-
Xi zuuyaluʼ lu ca guendaridagulisaa stiduTuu nga cani cayuni ni na Jiobá ca dxi riʼ
-
-
NDAA 5
Xi zuuyaluʼ lu ca guendaridagulisaa stidu
Argentina
Sierra Leona
Bélgica
Malasia
Stale binni maʼ bisaana de cheʼ yuʼduʼ stiʼ purtiʼ qué rusiidicabe laacaʼ xi racalaʼdxiʼ Dios ne qué riguixhedxícabe ladxidoʼcaʼ. Yanna, xiñee naquiiñeʼ cheluʼ ca guendaridagulisaa stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá yaʼ. Xi zabeenduluʼ pa cheluʼ racá yaʼ.
Ziuuluʼ lade binni nayecheʼ ne binni nachaʼhuiʼ. Lu primé siglu que laaca guyuu neza binni ridagulisaa ne raqué nga guyé ca xpinni Cristu para biʼniʼ adorarcaʼ Dios, biindacaʼ Biblia ne guluusaacaʼ gana laacaʼ (Hebreos 10:24, 25). Ora bidagulisaanécabe ca xpinni Cristu biʼniʼ sentírcabe nuucabe lade ca xhamígucabe ni dxandíʼ nadxii laacabe (2 Tesalonicenses 1:3; 3 Juan 15). Zacaca nga rúnidu yanna ne laaca runi sentirdu nayecheʼ ora ridagulisaadu.
Zabeenduluʼ ni galán ora gúniluʼ ni na Biblia. Cásica ruzeeteʼ Biblia biʼniʼ ca xpinni Cristu dxiqué, zacaca nga rúnidu yanna purtiʼ ra ridagulisaadu ca laaca rié hombre, gunaa ne xcuidihuiiniʼ para gucaadiágadu ca maestru ni nanna gusiidiʼ. Ne laacaʼ racanecaʼ laadu guiénedu ximodo gúnidu ni na Biblia lu xquendanabánidu (Deuteronomio 31:12; Nehemías 8:8). Guiráʼ cani rié ca guendaridagulisaa riʼ zanda guicábicaʼ ora tiidiʼ ca ndaa ra rinabadiidxacabe, laaca zanda gúʼndacabe diidxaʼ riuundaʼ ne ora rúnicabe ca nga racanécani laacabe guiníʼcabe ni runi crécabe (Hebreos 10:23).
Zanda iguidxi fe ni nápaluʼ Dios. Apóstol Pablu bicaa ra nuu tobi de ca neza binni ridagulisaa ni guyuu dxi bibani. Laabe guniʼbe: «Napa stale gana guuya laatu [...]. Ne zacá zacané saa nu pur fe stinu, purti zacané tu naa pur fe stitu, ne zacaniá laatu pur fe stinneʼ» (Romanos 1:11, 12). Ora guidxaagadu xcaadxi xpinni Cristu ra raca ca guendaridagulisaa riʼ racaneni iguidxi fe stidu ne gudiʼdu cuenta pabiáʼ risaca guibánidu casi ti xpinni Cristu.
Runi invitardu lii cheluʼ ora gaca guendaridagulisaa stidu sti biaje ti gúʼyaluʼ dxandíʼ zacá ni. Nabé sicarú modo zadxaagaludu lii. Qué riguixe diʼ binni para cheʼ ca guendaridagulisaa riʼ ne qué rinábadu guna racá.
Xi ejemplu rinándadu ora rúnidu ca guendaridagulisaa stidu.
Xi ribeendudu ora chuudu ca guendaridagulisaa ra rié ca xpinni Cristu.
-
-
Xi ribeendudu ora ridxaagadu ca xpinni CristuTuu nga cani cayuni ni na Jiobá ca dxi riʼ
-
-
NDAA 6
Xi ribeendudu ora ridxaagadu ca xpinni Cristu
Madagascar
Noruega
Líbano
Italia
Laadu, ca testigu stiʼ Jiobá qué rusaana de chuudu ca guendaridagulisaa stidu, neca tiididu lade guiʼxhiʼ o neca nabé feu nuu tiempu. Xiñee qué rusaanadu de chuudu ca guendaridagulisaa ca neca ridxaagaludu guendanagana ne neca nabé maʼ bidxágadu despué de maʼ bínidu dxiiñaʼ yaʼ.
