que! ¡Laguiree para guidxaagalutu laa!”» (Mateo 25:6). ¿Zataná ca binnidxaapaʼ riʼ ne ziuucaʼ listu la?
Laaca guníʼ Jesús: «Óraque biasa guiráʼ binnidxaapaʼ que ne guluucaʼ listu lámpara sticaʼ. Para ná ca ni nahuati que rabi ca ni nuu xpiaaniʼ que: “Latané laadu caadxi aceite stitu, purtiʼ mayaca guizuíʼ lámpara stidu”. Óraque bicabi ca ni nuu xpiaaniʼ que: “Zándaca qué zugaanda ni para laadu ne para laatu. Mejor laché ra nuu ca ni rutoo ni ne lasíʼ ni”» (Mateo 25:7-9).
Qué ñataná ne qué ñuu gaayuʼ binnidxaapaʼ nahuati que listu ora beeda novio. Maʼ qué gápacaʼ aceite para lámpara sticaʼ ne caquiiñeʼ chisicaʼ ni. Ne guniʼruʼ Jesús: «Laga zisícabe, bedandá novio que. Ca binnidxaapaʼ ni nuu listu que biuunecaʼ novio que ra chigaca guendaxheelaʼ que, ne bieeguʼ puertaʼ. Despué, beeda xcaadxi binnidxaapaʼ que ne nacaʼ: “¡Señor, Señor, bixheleʼ chuʼdu!”. Óraque bicábibe laacaʼ: “Dxandíʼ peʼ cayabeʼ laatu, qué runebiaʼyaʼ laatu”» (Mateo 25:10-12). ¡Guizáʼ triste ni bizaaca ca binnidxaapaʼ riʼ! Bizaacacabe ni purtiʼ qué ñuucabe listu ne qué ñatanácabe.
Bidii ca apóstol que cuenta novio que nga Jesús, purtiʼ maca bichaagabe laabe ti novio (Lucas 5:34, 35). ¿Tuu nga ca binnidxaapaʼ nuu xpiaaniʼ riʼ yaʼ? Ora guníʼ Jesús de «grupuhuiiniʼ de dendxuʼ» ni chichuu lu Reinu que guniʼbe ca diidxaʼ riʼ: «Lachuu listu ne lagacu xhábatu, ne laucaaguí lámpara stitu» (Lucas 12:32, 35). Yánnaruʼ maʼ biene ca apóstol zeeda gaca ca binnidxaapaʼ que ca discípulo fiel casi laacabe. ¿Xi nuu Jesús gusiidiʼ laacabe ora guníʼ ejemplu riʼ yaʼ?
Jesús peʼ bicabi ni: «Nga runi, lagataná, purtiʼ qué gánnatu padxí ne pora gaca ni» (Mateo 25:13).
Ngue runi, gudxi Jesús ca xpinni ni naca fiel naquiiñeʼ gatanacaʼ ora guihuinni presencia stiʼ. Zeeda Jesús ne naquiiñeʼ gatanácabe ne chúʼcabe listu casi gaayuʼ binnidxaapaʼ nuu xpiaaniʼ que ti cadi guníticabe premiu stícabe ne esperanza nápacabe.
-
-
Bisiidiʼ Jesús naquiiñeʼ gúninu dxiiñaʼ: ejemplu stiʼ ca talentuJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 113
Bisiidiʼ Jesús naquiiñeʼ gúninu dxiiñaʼ: ejemplu stiʼ ca talentu
GUNÍʼ JESÚS EJEMPLU STIʼ CA TALENTU
Nuuruʼ Jesús ne tapa apóstol stiʼ lu dani Olivo, ne chitidxi laacabe sti ejemplu. Caadxi dxi ante laga nuucabe Jericó, bizeeteʼ Jesús ejemplu stiʼ chii mina para gusiene zadiʼdiʼ ti tiempu oracaruʼ guedandá Reinu. Lu ejemplu stiʼ chii mina que bizeetebe caadxi cosa ne laaca zuzeetebe ca ni lu ejemplu riʼ. Bizeetebe ca ni para bicábibe ca apóstol que ora gunabadiidxacaʼ laabe xi señal zusihuinni presencia stibe ne dxi guiluxe guidxilayú. Laaca bizeetebe naquiiñeʼ guni ca discípulo stibe dxiiñaʼ ne gúnicaʼ stipa pur gápacaʼ ca cosa bisaananebe laacaʼ.
