-
Biʼniʼ juzgar Sanedrín que laabe ne despué yenecaʼ laabe ra nuu PilatoJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 127
Biʼniʼ juzgar Sanedrín que laabe ne despué yenecaʼ laabe ra nuu Pilato
MATEO 27:1-11 MARCOS 15:1 LUCAS 22:66-23:3 JUAN 18:28-35
BIGUETAʼ BIʼNIʼ JUZGAR SANEDRÍN QUE LAABE STI DXI QUE
GUCALAʼDXIʼ JUDAS ISCARIOTE NUGAANDA LAA LU YAGA
BISEENDACABE JESÚS RA NUU PILATO
Mayaca guirá gueelaʼ ngue ora biʼniʼ negar Pedro Jesús guionna biaje. Maʼ biluxe biʼniʼ juzgar Sanedrín que Jesús dxi cadi naquiiñeʼ gaca juzgar tuuxa. Ne ora birá gueelaʼ viernes que, biguetaʼ guca reunírcabe para si guihuinni jneza modo cayuni juzgárcabe Jesús. De raqué biseendacaa Sanedrín que Jesús sti biaje.
Sti biaje ca gúdxicabe Jesús: «Gudxi laadu pa lii nga Cristu. Para rábibe laacaʼ: “Neca gabeʼ ni laatu, qué lica zuni cretu. Ne pa ninabadiidxaʼ laatu xiixa, qué nicábitu naa”». Peru né stale valor guníʼ laa nga ni bizeeteʼ Daniel 7:13, purtiʼ guniʼbe: «Dede yannadxí para delante, zabí Xiiñiʼ Hombre ladu derechu stiʼ Dios ni napa poder» (Lucas 22:67-69; Mateo 26:63).
Peru cayuni insistircaʼ ne nacaʼ: «Yanna, ¿ñee lii nga Xiiñiʼ Dios la?». Para bicábibe laacaʼ: «Naa, laapetu caniʼtu ni». Zándaca pur ni bicábibe riʼ yanna maʼ nápacaʼ ti razón para guuticaʼ laabe purtiʼ según laacaʼ caniʼbe contra Dios. Ngue runi nacaʼ: «¿Ñee caquiiñerunu jma testimonio la?» (Lucas 22:70, 71; Marcos 14:64). De raqué, bindiibicabe laabe ne zinecaʼ laabe ra nuu gobernador stiʼ Roma, Poncio Pilato.
Zándaca biiyaʼ Judas ora zinécabe Jesús ra nuu Pilato. Ora gunna Judas maʼ guníʼcabe gatiʼ Maestru stiʼ, bichiiñaʼ xquendabiaaniʼ laa, peru, lugar de ñaca arrepentir ne nuyubi ñuni perdonar Dios laa, laga guyé yesaana 30 moneda de plata que ra nuu ca sacerdote principal ne gúdxibe laacaʼ: «Bineʼ pecar ra bineʼ traicionar ti hombre chaʼhuiʼ». Peru bicábicabe laa: «¿Raʼbuʼ runi importar nga laadu la? ¡Lii guʼyuʼ xi guʼnuʼ!» (Mateo 27:4).
Bisaʼbiʼ Judas 30 moneda de plata que ndaaniʼ templu, ne cadi nga si laaca gucaláʼdxibe ñuutibe laca laabe. Guluube doo yánnibe peru zándaca guche rama ra bindiibibe doo que ne biábabe lade caadxi guié ne gureza ndaanibe (Hechos 1:17, 18).
Siadóʼ guieʼruʼ yené ca judíu Jesús ra nuu Poncio Pilato. Peru qué ninacaʼ ñuucaʼ ra lídxibe para cadi gaca contaminarcaʼ ra guidxaagacaʼ binni ni cadi judíu ne ganda gocaʼ Pascua 15 de nisán que. Ndiʼ nga primé dxi stiʼ Saa stiʼ Pan Sin Levadura, laaca né saa riʼ nga rúnicabe dxi raca Pascua.
Ngue runi biree Pilato ne gunabadiidxaʼ laacabe: «¿Xi queja nápatu contra hombre riʼ pue?». Para bicábicaʼ: «Pa ñaca cadi binni malu hombre riʼ, qué ñeedanedu laabe ra nuuluʼ». Zándaca bidii Pilato cuenta nuucabe guni presionárcabe laa, ngue runi ná rabi laacabe: «Lachiné laabe ne laguni juzgar laabe casi ná ley stitu». Peru pur modo bicábicaʼ bisihuínnicaʼ nuucaʼ guuticaʼ Jesús purtiʼ nacaʼ: «Qué gápadu derechu guutidu tuuxa» (Juan 18:29-31).
Pa ñuuti ca judíu que Jesús lu Pascua que, zándaca ñaca ti yaya ndaaniʼ guidxi que. Peru, pa guni juzgar ca romanu laabe pur cucaalube gobiernu ne guuticaʼ laabe pur ngue la? qué zugaaniʼ binni donda ique ca judíu purtiʼ biiticaʼ Jesús.
Qué ñabi ca líder stiʼ ca religión que Pilato pa maʼ bigaanicaʼ donda ique Jesús purtiʼ caníʼ contra Dios. Sínuque ni gúdxicabe Pilato nga: «Gunáʼzedu hombre riʼ [1] cusiguii ca binni xquídxidu, [2] cayábibe laacaʼ cadi quíxecaʼ impuestu César ne [3] caniʼbe laabe nga Cristu, ti rey» (Lucas 23:2).
Cumu naca Pilato gobernador stiʼ Roma la? ngue runi guyuu xizaa caníʼcabe ná Jesús naca ti rey. Óraque guyuu Pilato ndaaniʼ palaciu que ne biseendacaa Jesús ne gunabadiidxaʼ laabe: «¿Lii nga rey stiʼ ca judíu la?». Casi ñaca ninabadiidxaʼ laabe: «¿Ñee maʼ bicheeneluʼ ley stiʼ Roma ra guniʼluʼ nácaluʼ ti rey ni cucaalú César la?». Yanna cumu racalaʼdxiʼ Jesús ganna xi gúdxicabe Pilato de laa la? gunabadiidxaʼ laabe: «¿Ñee de lii si nga canabadiidxaluʼ la? o guyuu tu gudxi lii xiixa de naa?» (Juan 18:33, 34).