Racaneni laadu chuʼdu galán. Apóstol Pablu bizeeteʼ pabiáʼ naquiiñeʼ cheʼ ca xpinni Cristu ca guendaridagulisaa ora bicaabe ca diidxaʼ riʼ: «Ucáʼ ique nu acané saa nu» (Hebreos 10:24). Para gúnidu nga la? caquiiñeʼ gunibiáʼsaadu. Ora runibiaʼdu xcaadxi binni ridagulisaa, ridúʼyadu maʼ gudíʼdicabe lu ca guendanagana cadídidu ne zanda gacanécabe laadu gudxíʼludu cani.
Racaneni laadu guidxéladu binni ni dxandíʼ xhamígudu. Ca binni ni ridxaagadu lu ca guendaridagulisaa riʼ qué runibiáʼsidu laacabe, sínuque dxandíʼ xhamígudu laacabe. Ne nuu tiru laaca rúnidu xiixa cosa para chuʼdu nayecheʼ. Xi ribeendudu ora gúnidu zacá yaʼ. Racaneni laadu gusisácadu ca xhamígudu ne gannaxhiisaadu ti chuʼdu tobi si. Ne ora maʼ cadxaagalú xcaadxi xpinni Cristu guendanagana, nagueendaca racanedu laacabe purtiʼ dxandíʼ xhamígudu laacabe (Proverbios 17:17). Ora guidxaagadu guiráʼ ca binni ridagulisaa, rusihuínnidu dxandíʼ rizaaláʼdxisaadu (1 Corintios 12:25, 26).
Runi invitardu lii guyúbiluʼ gaca xhamíguluʼ ca binni ni cayuni ni na Dios. Zadxeʼluʼ xhamíguluʼ lade ca testigu stiʼ Jiobá. Cadi gudiiluʼ lugar chuʼ xiixa ni gucueeza lii de guidagulisaaneluʼ laadu.
Xi ribeendudu ora guidxaagadu ca xpinni Cristu ni ridagulisaanedu.
Padxí ñuuláʼdxiluʼ ñunibiaʼluʼ ca binni ni ridagulisaanedu.
-
-
Ximodo raca ca guendaridagulisaa stiduTuu nga cani cayuni ni na Jiobá ca dxi riʼ
-
-
NDAA 7
Ximodo raca ca guendaridagulisaa stidu
Nueva Zelanda
Japón
Uganda
Lituania
Ca primé xpinni Cristu bidagulisaacaʼ ne raqué biindacaʼ diidxaʼ riuundaʼ, biʼniʼ orarcaʼ, biindacaʼ Stiidxaʼ Dios ne biénecaʼ xiná ni (1 Corintios 14:26). Ora cheluʼ ca guendaridagulisaa stidu zuuyaluʼ laaca zacaca rúnidu.
Rizíʼdidu ni zanda gacané laadu ne zeedacani lu Biblia. Ca sábadu o domingu, guiráʼ ca neza binni ridagulisaa rucaadiágacaʼ ti libana ni cusiidiʼ cani cá lu Biblia, rindaani treinta minutu ne luni rusiénecabe ximodo racané Biblia binni lu xquendanabani ne rusiéneni xi tiempu nabáninu yanna. Runi invitárcabe cani cucaadiaga guxhélecaʼ Biblia sticaʼ ne chinándacaʼ ra cayuundacabe. De racá maʼ riuundaʼ revista Torre stiʼ ni rapa, rindaani ti hora, ne raca invitar ca binni ridagulisaa guicábicaʼ ora guinabadiidxacabe ni zeeda lu ca tema stini. Revista riʼ rusiene ximodo chinándadu ca conseju zeeda lu Biblia lu xquendanabánidu. Ndaaniʼ jma de ti gayuaa chii mil neza binni ridagulisaa ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú ridúʼndadu ngueca tema stiʼ revista ca.