Sicaríʼ bizulú Jesús ejemplu riʼ: «Zeeda gaca Reinu casi ti hombre ni chiguiree cheʼ sti guidxi, biseendacaa ca esclavu stiʼ ne bisaanané laacabe guiráʼ ni napa» (Mateo 25:14). Cumu maca bichaaga Jesús laa casi ti hombre ni zeʼ ti guidxi zitu «para guni nombrárcabe laa rey» la? nga runi bidii ca apóstol que cuenta laaca de laabe nga caniʼbe lu ejemplu riʼ (Lucas 19:12).
Bisaanané hombre ni guníʼ Jesús lu ejemplu riʼ guiráʼ ni napa ca esclavu stiʼ ante cheʼ sti guidxi. Biaʼ chonna iza arondaʼ de cayuni Jesús xhiiñaʼ Dios, jma cayúnibe stipa pur guni predicarbe ca noticia galán stiʼ Reinu ne cusiidibe ca discípulo stibe gúnicaʼ dxiiñaʼ riʼ. Maʼ cadxiña ora chebe, peru nápabe confianza zuni ca discípulo riʼ dxiiñaʼ guiananecaʼ purtiʼ maʼ bisiidibe laacaʼ (Mateo 10:7; Lucas 10:1, 8, 9; bichaaga ni né Juan 4:38; 14:12).
Lu ejemplu que, ¿ximodo gudiiziʼ hombre que ca cosa ni napa lu naʼ ca esclavu stiʼ? Jesús guníʼ: «Bidiibe tobi de laacaʼ gaayuʼ talentu, ne stobi bidiibe chupa ne stobi bidiibe tobi, bidiibe cada tobi biaʼ laa, ne zebe sti guidxi» (Mateo 25:15). ¿Xi guniné ca esclavu que ca cosa ni biaananecaʼ yaʼ? ¿Ñee zúnicabe dxiiñaʼ ne zutálecabe xpueltu xpixuaanacabe la? Guniʼruʼ Jesús:
«Oraqueca biree ni gucuaa gaayuʼ talentu que ziguniné ni negocio ne biʼniʼ ganar xcaayuʼ. Zaqueca ni gucuaa chupa que, biʼniʼ ganar xhupa. Peru ni gucuaa tobi que zeʼ ne gudaañe ndaaniʼ yu ne bicaachiʼ xpueltu xpixuaanaʼ» (Mateo 25:16-18). ¿Xi guizaaca ora guedandá xpixuaanaʼ ca esclavu que yaʼ?
Bizeeteruʼ Jesús: «Gudiʼdiʼ si stale tiempu, biguetaʼ xpixuaanaʼ ca esclavu para guniné laacabe cuenta» (Mateo 25:19). Ca primé esclavu que biʼniʼ dxiiñaʼ biaʼ gucuaacaʼ. Guiropaʼ esclavu riʼ biʼniʼ dxiiñaʼ ne bitálecaʼ bueltu ni biaananecaʼ (tiempu que, naquiiñeʼ guni ti binni dxiiñaʼ diecinueve iza para guni ganar biaʼ risaca ti talentu). Cásica ni gucuaa gaayuʼ talentu ne ni gucuaa chupa talentu biʼniʼ ganarcaʼ doble de biaʼ gucuaacaʼ. Biechené xpixuaanacabe guirópacabe ne gudxi laacabe: «¡Biaʼsi ni bíʼniluʼ, mozo chaʼhuiʼ ne ni runi jneza! Jneza modo gúpaluʼ caadxi cosa. Zusaananiaʼ lii stale cosa para gúʼyaluʼ. Gudáʼ ne biechené xpixuaanaluʼ» (Mateo 25:21).