Pur modo guníʼ Pilato riʼ bisihuinni qué ganna xi cazaaca, peru racalaʼdxiʼ ganna, ngue runi gunabadiidxaʼ: «Nánnaluʼ cadi judíu naa, ¿njaʼ? Xquídxiluʼ ne ca sacerdote principal nga bedanecaʼ lii ra nuaaʼ. ¿Xi bíʼniluʼ?» (Juan 18:35).
Qué ñacalaʼdxiʼ Jesús nucaachiʼ pa guníʼ pa naca o cadi naca rey. Lugar de ngue, nabé bidxagayaa Pilato pur modo bicábibe laa.
-
-
Qué nidxela Pilato ne Herodes donda luguiáʼ JesúsJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 128
Qué nidxela Pilato ne Herodes donda luguiáʼ Jesús
MATEO 27:12-14, 18, 19 MARCOS 15:2-5 LUCAS 23:4-16 JUAN 18:36-38
GUYÉ JESÚS NEZALÚ PILATO NE HERODES
Qué nucaachiʼ Jesús pa naca rey nezalú Pilato. Peru cadi chigucaalú diʼ Reinu stibe guidxi Roma ngue runi rábibe laa: «Cadi naca Reinu stinneʼ parte de guidxilayú riʼ. Pa ñaca Reinu stinneʼ parte de guidxilayú riʼ la? nidinde ca xpinneʼ para cadi ninaazeʼ ca judíu naa. Peru, ni dxandíʼ la? cadi de guidxilayú riʼ Reinu stinneʼ» (Juan 18:36). Qué nucaachiʼ Jesús napa ti Reinu, peru cadi naca ni parte de guidxilayú.
Peru racaláʼdxiruʼ Pilato ganna jma. Ngue runi gunabadiidxabe Jesús: «Yanna yaʼ, ¿rey lii la?». Para gudxi Jesús laabe biaʼsi ngue ni nabe: «Laca lii caniʼluʼ rey naa. Beeda galeʼ ne bendaʼ ndaaniʼ guidxilayú riʼ para guinieeʼ xii nga ni dxandíʼ. Guiráʼ ni nuu pur ni dxandíʼ, rucaadiaga naa» (Juan 18:37).
Cadi tan xadxí gudxi Jesús Tomás: «Naa nga neza, ni dxandíʼ ne guendanabani». Ne biaje riʼ dede Pilato maʼ gunna beeda Jesús lu Guidxilayú para guiníʼ ni dxandíʼ de Reinu stiʼ Dios. Ne qué zusaana Jesús de guiníʼ ni dxandíʼ riʼ neca guuticabe laa. Yanna, gunabadiidxaʼ Pilato laabe: «¿Xii nga ni dxandíʼ yaʼ?». Peru qué racaláʼdxibe gánnabe respuesta ca, purtiʼ maʼ zanda guni juzgarbe Jesús pur ni maʼ binadiágasibe (Juan 14:6; 18:38).
De raqué guyé Pilato ra nuu ca binni ni cabeza fuera de palaciu que. Zándaca nuu Jesús cueʼbe. Ne ndiʼ nga ni gudxi Pilato ca sacerdote principal ne ca binni que: «Maʼ biiyaʼ gastiʼ donda luguiáʼ hombre riʼ». Jmaruʼ si bidxiichi ca binni que ne caniʼcaʼ: «Cusiguiibe binni pur ni canagusiidibe guidubi Judea; bizulube Galilea ne maʼ beedandabe raríʼ» (Lucas 23:4, 5).
Nabé bidxagayaa Pilato tantu cá ca judíu que tema guuticaʼ Jesús. Ngue runi, laga cucaa ca sacerdote principal ne ca ancianu que ridxi, gunabadiidxaʼ Pilato Jesús: «¿Ñee cadi cayunadiágaluʼ xi guiráʼ cugaanicabe luguialuʼ la?» (Mateo 27:13). Neca zaqué qué niníʼ Jesús nin ti diidxaʼ. Nabé bidxagayaa Pilato pabiáʼ tranquilu nuu Jesús neca cugaaniʼ ca judíu que donda ique.
Ora binadiaga Pilato guníʼ ca judíu que «bizulube [Jesús] Galilea», bidii Pilato cuenta de Galilea Jesús. Ngue runi guníʼ íquebe gúnibe ti cosa para cadi guni juzgarbe Jesús. Cumu nanna Pilato beeda Herodes Antipas, gobernador de Galilea, Jerusalén para Pascua que la? biseendabe Jesús ra nuu. Herodes Antipas, xiiñiʼ Herodes el Grande, nga biʼniʼ mandar ugácabe yanni Juan Bautista. Ngue runi ora binadiaga Herodes Antipas cayuni Jesús milagru, guyuu xizaa purtiʼ zácaxa Juan ngue biasa de ladeʼ gueʼtuʼ (Lucas 9:7-9).
Biecheʼ Herodes purtiʼ chiguuya Jesús. Peru cadi para gacané laabe o ganna pa dxandíʼ ni caníʼcabe de laabe, sínuque napa si gana guʼyaʼ laabe ne cabeza «guʼyaʼ gúnibe milagru» (Lucas 23:8). Peru qué niná Jesús ñuni milagru para si gúʼyabe laa. Ne ora gunabadiidxaʼ Herodes laabe qué lica nicábibe laa. Qué ñuulaʼdxiʼ Herodes qué niná Jesús nicabi laa, ngue runi «bizulú biʼniʼ despreciar» laabe ne ca soldadu stiʼ (Lucas 23:11). Bigácucaʼ laabe ti lari sicarú para guni búrlacaʼ laabe. De raqué bidxiguetaʼ Herodes laabe ra nuu Pilato. Neca gúcacaʼ enemigu dxiqué, peru yanna maʼ amigu laacaʼ.