Racaneni laadu gánnadu gusíʼdidu jneza. Laaca ridagulisaadu ti gueelaʼ ndaaniʼ semana ne nápadu ti programa de chonna ndaa ni láʼ Xhiiñaʼ Dios ne modo nabánidu, reeda programa stini lu ti publicación ni láʼ Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabánidu. Primé ndaa stiʼ programa riʼ láʼ «Ca tesoro zeeda lu Biblia», racané ni laadu guiénedu xiixa ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios ni maca bidúʼndanu ante chuudu reunión riʼ. De racá maʼ nuu sti ndaa ni láʼ «Gusíʼdinu jma jneza», raríʼ ridiʼdiʼ caadxi demostración ni rusiidiʼ laadu ximodo guinínedu xcaadxi binni de Biblia. Nuu ti hermanu ni rudii conseju laadu para guizíʼdidu gúʼndadu ne gudiʼdu discursu jma jneza (1 Timoteo 4:13). Últimu ndaa stini láʼ «Modo rúninu xhiiñaʼ Dios», lu ni rizíʼdidu ximodo gúnidu ni na ca conseju zeeda lu Biblia lu xquendanabánidu. Lu ndaa riʼ runi estudiardu ne riénedu xiixa ni zeeda lu Biblia purtiʼ raca pregunta para guicábidu.
Ora cheluʼ ca guendaridagulisaa stidu zadxagayaaluʼ modo rusíʼdidu binni ni cá lu Biblia (Isaías 54:13).
Xi zuuyaluʼ ora cheluʼ guendaridagulisaa stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá.
Gunáʼ de ca guendaridagulisaa rápadu guiráʼ semana ñuuláʼdxiluʼ ñeluʼ primé.
-
-
Xiñee nabé ruzucháʼhuidu ora chuudu guendaridagulisaaTuu nga cani cayuni ni na Jiobá ca dxi riʼ
-
-
NDAA 8
Xiñee nabé ruzucháʼhuidu ora chuudu guendaridagulisaa
Islandia
Méjicu
Guinea-Bissau
Filipinas
Ñee maʼ biiyuʼ ca foto ni cá lu folletu riʼ ra rihuinni pabiáʼ sicarú modo rácudu lari, laadu ca testigu stiʼ Jiobá ora chuudu ca guendaridagulisaa stidu la? Xiñee nabé rizaaláʼdxidu guzucháʼhuidu yaʼ.
Purtiʼ runi respetardu Dios. Dxandíʼ qué ruuyaʼ si Dios ximodo rihuinni tuuxa, sínuque ruuyabe xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ binni (1 Samuel 16:7). Peru ora ridagulisaadu para guni adorardu laabe, riuuláʼdxidu guni respetardu laabe ne guni respetardu ca binni ridagulisaanedu. Pa ñaca ñuunu nezalú ti juez, cadi dxandíʼ nuzucháʼhuinu purtiʼ runi respetarnu laabe pur dxiiñaʼ stibe la? Zacaca nga laadu, ruzucháʼhuidu ora maʼ ziuudu ca guendaridagulisaa stidu purtiʼ rusisácadu Jiobá Dios, «Juez stiʼ guidubi naca guidxilayú», ne laaca rusisácadu lugar ra runi adorardu laabe (Génesis 18:25).
Para gusihuínnidu zinándadu ca ley stiʼ Dios. Biblia rudii conseju riʼ ca xpinni Dios: «Cadi gacu ca lari ni cadi jneza gacu xpinni Cristu» (1 Timoteo 2:9, 10). Ximodo zanda chinándanu conseju riʼ yaʼ. Ni na ca diidxaʼ ca nga cadi gácunu lari ni gucaa binni guyadxí laanu purtiʼ nabé caru ni, purtiʼ nabé ruquiichini laanu o purtiʼ nabé nachucu ni. Laaca cayábini laanu gácunu lari para guihuínninu galán, cadi gácunu lari biidiʼ o ni maʼ nareza o lari ni cadi biaa binni iquiiñeʼ. Ca conseju ni rudii Biblia racanécani binni cuí xi lari gacuʼ. Pa guʼyaʼ binni rácunu lari jneza zucaʼnu laacaʼ gúʼyacaʼ «pabiáʼ sicarú stiidxa Dios ni bilá laanu» (Tito 2:10; 1 Pedro 2:12). Rácudu lari jneza ora chuudu guendaridagulisaa stidu purtiʼ racaneni gusisaca binni xquidxi Jiobá ora gúʼyacaʼ laadu.
Cadi caquiiñeʼ diʼ gacu binni lari caru para guzuchaahuiʼ ne guihuinni naca ti binni nayá. Nga runi, cadi guireeluʼ gana ne guiníʼ íqueluʼ qué zanda cheluʼ ca guendaridagulisaa ni raca ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu pur xhábaluʼ.