Peru maʼ gadxé si ni bizaaca esclavu ni gucuaa ti talentu que, sicaríʼ gúdxibe xpixuaanabe: «Señor, nannaʼ nácaluʼ ti hombre ni rinabaʼ stale cosa, rindísaluʼ cosecha ra cadi lii bidxiibaluʼ ne rutópaluʼ ra cadi lii biʼnuʼ dxiiñaʼ. Ngue runi bidxibeʼ ne yegucaacheʼ talentu stiluʼ ndaaniʼ yu. Biiyaʼ, raríʼ nuu stiluʼ» (Mateo 25:24, 25). Qué lica nisaanabe bueltu que ra bancu para ñuni ganar ni neca ti ndaa. Gadxé ni biʼniʼ esclavu riʼ de ni gudxi xpixuaanaʼ laa.
Ngue runi gudxi xpixuaanabe laabe «esclavu malu ne nachaabaʼ» ne guxha laabe ni nápabe que ne bidii ni sti esclavu ni nuu dispuestu guni dxiiñaʼ nadipaʼ. De raqué guníʼ xpixuaanacabe: «Purtiʼ ni napa la? zacaa jma ne zadale stiʼ. Peru ni qué gapa la? dede ni napa ziaaxha» (Mateo 25:26, 29).
Stale cosa nga ni naquiiñeʼ guiníʼ ique ca discípulo. Maʼ bidiicabe cuenta pabiáʼ risaca dxiiñaʼ chigusaanané Jesús laacabe —dxiiñaʼ de gúnicabe discípulo— ne ribézabe gúnicaʼ dxiiñaʼ riʼ né stale gana, peru nánnabe cadi biaʼca zuni cada tobi de laacabe lu dxiiñaʼ riʼ. Casi ca esclavu ni bizeeteʼ Jesús lu ejemplu stiʼ, naquiiñeʼ guni cada tobi biaʼ laa. Peru qué ziechené diʼ Jesús tuuxa ni «nachaabaʼ» ni qué guni stipa pur gutale ca cosa risaca stiʼ xpixuaanaʼ.
Peru, ¡nanna pabiáʼ biecheʼ ca apóstol que pur promesa riʼ: «Purtiʼ ni napa la? zacaa jma ne zadale stiʼ»!
-
-
Zuni juzgar Rey Jesucristu ca dendxuʼ ne ca chivaJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 114
Zuni juzgar Rey Jesucristu Ca dendxuʼ ne ca chiva
GUNÍʼ JESÚS DE CA DENDXUʼ NE CA CHIVA
Casi biluxe guníʼ Jesús ejemplu stiʼ chii binnidxaapaʼ ne stiʼ ca talentu lu dani Olivo. Ora gunabadiidxaʼ ca apóstol que laabe xi señal zusihuinni presencia stibe ne dxi guiluxe guidxilayú. ¿Xi últimu gúdxibe laacaʼ? Gúdxibe laacaʼ ejemplu stiʼ ca dendxuʼ ne ca chiva.
Bizeeteʼ Jesús xi zazaaca ora gaca cumplir ejemplu ni gudixhe: «Ora gueeda Xiiñiʼ Hombre né stale autoridad, ne guedané guiráʼ ángel, zabí lu trono nandxóʼ stiʼ» (Mateo 25:31). Zacá bisihuínnibe laabe nga ni chiguzeetebe lu ejemplu riʼ, purtiʼ stale biaje huaniʼbe laabe nga «Xiiñiʼ Hombre» (Mateo 8:20; 9:6; 20:18, 28).
¿Padxí zaca cumplir ejemplu riʼ yaʼ? Zaca ni ora gueeda Jesús «né stale autoridad, ne guedané guiráʼ ángel, zabí lu trono nandxóʼ stiʼ». Maca guniʼbe zeeda Xiiñiʼ Hombre «lu za né stale poder ne gloria», ne zedané ca ángel stiʼ. ¿Padxí guizaaca ndiʼ yaʼ? «Casi peʼ tidiʼ yuubaʼ ni gaca ca dxi que» (Mateo 24:29-31; Marcos 13:26, 27; Lucas 21:27). Nga runi zaca cumplir ejemplu riʼ ora gueeda Jesús lu gloria stiʼ. ¿Xi chigúnibe ora gueedabe yaʼ?