Ne ora biguetaʼ Jesús, biʼniʼ reunir Pilato ca sacerdote principal, ca gobernante ne guiráʼ binni guidxi que, ne rábibe laacaʼ: «Beedanetu hombre riʼ ra nuaaʼ purtiʼ natu cucaabe binni guidxi riʼ gaca rebelde. Peru, laguuyaʼ, maʼ gunabadiidxaʼ laabe nezalutu ne qué nidxelaʼ xiixa ni gusihuinni napa hombre riʼ donda. Nin Herodes qué nidxela donda luguiabe, nga runi bidxiguetaʼ laabe ra nuunu. Laguuyaʼ, qué runi merecer hombre riʼ gatiʼ purtiʼ qué huayuni gastiʼ. Nga runi, zuneʼ castigar laabe ne zundaaʼ laabe» (Lucas 23:14-16).
Nuu Pilato gundaa Jesús purtiʼ bidii cuenta biʼniʼ entregar ca sacerdote que laabe purtiʼ nápacaʼ envidia laabe. Ne laaca nuu Pilato gundaa laabe purtiʼ laga zuba lu tribunal que biseendatidxi xheelaʼ laa: «Cadi gúniluʼ gastiʼ hombre chaʼhuiʼ ca. Purtiʼ nuchiʼ nabé bidxibeʼ lu ti bacaandaʼ pur laabe» (Mateo 27:19).
Nanna Pilato naquiiñeʼ gundaa hombre qué gapa donda riʼ. Peru ¿zúnibe ni la?
-
-
Pilato guníʼ: «¡Laguuyaʼ! ¡Hombre que!»Jesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 129
Pilato guníʼ: «¡Laguuyaʼ! ¡hombre que!»
MATEO 27:15-17, 20-30 MARCOS 15:6-19 LUCAS 23:18-25 JUAN 18:39-19:5
GUYUU PILATO NUNDAA JESÚS
GUNABAʼ CA JUDÍU GUNDAACABE BARRABÁS
BIʼNIʼ BÚRLACABE JESÚS NE GUDÍÑECABE LAA
Maca gudxi Pilato ca binni canabaʼ gatiʼ Jesús que ca diidxaʼ riʼ: «Qué nidxelaʼ xiixa ni gusihuinni napa hombre riʼ donda. Nin Herodes qué nidxela donda luguiabe» (Lucas 23:14, 15). Yanna cuyubi Herodes sti modo gulá Jesús ngue runi gúdxibe ca binni que: «Nápatu costumbre guilaa ti hombre deguyoo lu saa Pascua. Yanna yaʼ, ¿ñee racaláʼdxitu gundaaʼ rey stiʼ ca judíu la?» (Juan 18:39).
Nanna Pilato deguyoo ti hombre láʼ Barrabás, ni naca ti gubaanaʼ, rucaalú gobiernu ne ruuti binni. Ngue runi gunabadiidxabe laacaʼ: «¿Tu laa racaláʼdxitu gundaaʼ: Barrabás la? o Jesús, ni rábitu Cristu?». Peru cumu bicuudxi ca sacerdote principal que ca binni que ngue runi gunábacaʼ guilaa Barrabás ne cadi Jesús. Peru gunabadiidxaʼ Pilato laacaʼ sti biaje: «¿Tu tobi de guirópacabe racaláʼdxitu gundaaʼ?». Para bicabi ca binni que: «¡Barrabás!» (Mateo 27:17, 21).
Peru Pilato nuu gundaa Jesús, ngue runi gunabadiidxaʼ laacabe: «Yanna, ¿xi guneniaʼ Jesús, ni rábitu Cristu yaʼ?» Guiracaʼ bicábicaʼ: «¡Bicaa laabe lu yaga!» (Mateo 27:22). ¡Qué rituí lú ca binni riʼ purtiʼ canábacaʼ gatiʼ ti hombre ni qué gapa donda! Para ná Pilato: «Peru ¿xiñee yaʼ? ¿Xi cosa malu biʼniʼ hombre riʼ? Qué runi merecerbe gátibe purtiʼ qué nidxelaʼ donda luguiabe. Nga runi, zuneʼ castigar laabe ne zundaaʼ laabe» (Lucas 23:22).
Neca biʼniʼ Pilato stipa gundaa Jesús, laga jma reciu cucaa ca binni que ridxi: «¡Bicaa laabe lu yaga!» (Mateo 27:23). Maʼ bicaa ca líder stiʼ ca religión que ca binni que gúnicaʼ bulla ne guinábacaʼ gatiʼ Jesús. Peru cadi ti binni malu canábacabe gatiʼ o tuuxa ni ruuti binni, sínuque ti binni qué gapa donda ne ni bidxaagalúcabe casi rey ndaaniʼ guidxi Jerusalén raca gaayuʼ gubidxa. Qué gánnanu pa nuu ca discípulo stiʼ Jesús raqué. Peru pa nuucabe raqué la? qué niníʼcabe nin ti diidxaʼ ti cadi guʼyaʼ binni laacabe.
Cumu biiyaʼ Pilato qué ganda guni gastiʼ, purtiʼ laga jma cadxiichi ca binni que la? gucuaa caadxi nisa ne gudiibiʼ náʼ nezalú ca binni que ne ná: «Qué gapaʼ donda pa gatiʼ hombre riʼ. Maʼ laatu gúʼyatu xi gúnitu». Peru qué nuchaa ca binni que ni cá íquecaʼ ne nacaʼ: «¡Luguiadu ne luguiáʼ ca xiiñidu guiaana rini stibe!» (Mateo 27:24, 25).
Biʼniʼ Pilato ni ná ca binni que lugar de ñuni ni jneza. Ngue runi bindaa Barrabás, casi ná ca binni que, ne biʼniʼ mandarbe gáxhacabe xhaba Jesús ne cúʼcabe chicote laa.