Xiñee nabé risaca modo rácudu lari ora maʼ cayuni adorardu Dios.
Xi conseju rinándadu ora cuidu xi lari gácudu.
-
-
Ximodo nga jma jneza chuʼ binni listu ante cheʼ guendaridagulisaaTuu nga cani cayuni ni na Jiobá ca dxi riʼ
-
-
NDAA 9
Ximodo nga jma jneza chuʼ binni listu ante cheʼ guendaridagulisaa
Camboya
Ucrania
Pa ruundané ca testigu stiʼ Jiobá lii Biblia, zándaca dede ante ruundaluʼ ndaa ra raca caber guʼndanécabe lii. Para ganda guiziidiluʼ jma ora cheluʼ ca guendaridagulisaa riʼ, laaca galán gúʼndaluʼ dede ante. Zabeenduluʼ stale ni galán pa quixhe chaahuiluʼ modo gúniluʼ ni.
Gudixhe pora ne paraa gúʼndaluʼ. Pora rábiluʼ gástipeʼ ni guchiiñaʼ lii para gúʼndaluʼ. Ñee siadóʼ roʼ ante guzululuʼ xhiiñaluʼ la? o huaxhinni ora maʼ nexheʼ ca xiiñiluʼ. Ne pa huaxiéʼ tiempu nápaluʼ la? gudixhe pabiáʼ tiempu gúʼndaluʼ ne cadi gudiiluʼ lugar chuʼ xiixa ni gucueeza lii gúniluʼ ni. Biyubi ti lugar ra gastiʼ guchiiñaʼ lii ne bisuíʼ radiu stiluʼ, televisión o teléfono. Pa guni orarluʼ ante guzululuʼ la? zacaneni lii gusiaandaluʼ ca cosa ni naguu xaíqueluʼ dxi ca ne jma zacá íqueluʼ ni cayuundaluʼ lu Stiidxaʼ Dios (Filipenses 4:6, 7).
Bizaa raya xaʼnaʼ ca diidxaʼ ni jma cayeeteʼ ne guyuu listu para guicábiluʼ. Cada tema gúʼndaluʼ primeru biyubi guiéneluʼ xidé caníʼ ni. Biiyaʼ xi láʼ título o capítulo ni chiguundatu, biiyaʼ ximodo zanda gacané ca subtítulo stini lii para guieʼnuʼ tema stini, biiyaʼ ca dibuju zeeda luni ne biindaʼ ca guendarinabadiidxaʼ ni zeeda ra ruzulú o ra riluxe cada tema. Despué biindaʼ cada párrafo ne biyubi ni cacabi ca guendarinabadiidxaʼ ca luni. Biquiiñeʼ Biblia stiluʼ para guyúbiluʼ ca textu ni cadi cá xiná ne biiyaʼ ximodo racaneni lii guieʼnu tema ca (Hechos 17:11). Ora maʼ bidxélaluʼ ni cacabi guendarinabadiidxaʼ ca bizaa raya xaʼnaʼ ca diidxaʼ ni jma risaca zeeda luni purtiʼ zacané nga lii guietenaláʼdxiluʼ ca diidxaʼ ca. Pa gúniluʼ zacá, zanda guindisanaluʼ ora maʼ cayaca guendaridagulisaa ne guicábiluʼ ni biéneluʼ.
Pa gúʼndaluʼ guiráʼ ni chiguiuundaʼ lu cada guendaridagulisaa guiráʼ semana la? jma zaziidiluʼ de Biblia (Mateo 13:51, 52).
Ximodo zanda quixhe chaahuiluʼ tiempu stiluʼ ti ganda gúʼndaluʼ cani chitiidiʼ lu guendaridagulisaa.
Ximodo zanda chuʼluʼ listu para guicábiluʼ ora cheluʼ guendaridagulisaa.