Bisiene Jesús ora gueeda Xiiñiʼ Hombre: «Zaca reunir guiráʼ guidxi nezalube, ne zabeechube caadxi binni lade xcaadxi, cásica ribeechú pastor dendxuʼ lade chiva. Zaguube ca dendxuʼ ladu derechu stibe, peru ca chiva ladu bigaʼ» (Mateo 25:31-33).
¿Xi zazaaca ca dendxuʼ yaʼ? Jesús bisiene: «Óraque zabi Rey que ca ni nuu ladu derechu stiʼ: “Latáʼ, laatu ca ni maʼ guluu Bixhozeʼ ndaayaʼ, laguicaa Reinu ni maʼ nexheʼ chaahuiʼ para laatu dede dxi gule binni lu guidxilayú”» (Mateo 25:34). ¿Xiñee sicaríʼ guníʼ Rey riʼ de ca dendxuʼ?
Rey peʼ riʼ bisiene: «Purtiʼ bidiitu ni gudahuaʼ dxi candaanaʼ. Bidiitu nisa güeeʼ dxi cayateʼ nisa. Bidxaagalutu naa ra lídxitu, neca qué runibiaʼtu naa. Bigácutu naa lari dxi nuaaʼ xieeladeʼ. Gúpatu naa dxi gucaʼ huaraʼyaʼ. Yegánnatu naa dxi bieguayuaaʼ». Óraque gunabadiidxaʼ ca dendxuhuiiniʼ o «ca ni nachaʼhuiʼ», padxí bíʼnicaʼ ca cosa riʼ, ne zacabi Rey que laacabe: «Dxandíʼ peʼ cayabeʼ laatu, guiráʼ ni bíʼnitu pur tobi de ca bicheʼ ni jma nahuiiniʼ, bíʼnitu ni naa» (Mateo 25:35, 36, 40, 46). Nánnanu cadi guibáʼ bíʼnicabe ca cosa riʼ purtiʼ guirutiʼ rindaana guibáʼ ne guirutiʼ raca huará. Nga runi ni caníʼ Jesús nga ni bíʼnicabe pur ca biʼchiʼ ni nuu lu Guidxilayú.
¿Xi zazaaca ca chiva, ni guluu Jesús ladu bigaʼ stiʼ yaʼ? Laapebe guniʼbe: «Óraque zábibe ca ni zuhuaa ladu bigaʼ: “Laguixeleʼ de naa, laatu ca ni maʼ guca maldecir. Laché lu bele ni qué ziuu dxi guizuíʼ ni maʼ guca preparar para Binidxabaʼ ne ca ángel stiʼ. Purtiʼ qué nudiitu ni ñahuaʼ dxi candaanaʼ. Ne qué nudiitu nisa ñeeʼ dxi cayateʼ nisa. Qué nidxaagalutu naa ra lídxitu neca qué runibiaʼtu naa. Qué nugácutu naa lari dxi biaanaʼ xieeladeʼ. Qué ñápatu naa dxi gucaʼ huaraʼyaʼ ne dxi bieguayuaaʼ”» (Mateo 25:41-43). Runi merecer ca chiva castigu riʼ purtiʼ qué ñácacaʼ nachaʼhuiʼ né ca biʼchiʼ Cristu, casi biʼniʼ mandarbe laacaʼ gúnicaʼ.
Bidii ca apóstol que cuenta, castigu ni chicaa ca chiva que zácani para siempre ne ca ndaayaʼ chicaa ca dendxuʼ que laaca zácani para siempre. Sicaríʼ bisiene Jesús ni: «Óraque zacábibe [Rey que] laacaʼ: “Dxandíʼ peʼ cayabeʼ laatu, ni qué ñúnitu pur tobi de ca bicheʼ ni jma nahuiiniʼ la? qué ñúnitu ni naa”. Ca ndiʼ nga ni chiguinitilú ne maʼ qué ziuuruʼ dxi guibánicaʼ, peru ca ni nachaʼhuiʼ la? zápacaʼ guendanabani ni qué zaluxe”» (Mateo 25:45, 46).
Modo bicabi Jesús ni gunabadiidxaʼ ca apóstol stiʼ laa lu dani Olivo que, rucaani ca xpínnibe guiníʼ íquecaʼ modo nácacaʼ ne pa cayúnicaʼ ni jneza.
-