Despué de gudíñecabe Jesús yené ca soldadu que laabe ra palaciu stiʼ gobernador que. De raqué guca reunir interu tropa stiʼ ca soldadu que ne biʼniʼ seguircaʼ gudíñecaʼ Jesús. Bíʼnicaʼ ti corona de guichi ne guluucaʼ ni íquebe. Bigaasacaʼ ti ubaguí nabe ladu derechu ne bigacucaʼ laabe ti lari moradu, casi lari racu ca rey, ne nacaʼ rábicaʼ laabe: «¡Viva, rey stiʼ ca judíu!» (Mateo 27:28, 29). Laaca bichá xhínnicaʼ lube ne gudápacaʼ ruaabe. De raqué gúxhacaʼ laabe ubaguí que ne cugázecaʼ ni íquebe ne cada ugazecaʼ ni íquebe riaaziʼ corona de guichi que jma.
Nabé bidxagayaa Pilato ora biʼyaʼ neca guizáʼ maʼ bininá ca soldadu que Jesús, peru nuube tranquilu ne qué niniʼbe gastiʼ, ngue runi sti biaje ca gucalaʼdxiʼ Pilato nundaa Jesús para cadi gaʼniʼ donda ique. Ne gúdxibe ca binni que: «¡Lagucaadiaga! Zeedaniaʼ laabe para gánnatu qué nidxelaʼ donda luguiabe». Zándaca guníʼ ique Pilato nudii ca binni que lugar nilaa Jesús ora ñuuyacaʼ modo maʼ gudíñecabe laa ne pabiáʼ naze rini. Laga zuhuaa Jesús nezalú ca binni que, ná Pilato: «¡Laguuyaʼ! ¡Hombre que!» (Juan 19:4, 5).
Neca guizáʼ maʼ gucaná Jesús, peru nuube tranquilu ne qué niniʼbe gastiʼ. Pur modo guníʼ Pilato bisihuinni runi respetar Jesús ne cayáʼ laabe.
-
-
Zinécabe Jesús lugar ra chiguuticabe laaJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 130
Zinécabe Jesús lugar ra chiguuticabe laa
MATEO 27:31, 32 MARCOS 15:20, 21 LUCAS 23:24-31 JUAN 19:6-17
GUCALAʼDXIʼ PILATO NUNDAA JESÚS
GUNÍʼCABE GATIʼ JESÚS NE ZINÉCABE LAA RA CHIGATI
Neca guizáʼ gudíñecabe Jesús ne maʼ biʼniʼ búrlacabe laa, ne laaca maʼ biraruʼ ni biʼniʼ Pilato para gundaa laabe, peru ca sacerdote principal ne ca binni que canábacaʼ gátibe. Ne cucaa ca binni que ridxi: «¡Bicaa laabe lu yaga! ¡Bicaa laabe lu yaga!». Para bicabi Pilato laacabe: «Lachiné laabe ne laguuti laabe, purtiʼ qué nidxelaʼ donda luguiabe» (Juan 19:6).
Qué ganda gucuudxi ca judíu que Pilato maʼ bicheené Jesús ley stiʼ gobiernu ne naquiiñeʼ gatiʼ. Ngue runi yanna caníʼcabe maʼ bicheenebe ley stiʼ religión sticaʼ. Biguetaʼ bigaanicabe donda ique Jesús caniʼbe contra Dios, cásica guníʼcabe nezalú Sanedrín que. Nácabe: «Nápadu ti ley, ne según ley stidu la? naquiiñeʼ gátibe, purtiʼ bíʼnibe laabe xiiñiʼ Dios» (Juan 19:7). Qué huayunadiaga Pilato ni caníʼcabe riʼ.
Para guyuu Pilato ndaaniʼ palaciu que sti biaje ne cuyubi modo gundaa hombre ni guizáʼ maʼ bininácabe riʼ ne pur hombre riʼ dede bidxibi xheelaʼ Pilato lu bacaandaʼ (Mateo 27:19). Bidxagayaa Pilato ora binadiaga ná ca judíu que caníʼ hombre riʼ «xiiñiʼ Dios» laa. Nanna Pilato de Galilea Jesús (Lucas 23:5-7). Neca zaqué gunabadiidxabe laa: «¿Padé lii pue?» (Juan 19:9). Zándaca ni nuu Pilato ganna nga pa bibani Jesús guibáʼ ante gueeda lu Guidxilayú o pa nácabe ti dios.
Maʼ gudxi Jesús Pilato naca rey, peru cadi de guidxilayú riʼ Reinu stiʼ. Ngue runi maʼ qué ñabi laabe gastiʼ. Peru bidxiichi Pilato xiñee qué nicabi Jesús laa ngue runi ná rabi laabe: «¿Qué naluʼ guiníʼneluʼ naa la? ¿Ñee qué gánnaluʼ napaʼ autoridad para guuteʼ lii o gundaaʼ lii la?» (Juan 19:10).
Para bicabi Jesús laabe: «Qué ñápaluʼ nin ti autoridad luguiaʼyaʼ pa ñaca qué nudii Dios ni lii. Nga runi, hombre ni biʼniʼ entregar naa lu naluʼ jma napa pecadu que lii» (Juan 19:11). Zándaca cadi caníʼ Jesús de ti binni si. Zándaca ni nabe nga jma napa Caifás, ca binni cayuni apoyar laa ne Judas donda que Pilato.
Bidxagayaabe ca diidxaʼ guníʼ Jesús que ne pabiáʼ tranquilu nuu, ngue runi jmaruʼ si cadxíbibe pa dxandíʼ naca Jesús ti dios, ne sti biaje ca cuyúbibe modo gundaabe laa. Peru caníʼ ca judíu que xiixa ni zándaca laaca cuchibi Pilato: «¡Pa gundaaluʼ hombre ca, cadi xhamíguluʼ César! ¡Guiráʼ tu guni laa rey rucaalú César!» (Juan 19:12).