-
-
Ximodo runi adorardu Dios né binnilídxiduTuu nga cani cayuni ni na Jiobá ca dxi riʼ
-
-
NDAA 10
Ximodo runi adorardu Dios né binnilídxidu
Corea del Sur
Brasil
Australia
Guinea
Ca binni bibani dxiqué gunabaʼ Dios laacaʼ guidagulisaanecaʼ binnilídxicaʼ para chuʼcaʼ jma gaxha de Dios ne chuʼcaʼ tobi si (Deuteronomio 6:6, 7). Nga runi, guiráʼ semana ribee ca testigu stiʼ Jiobá ti tiempu huiiniʼ para guni adorarcaʼ Dios né binnilídxicaʼ, ne ruundacabe de xiixa ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios ni zanda gacané cada tobi de laacabe. Dede né cani nuu stubi zanda guyúbicaʼ guiénecaʼ xiixa tema zeeda lu Biblia ora naguíxhecaʼ gusisácacaʼ Dios.
Racaneni chuʼdu jma gaxha de Jiobá. «Laidxiña gaxha de Dios, ne laa zadxiña gaxha de laatu.» (Santiago 4:8.) Ora guidúʼndadu Stiidxaʼ Dios ra caníʼ ximodo laabe ne xi guiráʼ huayúnibe la? runibiáʼ chaahuidu laabe. Para cadi gaca nagana para lii gúʼndaneluʼ binnilídxiluʼ zanda gúʼndatu Biblia, ne zanda chinándatu ra nexheʼ guiuundaʼ Biblia guiráʼ semana lu Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu. Cada tobi de laacabe zanda guʼndaʼ ti ndaa ne despué guirácabe zanda guicábicabe xi biziidicabe.
Racaneni chuʼdu tobi si né binnilídxidu. Ca hombre ne ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ, cani maʼ napa xiiñiʼ ne ca xiiñicabe riuucabe tobi si ora ruundacabe Biblia juntu. Ne ora gúnicabe ni naquiiñeʼ chúʼcabe nayecheʼ, gatadxí ladxidóʼcabe ne gácani ti cosa ni chuuláʼdxicabe gúnicabe guiráʼ semana. Zanda guʼndané binni xiiñiʼ xiixa tema ni zeeda lu revista Torre stiʼ ni rapa, ni zeeda lu xcaadxi libru ni napa xquidxi Dios o ni nuu lu sitiu jw.org, ne gúʼndanecaʼ laacabe biaʼ zanda guiénecabe pur iza nápacabe; o guiníʼnecaʼ laacabe de xiixa guendanagana rápacabe ra scuela ne guluiʼcaʼ laacabe ximodo zanda gudxiilúcabe ni. Laaca zanda guʼyanécabe xiiñicabe programa JW Broadcasting ne guzeetecabe xi biziidicabe luni. Ne zanda guni ensayárcabe ca diidxaʼ riuundaʼ ni chiguiuundaʼ lu guendaridagulisaa ne zanda gúnicabe xiixa cosa huiiniʼ gócabe ora guilúxecabe.
Tiempu ni ribeedu guiráʼ semana para guni adorardu Jiobá juntu, racaneni chuulaʼdxiʼ binnilídxidu guʼndaʼ Stiidxaʼ Dios ne riguu Jiobá ndaayaʼ stipa ni rúnidu (Salmo 1:1-3).
Xiñee ribeedu tiempu para guni adorardu Dios né binnilídxidu.
Xi zanda guni cani napa xiiñiʼ ti chuulaʼdxiʼ binnilidxi guni adorar Dios.
-
-
Xiñee riuudu guendaridagulisaa roʼTuu nga cani cayuni ni na Jiobá ca dxi riʼ
-
-
NDAA 11
Xiñee riuudu guendaridagulisaa roʼ
Méjicu
Alemania
Botsuana
Nicaragua
Italia
Ñee maʼ biiyaluʼ pabiáʼ nayecheʼ nuu ca binni ni rihuinni raríʼ la? Ca binni riʼ nuucabe ra cayaca tobi de ca guendaridagulisaa roʼ ni rápadu. Dios biʼniʼ mandar ca xpinni ni bibani dxiqué guidagulisaacaʼ chonna biaje lu ti iza, laadu laaca rúnidu zacá ne nabé riéchedu ora guidagulisaanedu stale xpinni Cristu (Deuteronomio 16:16). Ca guendaridagulisaa ni rápadu lu ti iza nga: chupa asamblea de circuito ni rindaa ti dxi ne ti asamblea regional ni rindaa chonna gubidxa. Xi ribeendudu ora riuudu cani yaʼ.