Para guleebe Jesús fuera sti biaje, guribe lu tribunal que ne gúdxibe ca binni que: «¡Laguuyaʼ! ¡Rey stitu!». Peru sti biaje ca cucaa ca binni que ridxi: «¡Gulee laabe raríʼ! ¡Gulee laabe raríʼ! ¡Bicaa laabe lu yaga!». Gunabadiidxaʼ Pilato laacabe: «¿Guuteʼ rey stitu la?». Neca maʼ xadxí de cuquiichináʼ ca romanu ca judíu, peru ca sacerdote principal que bicábicaʼ: «César si nga rey stidu, ne guirútiruʼ» (Juan 19:14, 15).
Qué gapa Pilato valor para gucaalú ca judíu que, ngue runi bíʼnibe ni nacaʼ ne biʼniʼ entregarbe Jesús laacaʼ para guuticabe laa. Para gulee ca soldadu que lari moradu que ládibe ne bigácucaʼ laabe xhábabe, zinecaʼ laabe ne bicaacaʼ laabe guabe yaga ra chiguuticaʼ laabe.
Bizaaca ndiʼ viernes 14 de nisán, biaʼ galaa dxi. Dede jueves siadóʼ que caʼruʼ gasi Jesús ne guizáʼ maʼ bininácabe laa. Ngue runi biʼniʼ obligar ca soldadu que ti hombre zidiʼdiʼ nezaqué láʼ Simón de Cirene (ti guidxi de África), guáʼ yaga que dede chindaneni lugar ra chiguuticabe Jesús. Zinanda stale binni guidxi que Jesús. Nuu tu laa zigapa xpechu de tantu nuu yuubaʼ ladxidoʼcaʼ ne ziyuunacaʼ pur ni cazaaca que.
Óraque gudxi Jesús ca gunaa ni cayuunaʼ que: «Ca xiiñidxaapaʼ Jerusalén, cadi gúʼnatu pur naa. Mejor laguunaʼ pur laatu ne pur ca xiiñitu; purtiʼ zedandá dxi zaníʼ binni: “¡Dichosa ca gunaa ni qué ñanda ñaca xiiñiʼ, ca gunaa ni qué ñapa xiiñiʼ ne ca gunaa ni qué nugadxi!”. Óraque zabi binni ca dani “¡Laguiaba luguiadu!” ne zábicaʼ ca danihuiiniʼ “¡Laguchii laadu!”. Pa runi binni ca cosa riʼ ora nagáʼ nuu yaga, ¿xi gaca ora maʼ bibidxi ni yaʼ?» (Lucas 23:28-31).
Caníʼ Jesús de ca judíu. Purtiʼ zeeda gácacaʼ casi ti yaga ni caʼruʼ guibidxi, purtiʼ nuuruʼ Jesús ládecaʼ ne nuuruʼ caadxi judíu ni cayapa fe laabe. Peru ora gatiʼ Jesús ne guiree ca discípulo stibe lade religión stiʼ ca judíu, ziaana guidxi Israel casi ti yaga ni maʼ bibidxi. Nabé zuunaʼ stale judíu ora iquiiñeʼ Dios ejércitu stiʼ Roma para guni castigar guidxi que.
-
-
Bicaacabe ti rey ni qué gapa donda lu yagaJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 131
Bicaacabe ti rey ni qué gapa donda lu yaga
MATEO 27:33-44 MARCOS 15:22-32 LUCAS 23:32-43 JUAN 19:17-24
BICAACABE JESÚS LU YAGA
CAYUNI BÚRLACABE JESÚS ORA BÍʼYACABE LETRERU CÁ XAÍQUE
BIʼNIʼ PROMETER JESÚS TI HOMBRE ZABANI NDAANIʼ PARAÍSU LU GUIDXILAYÚ
Ziné ca soldadu que Jesús ti lugar riaana gaxha de guidxi que, ra chiguuticabe laabe né xhupa gubaanaʼ. Lugar riʼ lani Gólgota o Lugar stiʼ Calavera ne «de zitu» rihuinni ni (Marcos 15:40).
Yendásicabe raqué, gúxhacabe xhaba Jesús ne xhupa hombre chigati riʼ ne bidiicabe laacaʼ vinu nuchaʼ mirra ne ti guixi nandáʼ. Naca ni ti droga. Zándaca ca gunaa de Jerusalén runi preparar ni, ne rudii ca romanu ni ca ni chigati para cadi tan guni sentircaʼ yuubaʼ. Peru biʼniʼ prueba si Jesús ni, qué niná ñeʼ ni purtiʼ nuu gudii cuenta de ni cazaaca. Racaláʼdxibe chuʼbe consciente ne gácabe leal dede ora gátibe.
De raqué bicaacabe Jesús lu yaga (Marcos 15:25). Bitaabi ca soldadu que clavu nabe ne ñeebe lu yaga que, gudiʼdiʼ ca clavu que dxita ládibe, ¡nanna pabiáʼ naná yuubaʼ biʼniʼ sentir Jesús óraque! Ne ora gundísacabe yaga que jmaruʼ si naná yuubaʼ biʼniʼ sentirbe, purtiʼ bixheleʼ ca herida que jma pur pesu stibe. Peru qué nidindené Jesús ca soldadu riʼ. Laga gunábabe Dios: «Bixhozeʼ, biʼniʼ perdonar laacabe purtiʼ qué gánnacabe xi cayúnicabe» (Lucas 23:34).
Ora ruuti ca romanu ti binni malu, nápacaʼ costumbre gucaacaʼ ti letreru ra cá xiñee gútibe. Biaje riʼ bicaa Pilato ti letreru ni ná: «Jesús de Nazaret, rey stiʼ ca judíu». Bicaabe ni lu diidxaʼ hebreu, latín ne griegu ti ganda guʼndaʼ guirá binni ni. Bicaa Pilato letreru riʼ sicaríʼ para gusihuinni cadxiichiné ca líder stiʼ ca religión que purtiʼ guizáʼ gucuacaʼ tema gatiʼ Jesús. Peru laaca bidxiichi ca sacerdote principal que ngue runi gúdxicaʼ Pilato: «Cadi gucaaluʼ “Rey stiʼ ca judíu”, sínuque guniʼbe “Naa nga rey stiʼ ca judíu”». Peru qué niná diʼ Pilato niguítecabe laa biaje riʼ ne gudxi laacabe: «Ni maʼ bicaaʼ la? maʼ bicaaʼ» (Juan 19:19-22).