Racanécani chuʼ ca xpinni Cristu tobi si. Nabé biecheʼ ca israelita gusisácacaʼ Jiobá «lu ca guendaridagulisaa roʼ», ne laadu laaca riéchedu stale nga guni adorardu laabe ora raca ca guendaridagulisaa roʼ riʼ, purtiʼ racá nga ridxaagadu xcaadxi xpinni Cristu (Salmo 26:12, nota; 111:1). Ca guendaridagulisaa ca racanécani laadu guidxaagadu xcaadxi Testigu ni nuu ndaaniʼ xcaadxi neza binni ridagulisaa ne de xcaadxi guidxi. Biaʼ galaa dxi ca ridoʼdo gueta juntu lugar ra raca cani, nga racané laadu chuʼdu jma nayecheʼ lugar ra cayuni adorardu Dios (Hechos 2:46). Lu ca guendaridagulisaa ca nga ridúʼyadu pabiáʼ rannaxhiisaa «irá ca hermanu» stidu ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú (1 Pedro 2:17).
Racaneni guizíʼdidu jma de Dios. Ca israelita que guleenducabe stale ni galán ora «biénecabe ca diidxaʼ» ni biziidicabe de lu Stiidxaʼ Dios (Nehemías 8:8, 12). Zacaca nga rúnidu, rusisácadu cani rusiidicabe laadu lu ca guendaridagulisaa roʼ riʼ. Ne lu cada tobi de laacani rusiénecabe de xiixa tema ni zeeda lu Biblia. Lúcani ridiʼdiʼ libana ne nuu tiru ridiʼdiʼ chupa chonna xpinni Cristu ni ruluíʼ ximodo gúnidu ni na Dios. Laaca nabé riguucabe gana laadu ora ruzeetecabe ximodo huadxiilú xcaadxi Testigu ca guendanagana ni huayápacaʼ lu ca dxi nagana riʼ pur nácacaʼ xpinni Cristu. Lu ca asamblea regional ca rutiidicabe ximodo guca xiixa historia zeeda lu Biblia, ne cani ridiʼdiʼ luni rácucaʼ lari casi gucu binni dxiqué ti ganda guiénedu ca relatu ca ne guidúʼyadu paraa zanda gacanécani laadu. Lu guiráʼ guendaridagulisaa rápadu riuunisa ca binni ni racalaʼdxiʼ gusihuinni maʼ bidii laa Dios.
Xiñee nabé nayecheʼ runi sentirdu ora riuudu ca guendaridagulisaa roʼ ni rápadu.
Xi zabeenduluʼ pa cheluʼ tobi de ca guendaridagulisaa roʼ stidu.
-
-
Ximodo rucheechedu diidxaʼTuu nga cani cayuni ni na Jiobá ca dxi riʼ
-
-
NDAA 12
Ximodo rucheechedu diidxaʼ
España
Bielorrusia
Hong Kong
Perú
Dxi mayaca gati Jesús guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Zuiʼ cabe stiidxa Dios de idubi naca guidxilayú para ganna irá xixé guidxi modo runi mandar, ne dxi que ru nga iluxe guidxilayú riʼ» (Mateo 24:14). Ximodo gaca dxiiñaʼ riʼ lu guidubi naca Guidxilayú yaʼ. Zácani ra chinanda ca discípulo stiʼ Jesús ejemplu ni bisaana dxi guyuu lu Guidxilayú (Lucas 8:1).
Rigánnadu binni ralidxi. Jesús bisiidiʼ ca discípulo stiʼ gucheechecaʼ ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu de yoo pur yoo (Mateo 10:11-13; Hechos 5:42; 20:20). Ca primé xpinni Cristu que maca guʼtaʼ paraa zanda gucheechecaʼ diidxaʼ (Mateo 10:5, 6; 2 Corintios 10:13). Zacaca nga rúnidu ca dxi riʼ, cada neza binni ridagulisaa maca nexheʼ paraa gucheeche diidxaʼ. Nga racané laadu gucheechedu diidxaʼ ra nuu guiráʼ binni casi guníʼ Jesús gácani (Hechos 10:42).