Ne guiráʼ ca ni gudiʼdiʼ raqué bizulú cayuni búrlacaʼ ne caguu dicaʼ Jesús ne cuniibi íquecaʼ, nacaʼ: «¡Njaa laa! Lii, ni ná zuxhá templu que ne zucuí ni chonna si gubidxa, biete de lu yaga ca ne bilá laca lii». Ngueca caníʼ ca sacerdote que ne guizáʼ cadxiichicaʼ, ne laani nga ni guníʼcabe dxi guca juzgar Jesús nezalú Sanedrín. Laacabe ne ca escriba laaca biʼniʼ búrlacabe Jesús ne guníʼcabe entre laacabe: «Yanna guiete Cristu, rey stiʼ Israel, de lu yaga. Ora guidúʼyadu ni, zuni credu» (Marcos 15:29-32). Dede né ca gubaanaʼ ni cá ladu derechu ne ladu bigaʼ stibe guluudicaʼ laabe, neca Jesús si nga qué gapa donda de lade guirácabe.
Dede guidapaʼ soldadu que biʼniʼ burla laabe. Zándaca maʼ güeʼcaʼ vinu naíʼ que ne para guxídxicaʼ Jesús cusigaanacaʼ ne cudiicaʼ laabe vinu neca nánnacaʼ qué zanda guinaazebe ni. Cumu nánnacaʼ xi ná letreru cá íquebe que la? nacaʼ rábicaʼ laabe: «Pa lii nga rey stiʼ ca judíu, bilá laca lii» (Lucas 23:36, 37). Guendaridxagayaa ¿njaʼ? Cayuni búrlacabe ne caguu dícabe hombre ni bisihuinni laa nga neza, ni dxandíʼ ne guendanabani. Neca zacá biʼniʼ huantar Jesús guiráʼ ni ne qué nidíndenebe ca judíu cayuuyadxí laabe, ca soldadu romanu ni cusituí lube nin ca binni qué iquiiñeʼ cá cueʼbe.
Despué gucuaa ca soldadu que xhaba Jesús, bíʼnicaʼ ni tapa ndaa ne guleecaʼ suerte para gúʼyacaʼ xi gaca tocar laacaʼ. Peru túnica stibe o lari ni rácube xagueteʼ, jma risaca tela riʼ purtiʼ «qué gapa ra diʼbaʼ, purtiʼ de ti pieza si ni». Ngue runi ná ca soldadu que: «Cadi guichézanu ni. Cueenu suerte para guidúʼyanu tu guiaanané ni». Guca ni zaqué para gaca cumplir ni cá lu Stiidxaʼ Dios: «Gudiizicabe ca lari stinneʼ ne guleecabe suerte lu xhabaʼ» (Juan 19:23, 24; Salmo 22:18).
Peru tobi de ca gubaanaʼ que bidii cuenta dxandíʼ naca Jesús rey ngue runi gudindenebe sti gubaanaʼ que: «¿Ñee qué ridxíbiluʼ Dios nin ne cayaca castigarluʼ casi cayaca castigar hombre riʼ la? Para laanu la? biaʼsi castigu riʼ, purtiʼ runi merecernu ni pur ca cosa ni maʼ bíninu; peru hombre riʼ qué huayuni nin ti cosa malu». Ne gunábabe Jesús: «Bietenalaʼdxiʼ de naa ora guiuuluʼ lu Reinu stiluʼ» (Lucas 23:40-42).
Para bicabi Jesús laabe: «Dxandíʼ ni chitidxeʼ lii yannadxí: ziuuneluʼ naa ndaaniʼ Paraísu» (Lucas 23:43). Maʼ gadxé ni biʼniʼ prometer Jesús hombre riʼ que ni biʼniʼ prometer ca apóstol stiʼ. Purtiʼ gúdxibe laacaʼ zabínecaʼ laabe lu trono lu Reinu ni nuu guibáʼ (Mateo 19:28; Lucas 22:29, 30). Zándaca binadiaga gubaanaʼ riʼ de jardín ni bizáʼ Jehová para Adán ne Eva ne ca xiiñiʼ. Yanna, neca gatiʼ hombre riʼ napa esperanza guibani ndaaniʼ Paraísu lu Guidxilayú riʼ.
-
-
«Dxandíʼ peʼ Xiiñiʼ Dios hombre riʼ»Jesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 132
«Dxandíʼ peʼ xiiñiʼ dios hombre riʼ»
MATEO 27:45-56 MARCOS 15:33-41 LUCAS 23:44-49 JUAN 19:25-30
GUTI JESÚS LU YAGA
BIZAACA STALE COSA ORA GÚTIBE
Maʼ galaa dxi ngue (hora sexta). Málasi «bicahui guidubi región» que hasta biaʼ las tres de la tarde (hora novena) (Marcos 15:33). Cadi pur ti eclipse nga guyuu guelacahui riʼ, purtiʼ ora nuu luna nueva nga raca eclipse, ne riuu luna llena ca dxi raca Pascua. Ne laaca chupa chonna minutu si rindaa ti eclipse, peru guelacahui riʼ guizáʼ bindaa ni. Nga runi nánnanu Dios nga guluu guelacahui riʼ.
¿Ruxuíʼluluʼ ximodo biʼniʼ sentir ca binni ni cayuni burla Jesús que la? Lu guelacahui que bidxiña tapa gunaa ra nuu Jesús: jñaa Jesús, Salomé, María Magdalena ne María jñaa apóstol Santiago ni Nahuiiniʼ.
Nuu apóstol Juan ne jñaa Jesús «cueʼ yaga» ra cá que. Guizáʼ nuu María triste, ne cayuni sentir casi ñaca didilaagaʼ ti «espada ziuulaʼ» xhialma, purtiʼ cayuuyaʼ pabiáʼ feu cayacaná xiiñiʼ ni bisiniisi ne ni guluu ndaaniʼ náʼ (Juan 19:25; Lucas 2:35). Neca guizáʼ cayuubaʼ Jesús, peru nuu xizaa pur jñaa. Ngue runi, bíʼnibe stipa biniibi íquebe neza ra nuu Juan, ne gúdxibe María: «¡Gunaa, racá nuu xiiñiluʼ!». Óraque biniibi íquebe neza ra nuu María, ne gúdxibe Juan: «¡Racá nuu jñaaluʼ!» (Juan 19:26, 27).
Gunabaʼ Jesús xa apóstol ni nabé nadxii que gapa jñaabe, zándaca maʼ viuda jñaabe. Nanna Jesús qué runi cré ca biʼchiʼ laa, xcaadxi xiiñiʼ María. Ngue runi, bizaaláʼdxibe gapa jñaabe ni iquiiñeʼ ne cadi gusaana de guiziidiʼ de Dios. ¡Sicarú ejemplu bisaana Jesús para laanu!
Ora mayaca ganda las tres de la tarde, guníʼ Jesús: «Cayateʼ nisa». Zacá guca cumplir ni cá lu Stiidxaʼ Dios (Juan 19:28; Salmo 22:15). Raqué bidii Jesús cuenta maʼ bisaana Bixhoze laa para guihuinni pa zaca leal dede ora gatiʼ. De raqué, bicaa Jesús ti ridxi reciu, zándaca lu diidxaʼ arameu ni riníʼcabe Galilea: «Éli, Éli, ¿láma sabajtháni?», ni raca traducir casi «Dios stinneʼ, Dios stinneʼ, ¿xiñee bisaanuʼ naa pue?». Ora binadiaga chupa chonna ni nuu raqué ni guniʼbe riʼ, qué ñénecaʼ ne bizulú guniʼcaʼ: «¡Laguuyaʼ, cucaabe ridxi Elías!». Nagueendaca bixooñeʼ tobi de laacaʼ ne bigadxe ti esponja de vinu naíʼ, guluu ni lu ti ubaguí ne bichiña ni ra nuu Jesús para gueʼ ni. Peru caníʼ xcaadxi binni que: «¡Zaa nuube! Guidúʼyanu pa gueedandeteʼ Elías laabe» (Marcos 15:34-36).
De raqué bicaa Jesús ti ridxi reciu: «¡Maʼ guca cumplir ni!» (Juan 19:30). Dxandíʼ peʼ biʼniʼ cumplir Jesús guiráʼ ni biʼniʼ mandar Bixhoze laa guni lu Guidxilayú. Ne últimu, guníʼ Jesús: «Bixhozeʼ, lu naluʼ rusaanaʼ espíritu stinneʼ» (Lucas 23:46). Zaqué bisihuinni Jesús nuu seguru zusibani Jehová laa sti biaje. Guníʼ si Jesús ca diidxaʼ que, gundeteʼ ique ne guti.
Ne málasi guca ti xu roʼ ne gundaa ni ca guié que. Dede bixheleʼ ni caadxi baʼ ni nuu fuera de guidxi Jerusalén, ne biree cuerpu stiʼ ca binni nuu ndaaniʼ ca baʼ que. Ne ca binni ni biʼyaʼ ca cuerpu que, biuucaʼ «ndaaniʼ guidxi Jerusalén» ne guniʼcaʼ guiráʼ ni cazaaca (Mateo 27:51-53).
Guti si Jesús, gureza cortina ziuulaʼ ne nanaa ni runi separar Santo ne Santísimo ni nuu ndaaniʼ templu stiʼ Dios, gúcani chupa ndaa dede luguiáʼ hasta xagueteʼ. Ndiʼ bisihuinni pabiáʼ cadxiichiné Dios ca binni ni biiti Xiiñiʼ. Ne laaca pur ni bizaaca riʼ, maʼ zanda chuʼ caadxi binni ndaaniʼ Santísimo, ni runi representar guibáʼ (Hebreos 9:2, 3; 10:19, 20).
Guizáʼ bidxibi ca binni que. Ne oficial stiʼ ejércitu ni cayuuyaʼ Jesús que guníʼ: «Dxandíʼ peʼ Xiiñiʼ Dios hombre riʼ» (Marcos 15:39). Zándaca biiyaʼ oficial riʼ ora biʼniʼ juzgar Pilato Jesús, ne binadiaga ora gunabadiidxacabe pa dxandíʼ xiiñiʼ Dios Jesús. Yanna maʼ nuube seguru naca Jesús ti hombre nachaʼhuiʼ ne dxandíʼ Xiiñiʼ Dios laa.
Ne xcaadxi binni ni biʼyaʼ ni bizaaca raqué, biguétacaʼ ra lídxicaʼ ne «zigápacaʼ xpéchucaʼ», purtiʼ cayuubaʼ ladxidoʼcaʼ ne catuí lucaʼ (Lucas 23:48). Lade ca binni ni biʼyaʼ ni bizaaca riʼ, nuu caadxi gunaa xpinni Jesús raqué, ni yenanda laabe lu ca viaje biʼniʼ. Laaca guizáʼ gucaná ladxidoʼcaʼ pur ca cosa bizaacaʼ que.
-
-
Biʼniʼ preparárcabe cuerpu stiʼ Jesús ne guluucabe laa ndaaniʼ ti baʼJesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
-
-
CAPÍTULO 133
Biʼniʼ preparárcabe cuerpu stiʼ Jesús Ne guluucabe laa ndaaniʼ ti baʼ
MATEO 27:57-28:2 MARCOS 15:42-16:4 LUCAS 23:50-24:3 JUAN 19:31-20:1
GUNDÉTECABE CUERPU STIʼ JESÚS LU YAGA
BIʼNIʼ PREPARÁRCABE CUERPU STIBE PARA ENTIERRU
GUIRUTIʼ NUU NDAANIʼ BAʼ QUE ORA YENDÁ CA GUNAA QUE
Mayaca guiluxe 14 de nisán que, ne ra guiaaziʼ Gubidxa, zuzulú sábadu 15 de nisán. Maʼ guti Jesús, peru ca gubaanaʼ cá cueʼbe que caʼruʼ gáticaʼ. Ley que ná: «Cadi naquiiñeʼ guiaana xcuerpu gueʼtuʼ ca lu yaga guidubi gueelaʼ; dxi queca naquiiñeʼ gucaachiluʼ laabe» (Deuteronomio 21:22, 23).