Rúnidu stipa pur guinínedu binni ratiica nuu. Zacá bisihuinni Jesús ni purtiʼ laa bicheeche diidxaʼ ra nuu stale binni, ruaa nisadóʼ o ruaa bizé ra rié stale binni (Marcos 4:1; Juan 4:5-15). Laadu laaca ruyúbidu guinínedu binni de Biblia ratiica nuudu: lu calle, ra cutoo binni, ra parque o pur teléfono. Laaca rinínedu ca xpecínudu de cani runi credu, cani runinedu dxiiñaʼ, ne cani rinedu scuela ne ora ganda la? laaca rinínedu ca binnilídxidu. Pur nga stale millón de binni ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú randa rucaadiágacaʼ «ca diidxaʼ nacubi ne galán ni rulá» (Salmo 96:2).
Guníʼ ique ti binni ni ñuuláʼdxiluʼ ñuíʼneluʼ ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu stiʼ Dios ne ximodo zanda gacaneni binni ca despué. Cásipeʼ ganda guniʼné guiráʼ binni ni maʼ biziidiluʼ.
Xii nga ca «diidxaʼ nacubi ne galán» ni naquiiñeʼ guinidu.
Ximodo rusihuinni ca testigu stiʼ Jiobá cayúnicaʼ cásica biʼniʼ Jesús ora rucheechecaʼ diidxaʼ.
-
-
Tuu nga ti precursorTuu nga cani cayuni ni na Jiobá ca dxi riʼ
-
-
NDAA 13
Tuu nga ti precursor
Canadá
Rucheechecabe diidxaʼ de yoo pur yoo
Ruundanécabe binni Biblia
Ruundacabe Biblia stúbicabe
Diidxaʼ precursor riquiiñeʼ ni para guzeetecabe de ti binni ni ziguxheleʼ ti neza para ganda tiidiʼ xcaadxi binni. Zanda guininu guca Jesús ti precursor, purtiʼ biseendaʼ Dios laabe lu Guidxilayú para gucheechebe diidxaʼ ni rudii guendanabani ne zacá bixhélebe ti neza para guilá binni (Mateo 20:28). Laadu laaca zinándadu ejemplu stibe ca dxi riʼ, purtiʼ riquiiñedu tiempu stidu para gacanedu binni gaca xpinni Cristu (Mateo 28:19, 20). Nuu caadxi de laadu maʼ nácacaʼ cani runibiaʼdu casi precursor.
Ti binni ni riquiiñeʼ stale tiempu stiʼ para gucheecheʼ diidxaʼ. Guiráʼ ca testigu stiʼ Jiobá rucheechedu ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu. Peru nuu tu laa maʼ gudixhe chaahuiʼ tiempu stiʼ para ganda gaca precursor regular ne gucheeche diidxaʼ setenta hora guiráʼ beeu. Ne para ganda gúnicabe ni galaa dxi si rúnicabe dxiiñaʼ. Laaca nuu xcaadxi xpinni Cristu ribícabe laacaʼ para gácacaʼ precursor especial ne ruseendacabe laacaʼ lugar ra jma caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ. Laacabe rucheechecabe diidxaʼ ti gayuaa treinta hora cada beeu o nuu tiru rúnicabe jma. Ca precursor riʼ qué ruyúbicaʼ gápacaʼ stale cosa risaca ne runi crecaʼ dxandíʼ zacané Jiobá laacaʼ gápacaʼ ni tidinecaʼ dxi (Mateo 6:31-33; 1 Timoteo 6:6-8). Cani qué zanda gaca precursor regular o especial la? zanda gácacaʼ precursor auxiliar, ni rucheeche diidxaʼ treinta o cincuenta hora lu ti beeu.
Rácacabe precursor purtiʼ nadxiicabe Dios ne nadxiicabe binni. Cásica Jesús, laadu laaca rudiʼdu cuenta pabiáʼ caquiiñeʼ guiziidiʼ binni de Dios (Marcos 6:34). Peru ni maʼ bizíʼdidu de lu Biblia zanda gacaneni binni yanna, purtiʼ rusíʼdidu binni zedandá dxi guibánicaʼ jma galán. Ca precursor ca riquiiñecaʼ tiempu ne stipa sticaʼ para gusiidicaʼ xcaadxi binni de Dios purtiʼ dxandíʼ nadxiicabe laacaʼ (Mateo 22:39; 1 Tesalonicenses 2:8). Ni rúnicabe riʼ ruquídxini fe stícabe, riuucabe jma gaxha de Dios ne pur nga nabé riuucabe nayecheʼ (Hechos 20:35).