Viernes nga dxi raca preparación, dxi que nga runi ca binni que guendaró para sti dxi que ne riguucaʼ listu guiráʼ ni chiguiquiiñecaʼ dxi sábadu, purtiʼ ora maʼ bizulú dxi riʼ maʼ qué zanda gúnicaʼ xiixa. Peru biaje riʼ guiaaziʼ si Gubidxa ne guzulú sábadu que, zácani ti «dxi roʼ» (Juan 19:31). 15 de nisán que nga primé dxi raca Saa stiʼ Pan sin Levadura. Ne gadxe dxi rindaa saa riʼ. Neca intiica si dxi guiaba ni, siempre ruuyacabe ni casi ti sábadu (Levítico 23:5-7). Peru lu iza 33, biaba 15 de nisán que ti sábadu, ngue runi rábicabe ni «dxi roʼ».
Ngue runi gunabaʼ ca judíu Pilato cuza ñee Jesús ne guiropaʼ gubaanaʼ que ti gáticaʼ nagueenda. Purtiʼ zaqué maʼ qué zanda guicaacabe bi. Para guluza ca soldadu que ñee ca gubaanaʼ que, peru qué nigúzacabe ñee Jesús purtiʼ zándaca maʼ guti. Zaqué nga guca cumplir profecía ni zeeda lu Salmo 34:20: «Laa cayapa dxita ládibe; nin tobi de laacani qué zache».
Para guʼyaʼ ca soldadu que pa dxandíʼ maʼ guti Jesús, bicuí tobi de laacaʼ ti lanza cueʼ tíʼxhibe dede bilá nindá ni ladxidoʼbe. Oraqueca biree rini ne nisa (Juan 19:34). Zaqué guca cumplir profecía riʼ: «Zuuyadxícabe ni gurí ti lanza cueʼ tiʼxhiʼ» (Zacarías 12:10).
Ora bizaaca ca cosa riʼ, nuu José ti «hombre ricu» de guidxi Arimatea, lade Sanedrín (Mateo 27:57). Nácabe naca hombre riʼ «ti hombre nachaʼhuiʼ ne runi ni jneza» ne cabézabe Reinu stiʼ Dios ne laaca nácabe «ti discípulo stiʼ Jesús, peru nagaʼchiʼ purtiʼ ridxibi ca judíu». Ne laaca «qué ñuube de acuerdu né plan biʼniʼ Tribunal que contra Jesús» (Lucas 23:50; Marcos 15:43; Juan 19:38). Peru biaje riʼ, né stale valor guyebe ne gunábabe Pilato cuerpu stiʼ Jesús. Ngue runi biseendacaa Pilato oficial stiʼ ejércitu que para gabi laabe pa maʼ guti Jesús. De raqué bidii Pilato permisu José chiné cuerpu stiʼ Jesús.
Gundeteʼ José cuerpu stiʼ Jesús ne bichenda ni ti lari de lino chaʼhuiʼ ni guziʼ. Zaqué nga cayuni prepararbe cuerpu stiʼ Jesús para entierru stiʼ. Laaca gucané Nicodemo laabe, «xa hombre guyé ra nuu Jesús ti huaxhinni» (Juan 19:39). Né Nicodemo biaʼ 33 kilu mirra nuchaʼ áloe. Ne bíʼnicabe según costumbre napa ca judíu ora chigucaachicaʼ ti gueʼtuʼ, bichéndacabe cuerpu stiʼ Jesús ti lari ne guluucabe ni guixi rindáʼ naxhi.
Cumu napa José ti baʼ nacubi, ni gulaa lu guié la? raqué gudíxhecabe cuerpu stiʼ Jesús ne biseegube ti guié ngola ruaa baʼ que. Nabé nagueenda bíʼnicabe guiráʼ ngue ante guzulú sábadu que. Zándaca né María Magdalena ne María jñaa Santiago ni Nahuiiniʼ nga gucané para biʼniʼ preparárcabe cuerpu stiʼ Jesús para entierru. Ziguxooñeʼ ca gunaa riʼ «para guni preparárcabe guixi rindáʼ naxhi ne aceite rindáʼ naxhi» para cuʼcaʼ cuerpu stiʼ Jesús tidiʼ si sábadu que (Lucas 23:56).
Sti dxi que, sábadu, guyé ca sacerdote principal ne ca fariseu que ra nuu Pilato ne gúdxicaʼ laabe: «Rietenaláʼdxidu guníʼ hombre rusiguii que dxi nabani: “Ziasaʼ lu guionna gubidxa”. Nga runi, biseendaʼ tu chigapa baʼ que dede ra guizaa chonna gubidxa, ti cadi gueeda ca discípulo stibe cuánacaʼ laabe ne gábicaʼ binni guidxi: “¡Maʼ biásabe lade gueʼtuʼ!”. Ne jmaruʼ si zusiguiicaʼ biaje riʼ que primé que». Para ná Pilato rabi laaca: «Laguicaa ti grupu de soldadu; laché ne lagapa dxiichiʼ ni» (Mateo 27:63-65).
Domingu, siadóʼ guieʼruʼ, guyé María Magdalena, María jñaa Santiago ne xcaadxi gunaa ra baʼ stiʼ Jesús zinduucaʼ guixi rindáʼ naxhi cuerpu stiʼ Jesús. Ne nacaʼ: «¿Tu gacané laanu guiree guié ni nutaaguʼ ruaa baʼ ca pue?» (Marcos 16:3). Peru guca ti xu. Ne laaca beeda ti ángel stiʼ Dios bituubaʼ guié que, maʼ qué guinni ca soldadu cayapa baʼ que ne maʼ guirutiʼ nuu ndaaniʼ baʼ que.
-