Tuu nga ti precursor.
Xi rucaa caadxi de ca xpinni Cristu iquiiñecaʼ tiempu sticaʼ para gucheechecaʼ diidxaʼ.
-
-
Xi scuela zanda cheʼ ca precursorTuu nga cani cayuni ni na Jiobá ca dxi riʼ
-
-
NDAA 14
Xi scuela zanda cheʼ ca precursor
Estados Unidos
Scuela stiʼ Galaad (Patterson, Nueva York)
Panamá
Stale binni runibiáʼ ca testigu stiʼ Jiobá pur ca scuela nápacaʼ para gusiidicaʼ ca xpínnicaʼ. Nuu caadxi scuela para ca Testigu ni rucheeche stiidxaʼ Reinu biaʼ gándatiʼ ti ganda gúnicaʼ guiráʼ ni bisaana Dios ladxinacaʼ (2 Timoteo 4:5).
Scuela stiʼ ca Precursor Regular. Gusaa si ti Testigu ti iza de naca precursor regular, maʼ zanda cheʼ scuela ni raca para ca precursor. Xhoopaʼ gubidxa nga rindaa scuela riʼ ne raca ni ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu ni riaana jma gaxha de ra nabézacabe. Raca ni para gacaneni ca precursor chuʼcaʼ jma gaxha de Jiobá ne gúnicaʼ xhiiñabe jma jneza ne para cadi gusaana de gácacaʼ precursor.
Scuela para cani rucheeche stiidxaʼ Reinu. Chupa beuu nga rindaa scuela riʼ. Luni rusiidicabe ca precursor ni nanna stale, ni zaná gusaana lidxi para chigacané sti lugar ra jma caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ. Ora gúnicabe zacá, casi ñaca niníʼcabe: «¡Rarí’ nuaaʼ! Biseenda’ naa» zacá nga zinándacabe ejemplu stiʼ Jesucristu, hombre ni jma risaca bicheeche stiidxaʼ Dios lu Guidxilayú (Isaías 6:8; Juan 7:29). Ora chindeza binni zitu de ra lidxi, napa xidé gusaana stale cosa ni napa. Ne zándaca gadxepeʼ costumbre napa ca binni ra chebe, zándaca nandáʼ o nananda ne zándaca gadxé ni rocaʼ. Ne nuu tiru naquiiñeʼ guiziidibe sti diidxaʼ. Scuela riʼ racaneni ca hermanu ne ca hermana ni caʼruʼ guichaganáʼ ne ca guendaxheelaʼ ni napa dede 23 iza hasta 65 iza, para gápacaʼ jma guenda sicarú ni zacané laacaʼ gúnicaʼ dxiiñaʼ guicaacaʼ ne laaca racaneni laacaʼ guiziidicaʼ gúnicaʼ xcaadxi cosa ti iquiiñeʼ Jiobá laacaʼ jma ne zaqueca xquidxi.
Scuela stiʼ Galaad stiʼ Watchtower. Diidxaʼ «Galaad» zeeda ni de ti diidxaʼ hebreu ni riníʼ «testigu». Dede dxi bizulú Scuela stiʼ Galaad maʼ guyé jma de xhono mil misioneru scuela riʼ ne maʼ biseendacabe laacaʼ chigucheechecaʼ diidxaʼ ra nuu «irá binni guidxilayú» ne huabeendúcabe stale cosa galán (Hechos 13:47). Dxi yendá ca primé misioneru guidxi Perú, gastiʼ nin ti neza binni ridagulisaa raqué; yanna maʼ nuu 1,255. Dxi yendácabe guidxi Japón nin qué rizaacabe chii Testigu; yanna maʼ nuu jma de chupa gayuaa mil. Gaayuʼ beeu rindaa Scuela stiʼ Galaad ne ruundaʼ chaahuicabe Stiidxaʼ Dios luni. Cani raca invitar para cheʼ scuela riʼ nga ca precursor especial, ca misioneru, cani nuu Betel ne ca superintendente de circuito, para gacanecaʼ guiroobaʼ xhiiñaʼ Dios ni cayaca lu Guidxilayú.
Xi para raca Scuela stiʼ ca Precursor Regular.
Tu zanda cheʼ Scuela para cani rucheeche stiidxaʼ Reinu.
-